36 matches
-
ținute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie așezate sfintele moaște. Se remarcă prezența lui "Mihai fugar" în toamna anului 1600, care cumpără „"satul Costeștii moșnenesc"” pe care-l dăruie mănăstirii. Constantin Brâncoveanu donează mănăstirii un "clopot" , obiect de o inestimabilă valoare și "icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana". În urma cutremurului din anul 1810, lăcașul este afectat serios, lucru ce face ca în timpul domniei lui
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
Aninoasa din județul Muscel. Între anii 1830-1824 găsim moșia sub denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El purta numele întemeietorului său, Popa Pistol, un preot furat de săteni din satul Izvoru pentru a
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El purta numele întemeietorului său, Popa Pistol, un preot furat de săteni din satul Izvoru pentru a-l aduce să slujească la biserica din Bucov. Preotul făcuse parte din
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când clăcașii din Chiojdeanca și Trenu se plângeau ocârmuirii județului Saac (Săcuieni), că arendașii moșiilor moșnenești, neprielnice pentru culturi și cereale au măsurat și locuri sterpe, i-au obligat să plăteasca ocaua și pe respectivele suprafețe. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având aceeași componență ca și
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
și s-a gandit din inimă..." împreună cu soția sa Dochia de "i-a iertat și i-a slobozit de vecinie să fie slobozi și megieși cu toata ocina lor, tot satul peste tot, hotar până în hotar". Așadar, "Brădiceni", vechi sat moșnenesc, rumânizându-se pentru scurt timp, revine la vechea formă de stare socială, remoșnenindu-se. În timpul stăpânirii austriece (1718-1739) în Brădiceni a fost instalată compania Leib și au fost așezate 36 de familii de chiproviceni. Carol al VI-lea le acordă privilegii și
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
datează din 10 februarie 1494, când într-un hrisov al lui Vlad al IV-lea Călugărul, se acorda unor slujitori ai voievodului drept de proprietate asupra unei moșii în zona satului Bădeni. Pe aceste moșii, împărțite la început între una moșnenească (la vest) și alta aparținând boierilor (la est), s-a dezvoltat satul Pietroasa de Sus. Aici, el a fost populat și cu refugiați din Transilvania și din Câmpia Dunării. În 1901, pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
senine: 160-180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7. În secolul al XIX-lea, comuna Scorțeni făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Scorțeni (sat moșnenesc) și Mislea (sat de țărani împroprietăriți la 1864 pe moșia statului Vatra Mănăstirii Mislea). Comuna avea 1474 locuitori și pe teritoriul ei funcționau o școală frecventată de 48 de elevi, două biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și un penitenciar
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
testament să o lase ca danie Mânăstirii Pasărea după moartea lui. La 1840 hotarele moșiei erau următoarele: La răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]