48 matches
-
jurnalistice au menținut în actualitate respectivul cîmp lexical, îmbogățindu-l nu numai cu creațiile comerciale Dracula Park și Dracula Land, dar și cu alte derivate mai mult sau mai puțin stabile. Familia lexicală a vampirului cuprinde desigur substantive feminine, derivate moțional cu mai multe prefixe concurente. între ele, mai bine fixat pare vampiră ("contul și numărul de la banca din Elveția unde vampirul și vampira au depus valută", infotim.ro; "imediat devine o vampiră, care își devorează victima", bmarian.netfirms), dar se
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
proprii de animale (Lupan, Iepuran, Duman; în seria de nume formate de la zilele săptămînii găsim chiar - întîmplătoare asemănare de forma - un Mărtan); alte valori (folosirea pentru a desemna purtătorul unei calități, pentru a forma nume de locuitori ori că sufix moțional) sînt mai puțin interesante din punct de vedere stilistic. În 1960, autoarea articolului citat afirmă că sufixul nu este productiv: fapt adevărat doar dacă nu ținem cont de registrele oralității colocviale. Sufixul -an poate fi găsit în mai multe cuvinte
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
permită desfășurarea unor ateliere, repetiții, întâlniri, proiecții de filme, toate legate de dans. Deja, în acest spațiu s-a conceput și a fost coordonat un Festival internațional, desfășurat în 2013, despre care am scris în paginile României literare, Festivalul E - Moțional Bodies & Cities, al cărui director executiv a fost Cosmin Manolescu, iar manager Ștefania Ferchedău. Și aventură continuă, după ce respectivul Studio a trecut prin primejdia de a nu își mai putea plăti chiria și a apelat la donațiile unor prieteni ai
Zona D (ans) – sfidează adversitățile by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2788_a_4113]
-
învățat - dupa îndelunga somnolenta comunistă - că au niște drepturi, pe care le pot apară, uneori cu câștig de cauză. Revenind însă la marile proiecte care vor pleca din ZonaD, unul este un proiect european de rezidente, un nou program E - Moțional și anume E-Motional: rethinking dance, creat și condus de Fundația Gabriela Tudor (lider de program), în parteneriat cu Asociația Coregrafilor Profesioniști din Letonia/ Time to Dance Festival (Riga), cu Fabrică de Movimentos/Festival de Fabrică (Porto) și cu Centrul
Zona D (ans) – sfidează adversitățile by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2788_a_4113]
-
filme. Deși nu îmi sună deloc bine în limba română noțiunea de scriere „performativă” - și asemenea adaptări forțate sunt destule în zilele noastre - ar fi o noutate în România învățarea unui sistem de scriere a dansului. Concursul de proiecte E - Moțional este gândit pentru artiști de dans contemporan, dar și din domenii conexe, care lucrează și cu mișcarea corpului, precum arte vizuale, teatru, noile media, iar locurile de rezidență vor fi Riga, Porto, București, Bacău, Tescani, Luxemburg. Toate rezidentele se încheie
Zona D (ans) – sfidează adversitățile by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2788_a_4113]
-
artelor contemmporane s-au desfășurat deja o serie de evenimente, rezidente și proecții de filme din sfera artei neconvenționale. Iar că o încununare a efervescentei culturale a acestui nou spațiu, de aici a fost coordonat și un Festival internațional E - Moțional Bodies &Cities, al cărui director executiv este Cosmin Manolescu, iar managerul programului Ștefania Ferchedău. Finanțat de Cultură 2007-2013, Fundația Culturală Europeană, Festivalul E- Moțional, Corpuri și orașe în mișcare, a avut drept componentă principala conlucrarea artistică interdisiplinară. Două echipe artistice
Festivalul E-moțional Corpuri și orașe în mișcare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3584_a_4909]
-
efervescentei culturale a acestui nou spațiu, de aici a fost coordonat și un Festival internațional E - Moțional Bodies &Cities, al cărui director executiv este Cosmin Manolescu, iar managerul programului Ștefania Ferchedău. Finanțat de Cultură 2007-2013, Fundația Culturală Europeană, Festivalul E- Moțional, Corpuri și orașe în mișcare, a avut drept componentă principala conlucrarea artistică interdisiplinară. Două echipe artistice, fiecare echipă formată din cinci artiști, din sfere artistice diferite - a dansului contemporan, a artelor vizuale și a noilor media - câte unul din fiecare
Festivalul E-moțional Corpuri și orașe în mișcare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3584_a_4909]
-
România (la el participând și dansatorul Mircea Ghinea). Împreună, ei au investigat relația între corpul uman, contextul urban și noile tehnologii. Având că principala locație, alături de ZonaD - Studio Paradis Serial, cateva săli de la Muzeul Național de Artă Contemporană, Festivalul E- Moțional Bodies &Cities a debutat, la mijlocul lunii aprilie, cu vernisajul unei expoziții de instalații, care a ilustrat tocmai perioadă de lucru, adică de conlucrare între artiști, pusă în valoare printr-o mulțime de fotografii, video proiecții și filme. Lor li s-
Festivalul E-moțional Corpuri și orașe în mișcare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3584_a_4909]
-
