99 matches
-
ducem o luptă neîntreruptă Împotriva chiaburimii”17. Erau identificate cinci categorii de agricultori În România: 1) țăranii lipsiți de pământ, proletariatul agricol, cuprinzând 2,5% din totalul populației; 2) țăranii săraci, 57%; 3) țăranii mijlocași, 34%; 4) chiaburii; 5) resturile moșierimii, ultimele două pături cuprinzînd 7%18. Practic, din perspectiva comasării terenurilor În mari gospodării agricole colective se anula reforma agrară din 194519. În comparație cu Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1929, care cerea lichidarea culacilor, Plenara comuniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai bine adversarul și pentru a-l combate, pentru a feri neamul românesc de nenorocirile pe care le implica biruința mentalității comuniste. Ori, comuniștii plecau de la niște revendicări, ei puneau în fața muncitorilor nedreptă țile societății burgheze, moșierești, și arătau că moșierimea, marii industriași, marii bancheri și politicienii burghzi, îi exploatează. Pentru ca agitatorii comunismului că nu mai aibă motive pentru a face propagandă comunistă, pentru că legionarii înțeleseseră că ideologia comunistă nu era decât o minciună criminală, o înșelătorie prin care masele proletare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
politice. Au ieșit, astfel primari: de la Frontul Democrat al Salvării NaționaleMihai Puțeanu, Neculai Oprișan de la Frontul Democrat Social, iar de la Partidul liberal -Gheorghe Baban. PERIOADA 1945 -1989 Aparatul administrativ a slujit comuna în spiritul politicii Patidului Comunist, care viza desființarea moșierimii, persecuția celor avuți (chiaburii) și a foștilor lideri politici, cooperativizarea și dezvoltarea agriculturii socialiste, culturalizarea maselor, dezvoltarea învățământului, a comerțului local, paralel cu o serie de obiective edilitar- gospodărești. Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și origine nu le mai știa nimeni. Impreună dădeau spectacole grotești, uneori susținute cu alcool de cinicii “oameni ai muncii”, pentru a dovedi “ce au fost și ce au ajuns” acești oameni bogați, deci cât este de putredă burghezia și moșierimea orașului. Dan Mihăilescu, tecucean și absolvent al aceluiași liceu ca și mine, dar din promoția care a terminat liceul în anul 1948 și care din acest motiv își spune că este din generația „pașoptistă”, amintește o întâmplare tragi-comică ce dovedește
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
arestarea liderilor și a militanților; 4. Impunerea unui regim dictatorial condus de o castă profitoare (nomenclatura), strâns unită în jurul liderului suprem; 5. Politica de exterminism social (lichidarea fizică, prin asasinat, deportare, întemnițare, muncă forțată, a unor categorii sociale - burghezie, moșierime, țărani, intelectuali, studenți) a făcut între 500 000 și două milioane de victime; 6. Persecuția minorităților etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuală; 7. Exterminarea programată a deținuților politici; 8. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă armată în munți
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
deosebit de scăzute de trai, mai ales în provincie, reformele proclamate de șah au turnat gaz pe foc. Programul agrar care viza exproprierea pământurilor aparținând marilor moșieri și clerului au făcut ca la mișcarea condusă de Frontul Național să se alăture moșierimea, care, în mare parte, trăia în Occident, clerul și o bună parte a comercianților din bazar. Ideile cuprinse în programul anunțat de șah nu au fost îmbrățișate. Nici celelalte măsuri cuprinse în programul Revoluției Albe nu au fost primite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
școlii de care și eu am fost lovit în cursul activității de mai multe ori. Sfârșitul sec. al-XIX-lea și începutul sec. al XX-lea au fost marcate de frământări sociale de mare amploare în viața țărănimii din cauza exploatării nemiloase de către moșierime care au dus la răscoale țărănești din 1888 și mai ales la marea răscoală din 1907. învățătorii din sate care au aderat la noile idei au devenit un sprijin activ al luptei țărănimii din sate pentru pământ și pentru o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
XIX - lea au fost destul de agitate, mai ales datorită luptei acerbe dintre cele două partide politice: Partidul Liberal și Partidul Conservator. De fapt, lupta se ducea pă tărâmul ideologic, fiindcă amândouă reprezentau interesele claselor aflate la conducerea României, burghezia și moșierimea. Organizarea clasei muncitoare, în condițiile înăspririi disputelor politice și măsurilor de austeritate, din perioada electorală, va culmina cu cooptarea în Parlamentul României a câtorva socialiști , îndoctrinați cu idei marxiste. Nu întamplător, acești reprezentanți ai clasei muncitoare vor intra în organul
