119 matches
-
de gâlci nici pe director, nu avea probe împotriva lui. Trebuia să aștepte ca unul din ei să greșească. Terminase procesele pe ziua aceea ar fi vrut să vorbească cu Mihaela, dar profesoara era la ore. Afară începuse o ploaie mocănească de toamnă; dintr-o dată vremea se răcise, nori negri și grei se învârteau pe cer. Era o vreme apocaliptică în ton cu știrile care veneau din Siria. Norii se învârteau amenințători, păreau gata să înghită bruma de pace planetară. Mihai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
care era foarte mândră. Avea și de ce, era dichisit și bine întreținut. Am avut parte de o vreme câinească, n-am văzut soarele niciun moment. Aproape jumătate din timp ne-a însoțit, în drumurile noastre cu preponderență pedestre, o ploaie mocănească. Nu știu de ce-i spune așa, eu i-aș spune mitocănească. Leni își luase o umbrelă, dar după ce i-a dat-o vântul peste cap de câteva ori, s-au cam dus spițele. Pentru mine, umbrela era incomodă, din cauza aparatului
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
spun, eu merg la Căprioara, vreau să mă însor cu ea. Mințeam. Hai cu mine, zice, dar mai întâi să dăm pe la mine pe acasă să bem și să mâncăm ceva. Casa lui era undeva la marginea satului, o casă mocănească cu pridvor, plin de mușcate, cu două încăperi și o tindă. M-a recomandat părinților lui, niște oameni de toată isprava. Ne-a pus masa, am mâncat, am băut, mi-a arătat gospodăria, acolo am văzut eu pentru prima dată
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
Acasa > Strofe > Comic > MORAVURI DE MELC Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Dup-o ploaie mocănească, Se pornesc doi melci de rasă Pe-un limáx să îl bârfească: - Uite-l, vezi? Nu-i melc de casă! La Oficiul de patente Își expune-un melc marota: - M-au furat eminamente, Eu am inventat rulota! Melc strivit, ce
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
cu părul lăieț care-i atârna pe ceafă și cu niște haine largi care-i stau pe el de împrumut. Fără să mai zică nimic, deschiseră porțile cele mari și traseră căruța în curte. Privii la ei. Era o căruță mocănească cu coviltir. În câteva clipe umplu curtea pustie cu copii, nevastă-sa aruncă jos tot calabalâcul, dezlegă caii și-i băgă în grajd. Apoi veni la mine: -Tu ești proprietarul? -Da, zic eu, dar ce vreți să faceți? Primarul se
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin veacul nouă după zece moșneanul Ion avea printe multul de copchii și o Mărie haiducoasă care străbătea pustietatea de coclauri în goana calului cu țolic mocănesc pe picioare și fereală de spaime pândă. Curăția și vrednicia fetei a avut parte de un flăcău chipeș cu care a ridicat o casă mare și-a împlinit-o cu șase copii. Cerul în devreme a luat pe tânăr și
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
drumul spre biserică. casă-mbrăcată în haine vechi mereu calde. peste prag Dumnezeu trece la fiecare răsărit și apus. II ca demult dimineți înfrigurate într-o primăvară de culoarea mâinilor bunicii ploaie măruntă de o săptămână și chiar mai mult ploaie mocănească aducătoare de pace, vise și povești când din adâncurile pământului până la cer e o singură potecă. suntem copii jocurile noastre se mută iar în bârlog unde îngerul ne veghează hibernarea și coboară din icoană să guste lipia caldă scoasă acum
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
am purtat-o cu mine peste tot pe unde m-am mutat. Bineînțeles, și cu această doamnă a munților, am avut o discuție lungă și plăcută despre viața, supraviețuire, natură și omenie. Niciunul din noi nu am dat importanță ploii „mocănești” care ne mai biciuia din când în când. Apoi, rămânând singur, am căzut pe gânduri meditând la „simplitatea vieții și la relativitatea fericirii”... și de câte cuvinte rele sunt păziți acești oameni simpli: stres-drog-teroare-depresie... De câte ori recitesc ce am scris în
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
se transformă-n ger. Cocori pe orizont își lasă regret, bătând din aripi răstignite-n Cer. Pe nori plumburii din bolta cernită, vântu-și pune talent de giuvaier. Pe tablou cu pădure ruginită, pictorul Toamna așterne mister. Dar peste toate, ploaia mocănească, zile și nopți nu mai contenește. Ziua Toamnei vrând s-o sărbătorească omul, speranța îi risipește. Dragostea-și pune doru-n nostalgie, de focul pasagerelor iubiri rămase-n a nopților feerie, prin vara cu parfum de trandafiri. © Maria Filipoiu 28.08
TABLOU DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353144_a_354473]
-
răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