două experimente, bogate în imagini sugestive, în ambele fiind implicat, prin însăși structura inițială a proiectelor, si un artist român. Astfel, din ZonaD - Studio Paradis Serial a pornit proiectul ReVerbs, extins în spații neconvenționale și integrat ulterior în cadrul Festivalului E- Moțional Bodies & Cities, proiect ieșit din colaborarea artistei din Turcia Özlem Alkiș cu muzicianul român Vlaicu Golcea. Apropierea instrumentistului și compozitorului Vlaicu Golcea de artă dansului am mai avut prilejul să o urmărim de câțiva ani buni, de când a participat la
Festivalul E-moțional Corpuri și orașe în mișcare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3584_a_4909]
-
sincronizate, se cuplă armonios și cu mișcările lor filmate anterior pe un zid din interiorul unei cladiri sau în nișele unui perete de pe o stradă oarecare, armonioasă fiind, în genere, cuplarea tuturor mijloacelor tehnice și artistice folosite. Întregul Festival E- Moțional Bodies & Cities și-a respectat, întru totul, proiectul inițial de conlucrare interdisciplinara, numai că artele plastice și nouă tehnologie au înghițit masiv dânsul. Dar, trecând de fiecare dată, în drum spre manifestările Festivalului, pe la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană
Festivalul E-moțional Corpuri și orașe în mișcare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3584_a_4909]
-
glumeață a unei forme masculine: „ Paul și-a pus banii pe Spania" (Academia Cațavencu, 7.07.2010); „o să-și mănânce nemții caracatițoiu'de ciudă!" (blogary.ro); „marele câștigător al Mondialului african este Paul, caracatițoiul" (morar. catavencu.ro). Derivarea cu sufixe moționale (care formează, în cazul substantivelor denumind ființe, femininul de la masculin și masculinul de la feminin) este foarte productivă în română. În cazul de față, punctul de pornire este un substantiv epicen, din categoria numelor generice de animale (specii), cu formă unică
Caracatițoiul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6169_a_7494]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
dicționare: fană, cu pluralul fane: "invitat de mai multe fane" (Evenimentul zilei = EZ 2403, 2000, 16); "ea printre fanele înfocate din primul rînd" (EZ 2398, 2000, 2). în ultima vreme a apărut și un derivat format cu un alt sufix moțional, -iță: "este o "făniță" a echipei Rapid" (EZ Magazin, 8, 2000, 1); Am slăbit 14 kilograme, așa că sper să-mi crească cota printre fănițe" (EZ 2481, 2000, 12). Concurența celor două sufixe moționale se manifestă în derivarea de la diferite împrumuturi
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
un derivat format cu un alt sufix moțional, -iță: "este o "făniță" a echipei Rapid" (EZ Magazin, 8, 2000, 1); Am slăbit 14 kilograme, așa că sper să-mi crească cota printre fănițe" (EZ 2481, 2000, 12). Concurența celor două sufixe moționale se manifestă în derivarea de la diferite împrumuturi mai mult sau mai puțin recente. în genere, -ă corespunde unui registru stilistic neutru, standard, în vreme ce -iță e mai marcat de familiaritatea orală. Uzul a impus preferința pentru combinarea anumitor cuvinte cu unul
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
derivare regresiva, cînd se pornește de la feminine: Brîndus, Corin, Isabel, Ortans etc. - formate de la Brîndușa, Corina, Isabela, Ortansa. Amploarea fenomenului e pusă în legătură cu tradițiile onomastice de atribuire a numelui - după cel al unor rude de sînge sau al nașilor. Derivarea moționala a unor forme feminine de la numele de familie e un fenomen inexistent în unele limbi, oficializat în altele (rusă, cehă) - dar care la noi, cu toată varietatea sufixelor de care dispune (a se vedea exemplele Ianuloaia, Davideasca, Papadopolina, Grăurita etc.
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și admise oficial, dar contestate de Academie. Și în româna actuală, în presă și în Internet, se constată în primul rînd răspîndirea destul de mare a formei ministră: formată cu sufixul moțional cel mai productiv (care a creat și formele ingineră, studentă, președintă etc.); sînt peste 300 de citate, cu sensul actual, evident, de "ministru femeie". Contextele sînt eventual informale, cuprinzînd formulări mai directe, dar nu neapărat agresive și peiorative: Când iese
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
texte (Coresi) se folosea termenul cântător, care se păstrează în poezia populară („Ei mi sculau din zori / După glas de cântători“). Celelalte nume de păsări de curte nu au forme diferite după sex; deosebirile de sex sunt exprimate cu sufixe moționale: păun (< lat. pavo)-păuniță, porumb (< lat. palumbus)-porumbiță. Observația este valabilă și pentru numele de păsări de curte împrumutate: gâscă (< bg. găska)-gâscan, rață (din tracodacă)-rățoi, curcă (< sl. kurka) -curcan. Termenii latinești anser „gâscă“, anas „rață“ nu s-au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lat. lupus și s-au transmis tuturor limbilor romanice, la fel ca lat. ericius > rom. arici; leporem (ac. lui lepus, -oris) > rom. iepure; ursus > rom. urs. Deosebirile de sex, la animalele de pădure și de câmp, se marchează cu ajutorul sufixelor moționale, cu care se formează în română cuvinte noi: cerb-cerboaică, lup-lupoaică, arici -aricioaică (rar), iepure-iepuroaică, urs -ursoaică, iar în cazul lui vulpe avem vulpoi. Nume de culori Un câmp semantic interesant în toate limbile este cel al numelor de culori; acestea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]