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
puțin timp li s-a redus și interzis definitiv primirea pachetelor. Aceasta, o dată cu introducerea în serviciul de pază a noi cadre, milițieni recrutați din leneșii satelor și proștii mahalalelor, educați de partid în conceptia materialistă, că sunt victimele burgheziei și moșierimii. Vizita lui Nicolski Toamna lui 1949 prevestea furtună; Nicolski et comp. voiau să cunoască pe viu rezultatul reeducării la Târgșor și își anunțaseră vizita. S-au luat măsuri rapide și severe. Cei socotiți capi ai fiecărui grup au fost izolați și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fără opoziție ideală ori personală e o dictatură". E un verdict lucid, care și-a demonstrat, câțiva ani mai târziu, valabilitatea. Și totuși, Călinescu adoptă noțiunile propagandei comuniste, punând temei pe diferențierea de clasă, pe exploatarea celor mulți, pe ticăloșia moșierimii etc. El preia, de fapt, un limbaj de lemn, pe care nu își dă silința să-l umple de viață. E limpede că o minte ca a lui nu putea gândi în acești termeni, de oricâtă inocență am suspecta-o
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu mânie proletară”, a lui Lenin și Stalin. Setea de putere a comuniștilor nu mai avea limite. Cei proaspăt „promovați”, erau „flămânzi” și însetați de putere. Ei dictau acum, cu ajutorul partidului, cei mai răi și mai ignoranți ajungeau în frunte. Moșierimea și marea burghezie era în pragul prăbușirii. Pământurile le-au fost luate... Teama și îngrijorarea îi rodea zi și noapte... amenințarea permanentă a comuniștilor, pe care nu i oprea nici o lege, și teama de a-și vedea și restul bunurilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
2 ianuarie.. relua o declarație a Guvernului: „...Nu vom face socializări și nu vom înființa colhozuri!”, a declarat cu viclenie domnul P. Groza primul ministru al țării. Totuși, țăranii forțați au început să iscălească pentru intrarea în „Colectivă”. Odată ce problema moșierimii a fost „rezolvată”, prin expropriere; pasul următor era lichidarea gospodăriilor de frunte ale satelor, a așazișilor „chiaburi”. Au început să fie „ridicați”, gospodarii de frunte, care refuzau să intre în colectivă. Și astfel s-a făcut „colectivizarea forțată”... Mulți dintre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
România contemporană nu reprezintă prin sine o unire a tuturor Românilor, ci un stat tipic cu multe națiuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritoni străine și pe baza înrobirii unor popoare străine. Burghezia și moșierimea din România, înfăptuind propriile lor planuri imperialiste și îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în Basarabia erau în continuare condamnate, ca fiind "un act de agresiune, de încălcare a voinței liber exprimate de imensa majoritate a populației din această regiune"348. Prin urmare, erau puse sub titlul paradoxal "trădarea intereselor naționale de către burghezie și moșierime"349. Despre "unirea Transilvaniei cu România încheierea procesului de formare a statului național român" se scria însă că "a fost un act just, progresist"350. Astfel, epoca unirii era disociată în două mari narațiuni, alimentate de la aceeași sursă a luptei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un element modernizator al bătrânului organism conservator“50). Legăturile lui Bacalbașa cu conservatorii de după 1900, îl fac însă să nu și dea seama că partidul în slujba căruia își pusese pana stipendiată, legat prin geneză de marea proprietate rurală (a moșierimii), pe care o apăra programatic, era sortit pieirii odată cu spulberarea - ca urmare a reformei agrare - a bazei de clasa care-l susținea. Cu naivitate, Bacalbașa mai credea că degringolada Partidului Conservator din anii 1914-1916 și dispariția lui întâmplată după război
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și, mai ales, liberalii. Simplificând, putem totuși conchide că Partidul Liberal, ca reprezentant al burgheziei, a fost, în perioada discutată, un partid de acțiune, de inițiative, în timp ce partidul conservator s-a manifestat îndeosebi ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea proprietate funciară. 30 studiu introductiv 53. