56 matches
-
perioada interbelică într-adevăr, nu pe băncile amfiteatrelor se descurcau sau (mai degrabă) se încurcau ițele literaturii, ci în jurul unei cafele cu frișcă. Cafenelele din centrul Bucureștilor țineau loc de catedră, birou, bibliotecă, salon și, de ce nu, dormitor, pentru micile moțăieli din timpul după-amiezei. Protipendada aci își făcea veacul, de dimineața până seara, sub ceruri aburinde de cafea, după cum spunea de data aceasta un poet ceva mai contemporan. Capșa Capșa = cafenea, braserie și cofetărie a Bucureștiului. Între vestitele cafenele ale orașului
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
cu HBO, furnizându-le americanilor, contra mâncării vitaminizate și modificate genetic pentru pisici, scenarii pentru filmele lor „Horror” de rahat. Pardon! reformulez: scenarii pentru filmele lor de rahat cu cacao. Domnul de la Poliția Comunitară, pe care „mamaia” îl trezise din moțăiala de dimineață, se uită la mine ca picat din lună și se (mă) întreabă cu voce alto: - Ce să fac eu, acum, cu dumneavoastră? - Ați putea începe prin a mă ajuta să dau poleiul jos de pe mașină, îi sugerez timid
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
o dimineață cu lumina ei părelnică de primăvară, pătrunsese printre storuri și invadând camera, se plimba nepăsătoare prin toate ungherele, ca un musafir nonconformist venit în vizită mai devreme decât ora convenită. Așa că, de voie, de nevoie, după momentele de moțăială pe care și le prelungise în pat sorbind din cafeaua fierbinte, obișnuința reușise să îi învingă încă o dată nehotărârea și o obligasesă se ridice și să se îmbrace, chiar dacă pentru moment, nu era încă hotărâtăcu privire la programul zilei. Și
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
concavă care evidențiază critic regimul trecut care a mutilat și distrus multe vieți. Acțiunea se petrece într-o localitate dintre Arad și Timișoara, metaforă a unei "insule de vară", aceeași, dar la scară mai mică, de pe Mureșul copilăriei autorului, când moțăiala cehoviană făcea casă bună cu mentalitățile provinciale specifice zonei, unde alienatul Picu "victima înspăimântată a copiilor care îi cereau buletinul", bolnavul "bătut pe la anchete să spună unde se ascundea tată-său", este unul din personajele pitorești și tragice ale cărții
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
București, Într-o zi obișnuită. Staționare cât se poate de scurtă, căci, nu-i așa, vrei să ajungi cât mai repede acasă. Decor palpitant, tranziență, plictiseală (o fi tras trenul la linie?). Totuși, forfoteală, lume pestriță, agitată, oameni activi și moțăială, amestec de certitudini și șovăială. O lume În miniatură, cu Înălțările și precaritățile ei. Prilej de a ne-ntreba la ce bun această vânzoleală, de ce trebuie să facem toate câte ni se cer, care ne e ținta, cine suntem. Tonetarul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de pe creștetul său chel. (Arhipelagul Își schimba poziția an de an pe globul țestei sale, ca În deriva continentelor, dar nu se vindeca niciodată.) Doctorul Philobosian mirosea ca o canapea veche: a ulei de păr, a supă vărsată și a moțăieli neprogramate. Diploma lui În Medicină arăta de parcă ar fi fost scrisă pe pergament. Nu m-aș fi mirat dacă, pentru a trata febra, doctorul Phil ar fi scris o rețetă pentru lipitori. Cu mine era corect, niciodată prietenos, și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întrerupse psalmodierea și se retrase grăbit. După ce-a plecat el, cei trei prezenți acolo au răsuflat ușurați, aprinzîndu-și toți țigările În același timp. Cel mai În vîrstă, de la locul de onoare, căruia ei Îi ziceau șef, se trezi din moțăiala, Își trase nasul și-și Întinse mîinile deasupra reșoului, Întorcîndu-le pe o parte și pe alta ca și cînd ar fi prăjit senbei. Nu știu cum și În ce fel, dar Bărbie Ascuțită se arătă dinspre culoarul prin care dispăru preotul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
II (Sala tronului în castelul Împăratului. Împăratul moțăie pe tron, cu o coroană mare pe cap. În dreapta și în stânga stau cei doi slujitori.) Cotoșman: (Apare în scenă. Se înclină adânc și zice: Să trăiești, Răsluminăția Ta! Împăratul: (Dezmeticindu-se din moțăială) Care ești acolo, mă? Cotoșman: Aici sunt eu, cavalerul Cotoșman, zis Motanul Încălțat! Împăratul: Bravo ție...Și ce vrei? Cotoșman: Sunt trimisul stăpânului meu, Voievodul Ionică de Dragodana. Împăratul: Și de ce te-a trimis? Cotoșman: Ca să-ți aduc în dar