trainerul vostru pentru acest curs. Sunt psihoterapeut, specialist în NLP, am făcut masteratul la...cursuri la Londra cu renumitul - deja numele renumitului îi scăpa pe lângă urechi Irinei, pe care începea să o cuprindă somnolența. Vorbele trainerului cădeau ca o ploaie mocănească de toamnă peste ea și nici nu se mai străduia să le recepteze, înțelegând că făceau parte din acrobațiile verbale necesare „încălzii”. A lui, a atmosferei degajate de un auditoriu încă taciturn...” și vom învăța împreună ce înseamnă să fii
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
este animalul ce aparținea comunității semnelor de punctuație. Mă uitam în toate direcțiile posibile dar, nu vedeam niciun bou. Doar eu și cărțile nemișcate, plus o bibliotecară dusă în vis la păscut. Unde-o fi boul?... Sau?... Simt o transpirație mocănească pe spinare ca un condens necontrolat. Aștept un fel de reacție din partea de unde s-a auzit sugestia. Fâș-fâș! Vâșt-vâșt! Pâs-pâs! și-atât ... .Tăcere. Mă uitam spre cărți ca soacră-mea la salariul meu. Nu-mi auzeam nici măcar scărița și nicovala
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
cărării pierdute. Fiecare amintire se îndepărtează atât de repede pentru ca mai apoi să revină în forță cu mai multe indicii. Îmi amintesc o vacanță petrecută la Sinaia, împreună cu dragii mei părinți și cu fratele meu. Era o vreme mohorâtă, ploaie mocănească, umezeală. Ne-am cazat la o bătrânică ce se integra prin vestimentație și comportament în peisajul tern. Un surâs strâmb, în colțul gurii, ne invita la o camera de la etaj. Am urmat-o pe scările ce scârțâiau sub greutatea noastră
DE UNDE AM PLECAT? de MIRELA STANCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342356_a_343685]
-
Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară. Toamna să-și
CURCUBEU DE FRUNZE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341130_a_342459]
-
sâmbătă. E ziua în care îmi încurajez puștanii. E ziua în care, deși plouă, noi vom ieși împreună și vom alerga. Mă dezmeticesc, încep să-mi pregătesc hainele, e vreme urâtă afară, Bucureștiul are parte în dimineața asta de ploaie mocănească, așa îi spunem în Moldova. Se face 7:30 și încep să sune părinții: Îți recomandăm Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie () [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]
-
Acasa > Cultural > Traditii > NEDEIA MOCĂNEASCĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului NEDEIA MOCĂNEASCĂ Voinești, județul Covasna, un cuib de rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Acasa > Cultural > Traditii > NEDEIA MOCĂNEASCĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului NEDEIA MOCĂNEASCĂ Voinești, județul Covasna, un cuib de rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
specifice vieții păstorești. Mocanii trebuie să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de ridicare a bolovanului, la care au luat parte puii de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
sufletului de român în care încap deopotrivă viață și moarte, muncă, dragoste, jale, duioșie, voie bună, triumf al binelui asupra răului. Din inițiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrățirii tuturor românilor și „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionați de talentul, pasiunea, maturitatea și dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea și vitalitatea dansurilor, de bogăția costumelor care s-au succedat în fața noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui. Pentru
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
adus frumuseții umane, muncii și dragostei de viață, muntelui, cântecului și dansului popular românesc, permanenței poporului român pe aceste meleaguri. Reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul doamnei învățătoare Liliana Lungu, Școala „Avram Inacu” din Voinești. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NEDEIA MOCĂNEASCĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
îi plăcea să-l imite pe marinar) ,nu-i frumos, Emile, nu te-ai gândit că aici este și o doamnă? îl certă cu voce blândă Alena. -Întâi să gustați, și-apoi să vă plângeți; e făcută după o rețetă mocănească moștenită de la părinți, zise ardeleanul. -Păi, tu ești mocan? Nu ești moț? Înterveni Crăian. -Apoi, e aproape același lucru. Moții ne aduc buștenii, iar noi facem ciubere, se explică Emil. -Da, cred că ai dreptate, moții parcă-s altfel. Nu
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
cu părul lăieț care-i atârna pe ceafă și cu niște haine largi care-i stau pe el de împrumut. Fără să mai zică nimic, deschiseră porțile cele mari și traseră căruța în curte. Privii la ei. Era o căruță mocănească cu coviltir. În câteva clipe umplu curtea pustie cu copii, nevastă-sa aruncă jos tot calabalâcul, dezlegă caii și-i băgă în grajd. Apoi veni la mine: -Tu ești proprietarul? -Da, zic eu, dar ce vreți să faceți? Primarul se
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]