KorAP: Find »[drukola/base=moșnean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...40 >

986 matches

Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383

moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281

sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului

PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486

elevii și comunitatea pe care o părăsise cu speranța revederii: locotenent Șerboiu Ion, Regimentul 12 Dorobanți, alături de alții 214 viteji din Rucăr căzuți pe câmpurile de bătaie ale Marelui Război ... Ion Apostol (1911-1995) Născut în satul vecin Dragoslavele din părinți moșneni, a început să pătrundă lumina cărții punând drept temei în izbândă, maxima străveche cu conotații biblice înscrisă și pe frontispiciul școlii din satul natal : "Voiește și vei putea". După școala primară din sat a urmat studiile secundare la Seminarul "Veniamin

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891

pedagogic. Pregătirea și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici între anii

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_.html [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342

sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului

SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403

Acasă > Eveniment > Comemorări > MOȘNENII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moșnenii Statornici prin senin și vremi haine, Când bântuiau temutele campanii, Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația

MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mosnenii.html [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
Acasă > Eveniment > Comemorări > MOȘNENII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moșnenii Statornici prin senin și vremi haine, Când bântuiau temutele campanii, Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii

MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mosnenii.html [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I

MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mosnenii.html [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mosnenii.html [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076

În vremuri de mare cumpănă pentru ființa lor (limbă, credință, tradiții, rosturi), întotdeauna românii au dovedit că posedă uimitoare resurse fizice și psihice, grație cărora au reușit să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”, fie că-i vorba de moșnenii lui Mircea cel Bătrân, de răzeșii lui Ștefan cel Mare, de soldații-țărani care și-au arătat bărbăția și curajul în crâncenele încleștări de la Plevna sau Smârdan, de urmașii acestora care i-au dat peste cap pe nemți în asalturile la

PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/george_petrovai_1418272979.html [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779), Negoiești (1780 și 1823), Gornovița și Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe (1800), Izverna

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească la un conac de-al său un număr de 60 de pruni, adică tot atâția câți căzuseră în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după introducerea Regulamentului organic pretențiile proprietarilor de moșii și mai

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
suprafețe mai mari. Este cazul moșiilor Orevița și Rogova 703 a satelor Drincea 704, Bălțați de Jos, Mohna, Sălătrucu 705, Bistrița, Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe ori pământul pe care se afla via nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837

două mori cu câte 3 pietre, proprietatea comisului Costache Glogoveanu17și alta asemănătoare la Cătunul. Pe râul Tismana se găseau 3 mori cu câte patru pietre, una la Câlceștii de Sus, proprietatea lui Nicolae Rogoz , alta la Câlceștii de Jos, proprietatea moșnenilor și ultima la Hodorasca 18. Pe Motru, la Broșteni, exista o moară cu patru pietre, propriatea boierilor Cuțuiești 19, iar în sud, pe râul Blahnița, întâlnim alte câteva mori cu 3 și 4 pietre printre care cea de la Balta Varde

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
4 pietre printre care cea de la Balta Varde 20. Datorită indicelui sporit de rentabilitate oferit în general de mori, construirea, achiziționarea și exploatarea instalațiilor de morărit este un domeniu care atrage în această perioadă foarte mulți proprietari și arendași, pe moșnenii și locuitorii satelor și orașelor, pe alți întreprinzători. Spre exemplificare arătăm că numai în trei luni ale anului 1831 la moara de la Obârșia din plasa Câmpul, moară cu trei pietre , a postelnicului Vasile Plopșoreanu, are NOTE 1. Șt. Olteanu, C.

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749

sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului

SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
Corola-blog/BlogPost/344754_a_346083

un demn continuator al sarabilor din Plaiul Cloșani- Mehedinți, (I, nr.3, 1996, p.14) Calețeanu Elenă, Dinică Ciobotea, Aspecte publicistice privind steagul Revoluției din 1821, ( VII, nr.1(13), 2003, p.4) Carlaon Claudiu, Tudor Vladimirescu și legăturile cu moșnenii de pe valea Motrului de la Roșiuța, (XII, nr.18, 2010, p.19) Chipurici N., Sub semnul legendarului Tudor Vladimirescu- La 175-a aniversare a Revoluției de la 1821. Monumentul de la Padeș, ( I, nr.1, 1996, p. 5) Ciobotea Dinică, Moșnenii în Istorie

BIBLIOGRAFIA.STUDIILOR ŞI ARTICOLELOR CONSACRATE LUI TUDOR VLADIMIRESCU ŞI REVOLUŢIEI DIN 1821, PUBLICATE ÎN REVISTA PORŢILE DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Bibliografiastudiilor_si_art_varvara_magdalena_maneanu_1368085355.html [Corola-blog/BlogPost/344754_a_346083]
legăturile cu moșnenii de pe valea Motrului de la Roșiuța, (XII, nr.18, 2010, p.19) Chipurici N., Sub semnul legendarului Tudor Vladimirescu- La 175-a aniversare a Revoluției de la 1821. Monumentul de la Padeș, ( I, nr.1, 1996, p. 5) Ciobotea Dinică, Moșnenii în Istorie, Cine au fost moșnenii, Moșnenii în Revoluția din 1821, (XII, nr.18, 2010, p.14) Fuiorea Nicolae,Eminescu și Tudor Vladimirescu, ( I, nr.4, 1996, p. 20) Joița Virgil, Mentalități ale pandurilor în Revoluția Română din 1821, (I

BIBLIOGRAFIA.STUDIILOR ŞI ARTICOLELOR CONSACRATE LUI TUDOR VLADIMIRESCU ŞI REVOLUŢIEI DIN 1821, PUBLICATE ÎN REVISTA PORŢILE DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Bibliografiastudiilor_si_art_varvara_magdalena_maneanu_1368085355.html [Corola-blog/BlogPost/344754_a_346083]
de la Roșiuța, (XII, nr.18, 2010, p.19) Chipurici N., Sub semnul legendarului Tudor Vladimirescu- La 175-a aniversare a Revoluției de la 1821. Monumentul de la Padeș, ( I, nr.1, 1996, p. 5) Ciobotea Dinică, Moșnenii în Istorie, Cine au fost moșnenii, Moșnenii în Revoluția din 1821, (XII, nr.18, 2010, p.14) Fuiorea Nicolae,Eminescu și Tudor Vladimirescu, ( I, nr.4, 1996, p. 20) Joița Virgil, Mentalități ale pandurilor în Revoluția Română din 1821, (I, 1998, p. 8) Mateescu Ileana,Tudor

BIBLIOGRAFIA.STUDIILOR ŞI ARTICOLELOR CONSACRATE LUI TUDOR VLADIMIRESCU ŞI REVOLUŢIEI DIN 1821, PUBLICATE ÎN REVISTA PORŢILE DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Bibliografiastudiilor_si_art_varvara_magdalena_maneanu_1368085355.html [Corola-blog/BlogPost/344754_a_346083]