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Schitul Măgureanu, chiar vizavi de Cișmigiu... Omul se întorcea acasă și, fără să vrea, luase parte la producția noastră muzicală în aer liber! ― Veniți de la liceu? ― Da, domnule director! răspunserăm noi în cor. ― Bine dispuși, domnilor elevi! Nici un răspuns; simple moțăieli din cap, echivalente cu "mmda"! ― Cine a cîntat? ― Eu, domnule director! ― Cum vă numiți? ― Băjenaru Grigore, dintr-a VIII-a modernă! ― Dumneavoastră, după câte am auzit, ați imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. ― Da, domnule director, însă cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
astupe rana, cele două găuri curate, în față și în spate, își bandajă strâns pieptul cu turbanul lung și se înfofoli în pătură, tremurând de frig și de febră, rezemându-se într-un colț, ca să zacă într-o stare de moțăială, fără alți tovarăși decât durerea, amintirile și gri-gri-ul morții. Nu-i mai slujea să se transforme în piatră sau să facă să i se îngroașe sângele, ca să nu mai îmbibe turbanul slinos, și nici nu-i mai foloseau voința sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-i prin minte; sângele lumii, viața, vidul, și el urnindu-se tot mai anevoie spre vechile deprinderi, apăsat de urma curgerii lente, anevoioase, implacabile, totodată, a unui timp ferecat în sine, care dădea să-l prindă în el pentru totdeauna - moțăiala, somnul de veci prin paturile din oficii, cu Milică în coastă, cu madam Ortansa ori cu alt gardian condamnat pe viață, sau de unul singur cu sacoșa de ziare, așteptând copiii să vină la el, țestele lor chiluge, colțuroase, năpădite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bine și se făcuse ora de pornit, lăsaseși costumul cel vechi să-l curețe și să-l calce, nu mai era vreme să treci nici pe acasă, nici pe la camera ta mobilată. Așa că iată-te acum în birjă, deșteptat din moțăială, dar tot nehotărât : de ce te-ar fi putut chema ? Orișicât te lași condus numai de rațiune, la oameni nu poți susține că te pricepi, întrucât te trezești din partea lor cu destule surprize. Sophie însăși te-a surprins cu capricii ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ceea ce pare să conteze nu e decât salvarea, fără efort, a tuturor aparențelor de cordialitate. Adept sau nu al vărsăturii New Age, „ultimul om” pare gata să rumege orice Ersatz soteriologic. În piața de idei soporifice, el celebrează dreptul la moțăială. Pacifismul fricii declină somptuos scleroza lașității. Din ce s-a născut această dezafectare generalizată? Cum se explică extazul colectiv produs de efectele de scenă ale acestor simulacre? Care este soluția la criza coabitării dintre sacerdoțiul identității, asumat de orice conservator
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lăsată de trupul nostru e odihnitoare. Un fel de a dormi de-a-n picioarelea. Somnul e o contopire cu propria umbră. Dar somnul nu-i de ajuns, din când în când trebuie, în stare de veghe, să i se adauge moțăiala umbrei. Cu cât umbrele sunt mai lungi, cu atât trupul se simte mai bine. Nu degeaba poeții cântă mai ales apusul și răsăritul... Ce putere ar mai avea soarele sprijinit de marginea orizontului, fără umbra groasă de care să te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul Petru de-a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic de metafizica indigestul curs de slavă veche o scenă de-amor cu ambii învinși după gratii frânghia de salvare scara lui Iacov la cer o pojghiță de argint a-nghițit acel "aerian bulevard" și doar bastonul tău de orb
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
devine cam plictisitor și chiar inconfortabil, dar mă țin tare, chiar dacă spre sfârșit scrâșnesc din dinți. Când Își dă drumul, cred că o să trecem prin perete În dormitorul lui Stronach. Ar vedea atunci puțoiu! Aceleași reguli! Pe când ne punem pe moțăiala post-coitală, observ cu mulțumire În suflet că nu se aude nimic de alături, de la Stronach. N-are rezistență Împuțitu, nici pe teren nici În chiloți. Când ne sculăm, prepar o masă ușoară cu chestiile pe care le-am luat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pistil cu mojar. Când rața fu pregătită și băgată la cuptor, se răsfăță cu o baie fierbinte cu spumă, parfumată cu uleiul pe care îl adusese din Marbella. Totul era sub control. Avea să fie minunat. Se lăsă pradă unei moțăieli plăcute, gândindu-se cât de grozav va fi și repetându-și numele de „Darcey Clarke“ de-o mie de ori. Clinchetul soneriei o făcu să sară brusc din cadă și să tragă în grabă de halat, alunecând pe pardoseala băii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ar spune ce nu trebuie sau exact ce trebuie, dacă m-ar pune pe o pistă greșită sau pe cea bună, nu cred c-aș mai fi răspunzător de faptele mele. Cele patru nopți de pileală, picoteli în mașină și moțăieli pe canapeaua de acasă, cu Kay refugiată în dormitor, și-au spus imediat cuvântul. La serviciu scăpam lamelele pe jos, etichetam greșit mostrele de sânge, scriam rapoarte cu mâzgăleli de om adormit și, de două ori, am adormit aplecat deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
