9,778 matches
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 10 IANUARIE: SF. ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Sfântul Antipa s-a născut în anul 1816 în satul Calapodești, comuna Dealul Morii, județul Bacău într-o familie de clerici. Tatăl său se numea Gheorghe Constantin Luchian, diacon la biserica satului, iar mama Ecaterina Manase, s-a călugărit mai târziu sub numele Elisabeta. A primit la botez numele de Alexandru. La vârsta de
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
care nici morfina nu i le mai putea ameliora, a zis... oftând o vorbă care m-a cutremurat și pe care nu o voi putea uita niciodată: ,,Mamă: Este greu să trăiești! Dar să știi că e greu să și mori...” Ascultam înmărmurită... Nu mă așteptam ca și bărbații să aibe parte de astfel de semne de „slăbiciune”. În mintea mea exista doar imaginea femeii care trebuie să îndure de la bărbat... ce știm că poate îndura (și ce nu vreau să
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
oferă drum drept spre-nalte piscuri, Neșansa te coboară în negrele abisuri. Nimic nu-i întâmplare, e totul drămuit Urmezi în viață drumul ce ție ți-e sortit. Așa că tu înfrunta a vieții tale valuri Și lupta pentru vise și mori pentru idealuri. Mereu alergi în viață ,la trap sau la galop De vină e destinul ,de-ajungi un biet cal șchiop. Căci asta-i mersul lumii,unii în vârf de valuri Și alții azvârliți ,epave înspre maluri. Unii își petrec
MĂRGELE DE STICLĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Margele_de_sticla.html [Corola-blog/BlogPost/355947_a_357276]
-
de viață cândva poet uneori literă culoare și punct pe i pui ce vrei printre acolade te plimbi tot om tot om te întreb tu taci tăcerea ta vibrează printre culori cuvinte nerostite necitite naști te naști iar și iar mori într-un poem născut în literă ești Anne Marie Bejliu, 7 iunie 2016 Referință Bibliografică: născut în literă / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie
NĂSCUT ÎN LITERĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1465537845.html [Corola-blog/BlogPost/378081_a_379410]
-
gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării. Considerații de natură istorică și tehnico-funcțională asupra morilor plutitoare. Moară plutitoare din Lucăcești, jud.Maramureș, ilustrata în Muzeul Civilizației Tradiționale Astra din Sibiuface la rândul săuștefan Păuncean. Biserică de lemn din Timișeni, județul Gorj o secvență de istorie recuperată de Ana Barcă, Materiale și tehnici de construcție la
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
și bunătate pe care le găsim pure doar la țânci ca mieii. De ce ne-am preface cu mâna noastră mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să-și chinuie zborul? De ce ne complicăm cu întrebări și ne încâlcim ițele gândului, încremenindu-l în creștetul pitic, în loc să-l lăsăm vultur? De ce, dacă nu iubim pe un om, nu putem măcar să nu-l urâm? Ca o părere supraindividuală
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de piatră, limpede se-nfioară! Și sarea pământului, gustul ce ne alinta și ne dă viață, Focul etern coborât din soarele ce răsare în fiecare dimineață Referință Bibliografica: Un colț de
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469641799.html [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
ne răspândim cuvintele-fluturi” când „beții de aripi lungi, ne cuprind” (Sensul vieții). E o pledoarie pentru trăirea plenară a vieții prin iubirea care poate purta izbânzi împotriva timpului devorator: „Trăiește, omule! Luați-vă răgaz să fiți, trăiți, simțiți, iubiți!” (Memento mori!). În secțiunea Printre cuvinte..., recunoașterea tăriei cuvântului ca „hrană de suflet, alint de mamă” (Cuvântul) ori valoare morală, evadare-n libertate absolută ori metaforă în stih devine o neliniște ce se strecoară grav în conștiința de poetesă. Îi dă fiori
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
o am. Cânt 4 Reversul unui zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se-nvârte moara vieții, se învârte, Când se cosește iarba fără voie, Poți să-l decapitezi pe zeul Joe. BORIS MARIAN București 9 august 2014 Referință Bibliografică: Staliniana-2014 / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului Ce facem? Iubim iubirea, ne murim moartea pentru ca puțin mai târziu să-i readucem la liman bucuria renașterii întru lumină și zbor? Ne răscolim cuvintele de dor transformându-le clipă de clipă în pietre de moară sau în nisipul fin de sub talpa gândului? Unde ne mai ascundem trupurile însetate de atingeri blânde, de iubire curată când între noi și noi, între vis și realitate se aștern plase imense de păianjen țesute din jocuri mărunte, bicisnic construite
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
nu reușea să deschidă gura, căci rămăsese interzis de inițiativa Floricăi sale, însă în curând și-a recăpătat graiul și i-a răspuns supărat: -Tu ai luat-o rău pe ulei nevastă, dacă ai început să-i dai apă la moară cotoroanței ăleia, să crezi în fermecele ei și să apelezi la vrăjitori ca să te aperi la ele! Păi nu-ți dai seama că o faci pe Rădița să se umfle în pene și mai tare, dacă aude cum te temi
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
