1,003 matches
-
unei chestiuni de drept cu privire la aplicarea interdicției prevăzute de art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000 și contractelor de superficie care au ca obiect terenuri cu vegetație forestieră, pășuni și fânețe aflate în proprietatea composesoratelor, obștilor de moșneni, obștilor răzășești precum și altor asemenea forme asociative. ... 30. Prin cererea formulată de apelanta-intimată Asociația Composesorală Y s-a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective. [art. 28 alin. (8) din Legea nr. 1/2000] ... 25. În acest context, Curtea constată că, în cazul terenurilor forestiere restituite, potrivit legii, către persoanele îndreptățite, membre ale formelor asociative (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare), regimul juridic stabilit imperativ are, în principiu, următoarele particularități: a) suprafețele forestiere se restituie celor îndreptățiți, în proprietate comună, în cadrul formelor asociative - subiecte colective de drepturi - ce se constituie ca
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
trecerea în proprietatea publică a consiliilor locale. ... ... 126. Similar, doctrina de specialitate^3 menționează cazul special de coproprietate forțată din cuprinsul art. 26 și 28 din Legea nr. 1/2000, având ca obiect terenuri proprietate privată care au aparținut composesoratelor, obștilor de moșneni sau răzeși sau altor forme asociative asimilate acestora. ^3 V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, ediția 4, Ed. C.H. Beck, 2021, p. 308-309; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, ediția a 4-a, revizuită și actualizată, Ed. Hamangiu, 2020
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
din unitatea indisolubilă dintre teren și vegetația forestieră, întrucât regimul silvic a fost prevăzut de legiuitor tocmai în considerarea acestei unități. ^4 A se vedea în acest sens V. Stoica, Coproprietatea forțată asupra bunurilor care au aparținut composesoratelor, obștilor de moșneni sau răzeși sau altor forme asociative asimilate acestora, în Revista Pandectele Române nr. 3/2005. ... 132. Asemănător Legii nr. 1/2000, Codul silvic recunoaște, în conținutul art. 95, personalitatea juridică a formelor asociative și caracterul garantat, inalienabil și indivizibil al proprietății acestora
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
modificări și completări 1006 BISS Tabel nr. 2 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME ȘI COMPANII NAȚIONALE 06 UNITĂȚI DE CULT 11 FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/ PROPRIETATE ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, grupuri de producători etc.) 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 07 PENITENCIARE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 08 Consilii Locale 13 COOPERATIVE AGRICOLE organizate constituite în baza
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
pedagogic. Pregătirea și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici între anii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
Predeluș, ulterior la luptele de la Mărășești, săvârșind fapte de vitejie deosebită pentru care a primit ordinul „Virtutea Militară” și medalia „Ferdinand I cu spadă”. După terminarea războiului s-a căsătorit cu o rucăreancă, Ortansa Năstăsescu, dintr-o veche familie de moșneni, devenind fiu adoptiv și activ al acestei frumoase și străvechi așezări românești și a Muscelului. Colonelul Muțiu, în cei aproape 32 de ani de carieră ostășească, a făcut parte din cadrul Regimentului 30 Dorobanți cu garnizoana în orașul Câmpulung Muscel iar
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular, comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
pentru Valea Oltului și lada de zestre, pentru Prut și lavița de la uliță, pentru Țara Crișurilor și iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn și casele țărănești, pentru Humanitas și Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului și Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru moșnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu și pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos și Ileana Cosânzeana și pentru lacrimile copiilor cu părinții înstrăinați, pentru Mărgelatu, comisarul Moldovan și Victor Petrini și pentru zbenguiala copiilor cu părinții acasă, pentru Marea Secetă din
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
școală în anul 1781-1782. Pe o Cazanie, dascălul Nițu Enescu scria "... Precum să se știe când am fost eu Nițu sin (fiul) Ezechil Enescu, dascăl la Rucăr în cursul anilor de la Adam 7302"(1793-1794).De la el ne-au rămas cărțile moșnenilor rucăreni și Ocolnița satului, scrise de el în anul 1797. Pe o altă carte a bisericii, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și-a umplut plosca din lemn de cireș sculptat, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș, un om avut din Moșneni, un sat megieș. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și imașuri cu iarbă grasă ... „Chiar și în mărginirea calităților voastre vă puteți proba temeinicia de a fi existat: o dată singuri și de cele mai multe ori în echipă, împreună cu cei cu care ardeți aceleași pasiuni și idei!”. Născută pe vremea răscoalei moșnenilor rucăreni de la 1911, a plecat tot tăcută și discretă în suferința ei la vârsta patriarhilor, cu o nădejde care nu i s-a stins vreodată și căreia-i jurase credință, trudă și simțire întru împlinire când ea însăși buchisea „oile
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
altceva n-aveam pe suflet. Ceva se întâmplase totuși. Într-una din zilele următoare, ducându-mă spre Crețișoara, unde familia mea avea un pogon de pământ, îmi iese în cale ticălosul de Titi Pătrășescu, fiul căpitanului de jandarmi care schingiuise moșnenii rucăreni în 1911 în timpul răscoalei moșnenilor rucăreni împotriva marilor boieri locali, între ei fiind și tatăl meu. El era șef de cabinet al prefectului comunist, Iulian Vasilescu. Îmi spuse, că este supărat că l-a exclus din partidul comunist și
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
se întâmplase totuși. Într-una din zilele următoare, ducându-mă spre Crețișoara, unde familia mea avea un pogon de pământ, îmi iese în cale ticălosul de Titi Pătrășescu, fiul căpitanului de jandarmi care schingiuise moșnenii rucăreni în 1911 în timpul răscoalei moșnenilor rucăreni împotriva marilor boieri locali, între ei fiind și tatăl meu. El era șef de cabinet al prefectului comunist, Iulian Vasilescu. Îmi spuse, că este supărat că l-a exclus din partidul comunist și din funcție etc. Am bănuit că
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]