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1910-1914, vol. IV, ed. a II-a, București, 1936, p. 190. Despărțite prin poziții antagonice, exprimate net în ciuda deselor migrații de personalități dintr-o grupare în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa a fost verificat de noi cu acela reprodus în vol.: Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub domnia lui Carol I, vol. I (1866-1876) de Titu Maiorescu, București 1897, pp. 55-68. Exprimând deschis pozițiile conservatoare ale moșierimii, „Petiția de la Iași“ propunea revederea în sens restrictiv a Constituției din 1866 care era, la data respectivă, una dintre cele mai liberale din Europa. În acest sens se făceau propuneri menite să bareze accesul burgheziei la putere și să mențină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Iași“ propunea revederea în sens restrictiv a Constituției din 1866 care era, la data respectivă, una dintre cele mai liberale din Europa. În acest sens se făceau propuneri menite să bareze accesul burgheziei la putere și să mențină privilegiile moșierimii, „Petiția de la Iași“ nu a mai fost însă supusă discuției Camerelor conservatoare alese în mai-iunie 1871, noul șef al guvernului, Lascăr Catargiu, fiind convins că poate instaura un regim autoritar conservator fără modificarea Constituției, ceea ce, de fapt, s-a și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
putere după 1888 au trebuit să accepte - și să continue - unele reforme inițiate de liberali, nuanțându-și concepțiile politice, mai ales sub influența junimiștilor. De aceea momentul 1876 poate fi socotit într-adevăr ca unul de triumf al burgheziei asupra moșierimii conservatoare, așa cum sesizează judicios Bacalbașa 307. Fanarioții făceau parte din păturile înstărite ale orașelor grecești, ei impunându-se treptat, începând din secolul al XVI-lea, în viața economică și politică a Imperiului Viața publică fiind cu mult mai puțin dezvoltată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
naziștii la Nürnberg i se pare lui Ion Iliescu a fi „un împrumut, la indigo, tocmai al practicilor totalitare, când, să ne aducem aminte, a fost aplicată în masă opera de «reeducare», prin închisori și la Canal, «a burgheziei și moșierimii», ca și a altor categorii, inclusiv a intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe motivul că ar constitui o tehnică totalitară! Riscul acestui proces ar fi fost, în opinia sa, că „schimbam un totalitarism cu altul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
arabil în completare. Prin efectele ei generale, reforma agrară din România a anului 1921, a fost una din cele mai cuprinzătoare reforme legiferate după primul război mondial, asigurând exproprierea a 66 la sută din întreaga suprafață de pământ deținută de moșierime. Dimensiunile loturilor ce se atribuiau țăranilor, difereau de la o provincie la alta funcție de situația celui împroprietărit. În Transilvania de exemplu erau legiferate loturi întregi de 7 jugăre, loturi de completare până la 7 jugăre și loturi de colonizare de 16 jugăre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Istoria R.P.R., manual pentru învățământul mediu (Editura de Stat Didactică și Pedagogică, 1952), Maiorescu apare ca principal organizator și ideolog al societății ieșene, iar „junimiștii conservatori erau sub influența ideologiei germane, care căuta să împace interesele burgheziei cu cele ale moșierimii [...], predomină orientarea conservatoare reacționară” (p. 424). în sfârșit, sunt editate și sinteze, cum este cea din 1955 (Istoria literaturii române) apărută la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și care are ca autori pe deja amintitul I. Vitner și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Astfel, liderul junimist a susținut și răspândit „teze dăunătoare”, dar „clasa muncitoare nu numai că nu s-a lăsat influențată de aceste teorii reacționare, ci le-a dat o replică puternică”. Maiorescu este văzut ca „ideolog al unei pactizări între moșierime și burghezie” și ca un filosof care nu s-a „lepădat de tezele sale idealiste”, ci, „din tinerețe până la sfârșitul vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care însă acordă un anumit rol religiei, dar, peste numai opt ani, într-o altă sinteză de filosofie, criticul este ateist. Manualele rămân și ele prizonierele vechiului limbaj: „T. Maiorescu a servit interesele înguste ale claselor conducătoare și, îndeosebi, ale moșierimii”. în 1966 este scoasă de sub tipar o carte a lui Z. Ornea consacrată junimismului. Despre cum a luat naștere această primă monografie apărută în comunism, aflăm abia două decenii mai târziu în cartea aceluiași cercetător închinată principalului reprezentant al „Junimii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ieșene sunt datorate în primul rând activității proprietarului moșiei de la Țibănești”, nimeni altul decât Conu Petrache (P.P. Carp). îl citează și pe Lenin care scrie despre „vechea gospodărie sclavagistă (!) a marilor moșieri” și, pornind de la învățătura clasicului, dezvoltă conceptul de „moșierime feudală”, de „moșierime îndărătnică”, junimiștii situându-se „din capul locului în tabăra moșierimii”. Concluzia cărții este una destul de ambiguă („pe lângă incontestabile funcții pozitive [junimismul a avut] importante consecințe negative”). între 1967 și 1970 au apărut mai multe articole, dar puține
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]