își dorea ea tare mult, atunci demult, când m-am însurat cu tine. De asta face ce face, fiindcă îi e necaz că nu a reușit și încearcă să se răzbune pe tine, perversa dracului. Nu îi da apă la moară, crede-mă! -Știam că asta ai să-mi răspunzi, te cunosc eu cum gândești dar în cazul ăsta să știi că te înșeli Gheorghe! Rădița știe să facă fermece! O cunoaște multă lume ce-i poate pielea, chiar dacă tu negi
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
că purtătorii de mesaj se prezintă dese ori cu cocoașe de dromader. Dar !indicația” ajunge la cine trebuie și Legea a fost dată. Chiar și promulgată deoarece însuși președintele țării apleacă urechea la șoapta însoțită de semnul de recunoaștere. Cu morile de vânt nu te poți lupta. Asta nu înseamnă că veșnic vom trăi ca sclavi ai finanțiștilor lumii. Monarhia nu este un nivel în ierarhia conducerii lumii. Totuși, la nivel național prezintă avantajul unei stabilități mai mari. Guvernanții pot „gândi
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
vizitat-o în închisoare a fost Arion. Îi vorbea, de fiecare dată despre faptul că îi va angaja avocați buni, că se va implica s-o elibereze în schimbul promisiunii că vor petrece restul zilelor împreună. Imaginați-vă câte pietre de moară a purtat, pe suflet, această fată! Tot Arion Petrache i-a spus că Ilona este internată într-un sanatoriu și, la insistențele Adelei, a pus o femeie s-o sune în numele ei, s-o liniștească și s-o convingă că
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
știrbe” -, un text cu o metaforă, din nefericire sau deliberat poate, joasă, neinspirată, ofensatoare, anticreștină chiar, care, dacă ar fi aparținut unui tânăr teribilist al momentului, nu m-ar fi mirat absolut deloc. Așa însă, greutatea ca o piatră de moară a sentimentului surprinderii negative m-a tulburat imens. Încercând să găsesc o oarecare explicație întemeiată la cele scrise de către autorul „Apelului către lichele”, în prima fază, gândul mi s-a îndreptat ca o săgeată înspre puternica latură întunecată a PR
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
vă aduc o pălincă? îl întrerupsese doamna Moise, dumerită de voiajul soției, în timp ce-i umplea farfuria acestuia cu friptură, mici și pastramă. - O bere rece aș vrea, răspunsese Primarul, după care se adresase domnului Moise: Mitică, mai primești grâu la moară? M-a întrebat un prieten din Giurgiu, are de vânzare câteva tone. - Cum să nu! Să vină luni dimineață, că se aranjează, răspunsese prompt tatăl lui Ovidiu, ca orice om de afaceri care se respectă. - Hai, dom' Primar, mâncați că
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
este dar îi vorbește și-l sfătuiește cu venin senin: -Du-te la ăla de te așteaptă Musca-l de mâna dreaptă ca să scrie o nerozie poezie să se numesca. -Dar dacă m-o da afară? -Nu-i atât de drept ca să moară... -Da’ dacă m-o lovi c-un retevei? -Trebuie să știi cum să-l iei; îi vorbești de casă, si de părinți și când o plânge, ia-l în dinți... -Da’ dacă m-o face câinele lui? -Rămâi al lui
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
versului o eliberează de trăiri și gânduri pe care ni le împărtășește cu fiecare cuvânt, asta fiindcă simte nevoia de a împărți lumina care învelește cuvântul: „Nu mai sunt eu cand scriu! Și nu iau seama/ De-ncercuiesc zăpezi sau mori de vânt./ Atâta știu că filele mă cheamă/ Să-mpart toată lumina din cuvânt.” (Transpuneri) Este o poeta înnăscută, binecuvântată cu har ceresc , care respiră poezie: „Pot respira și „altfel” prin poeme:/ Pot înteți furtuni de înțeles/ Sau să cuprind
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
moartea este „o virtute”, M. Cozma afirmă că „Numai moartea poate sfida timpul, pentru că desprinde de pe pământ clipa; o rupe și o lasă să plutească imponderabil în conștiința primului venit”, iar răspunsul magistrului este că „moartea e o virtute când mori nu ca un erou, ci erou”, dar că „În ce mă privește, nu voi cocheta cu moartea, și nici nu mă voi împăca cu datul morții, nici cu veșnicia ei...Numai moartea poate sfida timpul? O, nu! Timpul poate fi
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Apoi, fără a ni se preciza dacă, în afara Daciei Antice (fie reducându-se și numai la aria României de azi), pe glob, mai există alte locuri / țări care să se poată mândri cu o atât de mare densitate de tradiționale mori / întreprinderi valorificând roata de apă ca prim motor din lume, ni se relevă o uimitoare realitate „statistică“ - drept „răspuns / răspunsuri“, din planuri complemetare, la „interogativa ecuație a istoriilor“ -, aceea că, în România anului 1957 d. H., existau 5516 instalații cu
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
roți (dintre care - datorită reliefului decident asupra valorificării roții de apă - cam 3000 ar fi fost atunci în Transilvania), aceea că, în orizontul anului 1867, numai în două alte provincii, Oltenia și Muntenia, ale nord-dunăreano-ponticei Dacii, existau «peste 5980 de mori acționate hidraulic» (p. 6) etc. Cartea lui Iacob I. Voia, Roata de apă - primul motor („de la născocire / invenție, la tehnologii performante, la hidroinformatică“), fundamentată pe o impresionantă documentare, pe o bogată „bibliografie la zi“, are o fericită ținută academică / universitară
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]