saltea de campanie, citind un roman cu cowboy. O bătrînică drăguță, cu o pungă cu dulciuri. Tocmai lăsase cartea jos și Închisese ochii cînd Binkie, șefa stației, intră În sală bătînd din palme. — Scularea, Carmaichael! Îi spuse lui Mickey. Fără moțăieli În timpul serviciului. Aia a fost Alerta Galbenă, ai auzit-o? Aș zice că mai avem doar o oră-două pînă Începe distracția, dar nu se știe niciodată. Ce-ar fi să dăm o raită pe la magaziile de combustibil? Howard și Cole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de clar. Simt cum fiecare părticică din Ben se relaxează, greutatea sa se distribuie Înăuntrul salopetei ca nisipul până când Îl simt Întins uniform la pieptul meu. Trebuie să apreciezi momentul corect, trebuie să ghicești când s-a făcut trecerea de la moțăială la vis. Mă ridic și mă Îndrept cu grijă spre pătuț, Îi dau drumul din brațe numai În ultima secundă. Așa. Aleluia! Apoi, chiar În momentul În care mi-am zis că am scăpat, deschide ochii brusc. Buza de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
scrânciobul celui plecat, luându-i locul Și numai cam atâta mișcare s-a petrecut pe sonda noastră din nișa de năpastă, că în afară de Pamfil Duran, care-și schimbase poziția de ședere, ceilalți mocneau într-o trândăvire mohorâtă și într-o moțăială necontenită Deci în nișa cufundată în beznă, nu se auzeau decât pașii pe scară a celui trimis după apă și dedesubt doar clipocitul undelor negre și ușoarele bușituri și frecături ale buștenilor rătăcitori, iar, undeva, pe galerie și mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Clippit & Comp., Un mire fără căpătâi și Cartea psalmilor au fost prezentate de Ion Barbu, Șerban Foarță și Robert Șerban, la librăria Humanitas „Joc Secund“. Miercuri, în buricul săptămânii, lumea din Banat nu așteaptă decât să vină odată furtuna. Din cauza moțăielii generale provocate de încălzirea globală și a caniculei din creierele încinse de monitoare, numai de poezie nu-i ardea timișoreanului de ziua Statelor Unite. Doar că nici 4 iulie și nici zăpușeala dinaintea potopului nu te pot ține departe de-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Orașu Nou comună rurală, Ocolul silvic Livada foioase termofile, crengile de salcîm unde scapă lumină, blazare, turațiile de motor pentru care s-au pregătit toropiți și lasă șoferul tăcut pe colac, tăietura de altă croială de rai silvic primită cu moțăieli, Mănăstirea Portărița 2 km piemont, afundul în panta munților, Livada firme bilingve, nu are case noi, dîmb din linia de blocuri, Strada Satu Mare, cîmpul pe cabluri de înaltă tensiune, import-export, NV, 400 kV zarea Halmeului, 16 km rutieri, Ciuperceni ogoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
muniție. Stăteam acolo în foișorul acela, era pustiu, n-aveai de ce te teme. Era câmp, nu era, să spunem, posibilitatea unui atac surpriză și nu trebuia să stau tot timpul cu ochii după posibili inamici. Stăteai acolo și te apuca moțăiala trei ore. Sunt cele mai lungi ore pe care le trăiește cineva într-un serviciu militar. Împarți timpul pe jumătăți de ore, ai mereu tentația să te uiți la ceas. Aveam consemnul ca la jumătate de oră să fluierăm o dată
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
unor june antilope ce pasc În apropiere; o girafă Își pendulează agale gâtul supraetajat prin aer În căutarea unor tinere vlăstare, iar printre picioarele o zebră vărgată nu prididește să mestece smocuri de iarbă umedă; crocodilii par nemulțumiți de Întreruperea moțăielii pe țărmul Însorit și au revenit În apa mocirloasă, În schimb hipopotamii savurează prilejul, scufundându-și capul urâcios În baltă, și doar ochii bulbucați cât cepele și nările sforăitoare rămân afară ca un periscop; urangutanii Își izbesc cu furie pumnii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]