48 matches
-
uz se preferă uneori masculinul în locul substantivului feminin, chiar dacă ambele sunt înregistrate în dicționar, iar femininul nu are o conotație depreciativă sau ironică. Ponderea de substantive de tip ă-e în ansamblul substantivelor feminine este mare, atât datorită derivării cu sufixele moționale menționate mai sus, cât și datorită faptului că multe împrumuturi sunt adaptate fonetic și morfologic, fiind încadrate la acest tipar. De fapt, majoritatea împrumuturilor feminine fie sunt încadrate la acest tipar, fie rămân neadaptate (vezi infra, call-girl, cover-girl): aubadă < fr.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 20/1. Deși mult diferită în raport cu ponderea stabilită de Brâncuș (1985) − 10/1 −, direcția de evoluție pentru fondul cult al limbii a rămas aceeași. - Se includ aici formațiile obținute din baze împrumutate cu sufixul moțional -ă, formații extrem de numeroase, dată fiind creșterea numărului de meserii/de ocupații/de activități practicate de către femei (sau și de către femei): *alergologă, *anatomopatologă, *balcanistă, *cabinieră, *confecționeră, *editorialistă, *epidemiologă, *fitopatologă, *fizioterapeută, *folkistă, *futurologă, *generalistă, *geomorfologă, *gerontologă, *halterofilă, *informaticiană, *internaută, *masterandă, *mineralogă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în -că, mai ales din fondul vechi (cu foarte puține excepții privind fondul neologic: remarcă - remarci, în locul mai vechiului remarce), indiferent de calitatea lui -că, de sufix moțional sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului, tiparul ă - i nu are o mare deschidere față de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mult invariabilitatea, reducând-o la contextele fără articulare (ex.: Se caută ambalatoare, transplant de cornee, Imi place asemenea nume - singular sau plural?). Clasa invariabilelor parțiale este în creștere numerică, având în vedere: (a) îmbogățirea subclasei substantivelor feminine create cu sufixul moțional -toare și a celor împrumutate conținând sufixul (semi)analizabil de agent -oare, ca urmare a extinderii meseriilor/activităților practicate și (sau numai) de femei (DTP: ambalatoare, cascadoare, debarasatoare, granulatoare, ematisoare, modeloare, retușoare; DOOM2: *dictatoare, *floricultoare, *machetatoare, *modelatoare, *pirogravoare, *rașchetatoare, *retușoare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
V cuprind substantive masculine, iar declinările VI și VII cuprind substantive neutre. Declinarea X cuprinde substantive invariabile, masculine sau feminine. Aceste declinări acoperă aproape toate substantivele limbii române, atât cele [+Animat], cât și cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
flexionar al limbii române, acceptă și acordul formal, și pe cel semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e o babysitter bună. - acord referențial b. Maria
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e o babysitter bună. - acord referențial b. Maria e un babysitter bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună / *babysitteră
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună / *babysitteră bun Pentru o serie de substantive cu genul formal masculin (ca ministru, doctor) s-au creat, în limbajul standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord semantic al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar numărul nu (vezi și Corblin, 1995, pentru franceză și Depiante și Masullo, 2001, pentru spaniolă): (9) a. Au venit doi prieteni ai Monicăi și unul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Pronume personal învechit, care în limba contemporană se mai întâlnește ca atare doar în sintagmele prepoziționale cu din, în și prin: dintr-însul, într-înșii, printr-însa etc. 28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai ales economică. Opoziția masculin-feminin se realizează, lexical, a. la nivelul rădăcinii: bărbat - femeie cerb - căprioară băiat - fată bou - vacă tată - mamă motan - pisică frate - soră cocoș - găină ginere - noră berbec - oaie unchi - mătușă armăsar - iapă b. la nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivul preoteasă prezintă, de asemenea, două sensuri: (1) ‘soție de preot’ pentru spațiul cultural românesc, (2) ‘ființă de sens feminin-preot’, pentru spațiul cultural al Greciei antice sau pentru cultura veche hindusă. • Opoziția gramaticală masculin-feminin în cazul substantivelor formate cu sufixul moțional -oi nu mai corespunde, de fapt, unei distincții de același tip în lumea obiectelor; sufixul -oi este, în primul rând, un augmentativ: cioară-cioroi, muscă-muscoi, broască-broscoi. Substantivul derivat cu sufixul -oi se înscrie în opoziția semantică masculin-feminin numai când denumește, metaforic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
organ indispensabil ritmului politic.” (T. Arghezi) În enunțurile cu predicat analitic, acordul în gen depinde de realizarea concretă a numelui predicativ. Când numele predicativ se realizează prin unități lexico-gramaticale pentru care genul este o categorie gramaticală (adjectivul, pronumele și substantivele moționale), el se sincronizează în gen cu subiectul, considerat în realitatea lui lingvistică: „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui.” (T. Maiorescu), „Ziua era vânătă, urâtă și geroasă. Și tot vânăt și urât era lacul cu apele grele, sărate...” (Z
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
der Idealismus), -ist (der Journalist), -ent (der Student), -ant (der Aspirant), -än (der Kapitän), -loge (der Biologe), -or (der Professor) și altele cîteva. Pentru genul feminin, sînt uzuale mai multe desinențe și sufixe germanice propriu-zise, precum cel mai important sufix moțional -in (der Freund die Freundin "prieten prietenă"), la care se adaugă -heit [xait] (die Krankheit), -keit [kait] (die Geschwindigkeit "iuțeală"), -schaft [∫aft] (die Botschaft "ambasadă"), -ung (acesta specific abstractelor verbale, de tipul celor românești în -re; die Bearbeitung "prelucrare) etc.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]