84 matches
-
Comuna Bogdana Sate: Bogdana, Broșteanca, Ulmeni, Urluiu Comuna Brânceni Sat: Brânceni Comuna Ciuperceni Sate: Ciuperceni, Poiana Comuna Crângu Sate: Crângu, Secara Comuna Dracea Sate: Dracea, Florica, Zlata Comuna Fântânele Sat: Fântânele Comuna Frumoasa Sate: Frumoasa, Păuleasca Comuna Furculești Sate: Furculești, Moșteni, Spătărei, Voievoda Comuna Izvoarele Sat: Izvoarele Comuna Lisa Sate: Lisa, Vânători Comuna Piatra Sat: Piatra Comuna Putineiu Sate: Putineiu, Băduleasa, Cărlomanu Comuna Seaca Sate: Seaca, Năvodari Comuna Suhaia Sat: Suhaia Comuna Traian Sat: Traian Comuna Troianul Sate: Troianul, Dulceni, Vatra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bodești, Bărzești, Bărbătești, Negrulești Comuna Bune��ti Sate: Bunești, Coasta Mare, Firești, Râpănești, Teiușu, Titireci Comuna Cernișoara Sate: Armășești, Cernișoara, Groși, Modoia, Mădulari, Obârșia, Sărsănești Comuna Costești Sate: Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici Comuna Frâncești Sate: Frâncești, Băluțoaia, Coșani, Dezrobiți, Genuneni, Moșteni, Mănăilești, Surpatele, Viișoara Comuna Mateești Sate: Mateești, Greci, Turcești Comuna Măldărești Sate: Măldărești, Măldăreștii de Jos, Roșcoveni, Telechești Comuna Oteșani Sate: Oteșani, Bogdănești, Cucești, Cârstănești, Sub Deal Comuna Păușești Sate: Păușești, Baroanele, Buzdugan, Cernelele, Păușești-Otăsău, Șerbănești, Șolicești, Văleni Comuna Pietrari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
efectelor nedemnității legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei care atrage nedemnitatea. (2) Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, grațiere sau prin prescripția executării pedepsei penale. ... Articolul 962 Vocația la moștenire Pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament. Titlul II Moștenirea legală Capitolul I Dispoziții generale Articolul 963 Moștenitorii legali (1) Moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
efectelor nedemnității legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei care atrage nedemnitatea. (2) Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, grațiere sau prin prescripția executării pedepsei penale. ... Articolul 962 Vocația la moștenire Pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament. Titlul II Moștenirea legală Capitolul I Dispoziții generale Articolul 963 Moștenitorii legali (1) Moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ503, care o leagă spre sud-est de Stănești și Giurgiu (unde se termină în DN5B) și spre nord-vest de Răsuceni, apoi mai departe în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, la Toporu se ramifică șoseaua
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
poziția nr. 213, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: ... "diametrul = 40", 63", 75"și 90"; lungimea = 19,6 km, din care: 3,6 km zona Cătunu Tâmplaru". 12. Anexa nr. 47 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Moșteni"se modifică după cum urmează: a) la poziția nr. 159, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: ... "Suprafața = 15 ha, Vecinătăți: N - hotar teritoriu cadastral Blejești, E - islaz comunal (Tarlaua 3), V - islaz comunal (Tarlaua 23)"; b) la poziția nr. 160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
Din această cauză se poate presupune că este vorba de o veche biserică din Cocu, eventual din împrejurimi. Biserica cea veche de lemn din Cocu este surprinsă de catagrafiile din 1808, 1824 și 1833 și era ridicată pe moșie de moșteni. În Cocu, după numele vechi Cocul în Vale sau Valea Cocu, lăcașul a servit o bună vreme drept biserică parohială, înainte de a fi fost înlocuit de actuala biserică de zid, în anul 1856. Un eveniment important din destinul acestei construcții
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
formată din Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Regatul Sardiniei, (care avea să fie încorporat în Italia în 1861) și Imperiul Otoman pe d e altă parte. Războiul a fost parte a unei îndelungate competiții a puterilor europene pentru moșteni]], rea teritoriilor aparținătoare „Bolnavului Europei” - Imperiul Otoman aflat în declin. Cea mai mare parte a conflictului s-a desfășurat în Peninsula Crimeea, existând o serie de acțiuni secundare în regiunile vestice ale Turciei și regiunea baltică. Dezvoltarea mișcării de renaștere
Declinul Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/325186_a_326515]
-
trei șosele județene: DJ507 pornește din DN5 în apropierea frontierei și duce spre nord-est la Oinacu și Gostinu; DJ503 duce spre nord-vest la Stănești, Toporu, Răsuceni și mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1 și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu, Gogoșari și
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
