36 matches
-
răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și s-a gandit din inimă..." împreună cu soția sa Dochia de "i-a iertat și i-a slobozit de vecinie să fie slobozi și megieși cu toata ocina lor, tot satul peste tot, hotar până în hotar". Așadar, "Brădiceni", vechi sat moșnenesc, rumânizându-se pentru scurt timp, revine la vechea formă de stare socială, remoșnenindu-se. În timpul stăpânirii austriece (1718-1739) în Brădiceni a fost instalată compania Leib și au fost așezate 36 de familii de chiproviceni. Carol al VI-lea le acordă privilegii și
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
Aninoasa din județul Muscel. Între anii 1830-1824 găsim moșia sub denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El purta numele întemeietorului său, Popa Pistol, un preot furat de săteni din satul Izvoru pentru a
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El purta numele întemeietorului său, Popa Pistol, un preot furat de săteni din satul Izvoru pentru a-l aduce să slujească la biserica din Bucov. Preotul făcuse parte din
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
deoarece fusese desființată în 1864, înainte de care comuna funcționase doar cu satul de reședință. Satul Malu cu Flori (denumit pe atunci "Runceasa") făcea în 1902 parte din comuna Lăicăi (sau Lăicăi-Runceasa) din plasa Argeșelul a județului Muscel, fiind un sat moșnenesc cu 384 de locuitori; în el funcționa o biserică zidită în 1854 de Niță Diconescu. Pe teritoriul actual al comunei funcționa însă la acea vreme, în aceeași plasă, și comuna Micloșani, formată din satele Copăcenii Mari, Copăcenii Mici, Micloșani, Micloșanii
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
ținute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie așezate sfintele moaște. Se remarcă prezența lui "Mihai fugar" în toamna anului 1600, care cumpără „"satul Costeștii moșnenesc"” pe care-l dăruie mănăstirii. Constantin Brâncoveanu donează mănăstirii un "clopot" , obiect de o inestimabilă valoare și "icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana". În urma cutremurului din anul 1810, lăcașul este afectat serios, lucru ce face ca în timpul domniei lui
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
senine: 160-180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7. În secolul al XIX-lea, comuna Scorțeni făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Scorțeni (sat moșnenesc) și Mislea (sat de țărani împroprietăriți la 1864 pe moșia statului Vatra Mănăstirii Mislea). Comuna avea 1474 locuitori și pe teritoriul ei funcționau o școală frecventată de 48 de elevi, două biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și un penitenciar
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
împărțirii marii proprietăți boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a menținut mult timp. Același autor menționează că dezvoltarea capitalului comercial și industrial și apariția economiei de schimb, a făcut posibilă apariția proprietății private asupra pământului. Ruralul arhaic românesc, prezintă și el aceeași structură a proprietății funciare, cu excepția satelor libere (moșnenești și răzășești), în care întâlnim devălmășia tratată în subcapitolul următor. 3. 1 Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]