Câlniștei, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ503, care duce spre sud-est la Toporu, Stănești și Giurgiu (unde se termină în DN5B), și spre nord-vest în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. De asemenea, prin comună trece și șoseaua județeană
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
ale acelor vremuri și, mai sunt încă răspândite prin satele ardelenești din Țara Bârsei: Toderița, Cernat, Arpătac, Satulung, etc. O realizare fără echivoc în portretistica românească este portretul haiducului legendar Radu Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
comuna Grădinari din județul Giurgiu, Muntenia, România. Vecinii sunt: Dârvari (Est); Pădurea Mihai Vodă (Nord); Comună Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Plătărești (Giurgiu - 1992), Lupșa (Albă - 1996), Suceava (1996), Bobicești (Olt - 1998), Zlatna (Albă - 1998), Lainici (Olt - 1999), Morunglav (Olt - 2007), Dobrești (Argeș - 2008, 2009) etc. La acestea se adaugă taberele de pictură de la Vitomirești (Olt) , Bistrița-Năsăud, Râșca (Suceava), Seaca (Olt), Moșteni (Olt), Crivaia (Caraș-Severin), Gărâna (Caraș-Severin), Dobrețu (Olt), Călimănești (Vâlcea) etc. Printre lucrările cu o importanță deosebită în munca să se numără și icoana de la Mănăstirea Putna, realizată cu prilejul canonizării Domnitorului Ștefan cel Mare (1992). De-a lungul anilor, Păunescu
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
pentru moșia Tătărăști, Nicolae Butculescu pentru moșia Mândra, Elena Maco, născută Bălăceanu ( urmașă a familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
moșia Mândra, Elena Maco, născută Bălăceanu ( urmașă a familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei Bucov-Adunați ca reprezentant al obștei moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Tătărăști
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Bucov, Adunați și Pistolești (dispărut astăzi), cam în următoarea schemă: Între Râca-Nouă de pe noul amplasament și Râca-Veche de pe vechiul amplasament era un drum care le lega pe lângă Fașa bisericii, numit drumul moștenesc care avea legături directe cu Odaia-Veche, apoi cu Moștenii, cu neamurile lor : Popii, Ungurenii, Pernii, Buleștii, Bataleștii etc. În anul 1970 profesorul Penescu Athanasie cu Popescu Victor , tehnucuan-agronom, au adus de pe vechea vatră din curtea fostei biserici din Râca de la Strâmba, Crucea care a pus bazele înființării comunei pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
două treimi din moștenire sunt ale lor, iar dacă nu este decât una, jumătate este a ei. Dacă a avut un copil, o șesime din moștenire este a fiecăruia dintre părinții lui. Dacă nu are copii, părinții lui îl vor moșteni: o treime este a mamei lui. Dacă are frați, o șesime este a mamei lui, după ce îi vor fi fost îndeplinite poruncile și plătite datoriile. Voi nu știți care dintre părinții ori fii vă vor fi mai aproape întru ajutor
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
1518 când Neagoe Basarab întărește lui Detco, Tatul și alții stăpânirile peste cumpărăturile din Brădiceni. "Și iar a cumpărat Detco singur partea lui Drăgoi și Stan din Brădiceni pentru 600 de florini". La 3 mai 1620, Gavril Movila întărește "tuturor moștenilor stăpânire peste satul lor din Brădiceni, cu toate hotarele". Însă în timpul lui Radu Șerban (1602-1610) locuitorii satului Brădiceni s-au vândut cu moșie cu tot, ca rumâni, lui Stoica - mare vistier. Pe patul de moarte Stoica, "singur a socotit și
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
P. Rădulescu și îîntre moșnenii din Râca; de aici hotarul urmând pe vechea și actuala scursură a văii Bucovului până în punctul ănsemnat pe plan la nr.9, punct de hotar comun la trei proprietății : între proprietatea d-nei Irina Câmpineanu, între moștenii din Râca și între locuitorii cătunului Porcărești. În trecut pe toată acestă lungime hotarul s-a urmat pe vechea și actuala scursură a văii Bucovul(...). În legătură cu vecinătatea locuitorilor din comuna Popești-Palanga <...începând lucrarea din movila mare de lângă șoseaua Bucov-Adunați-Popești-Palanga, movilă
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
sudul județului, la nord-vest de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ503, care o leagă spre sud-est de Giurgiu și spre nord-vest de Toporu, Răsuceni și mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
Dalmației. Deasupra intrării în biserică a fost amplasată o pisanie cu următorul text: ""Aceasta stă: biserică cu patronul Stl:M:M: Dimitrie s'a ḑidit la a: 1887 în ḑilele pre luminatului imparat Francisc Iosif I cu spesele patronatului, a moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch: și s'a sfințit la 27 octomvre 1889 de archiepiscopul și mitropolitul Silvestru. Onofrei Mironovici paroch."" Catapeteasma a fost confecționată din lemn de frasin, icoanele fiind pictate de renumitul pictor cernăuțean
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]