120 matches
-
spun, eu merg la Căprioara, vreau să mă însor cu ea. Mințeam. Hai cu mine, zice, dar mai întâi să dăm pe la mine pe acasă să bem și să mâncăm ceva. Casa lui era undeva la marginea satului, o casă mocănească cu pridvor, plin de mușcate, cu două încăperi și o tindă. M-a recomandat părinților lui, niște oameni de toată isprava. Ne-a pus masa, am mâncat, am băut, mi-a arătat gospodăria, acolo am văzut eu pentru prima dată
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum stropii ploii mocănești» și „se nevoiește alene a se desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
înmormântarea părinților. A fost multă lume și multă jale, țoți plângeau după tinerețea celor care urmau să fie înmormântați; fata mea-, femeia o privi în ochi pe Mihaela-plângeau păsările și florile din sutele de coroane, plângea și cerul prin ploaia mocănească ce începuse când a plecat mașina mortuară spre cimitir. -Se mai știe ceva de copil? -Nu, din câte știu eu. Acum, aici locuiește un frate de-al Manueli, el a rămas moștenitorul întregii averi. Dacă ar fi găsit copilul, ar
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1486890148.html [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 21 August 2015 Iar e gata săptămâna Și se duce, vrei nu vrei, Vara-mi face semn cu mâna, Toamna vine-n urma ei... Peste dealuri, peste lunci Trece-o ploaie mocănească, Umbrele sunt tot mai lungi, Noaptea a-nceput să crească. Nucile se coc de-acuma, Încă nu e vremea lor, Sus la Munte cade bruma, Iancu e bolnav de Dor; Se-nfioară-n vers gorunul, Pe o prispă de brutar Singur și
CÂNTEC DINSPRE TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1440141694.html [Corola-blog/BlogPost/378262_a_379591]
-
cărării pierdute. Fiecare amintire se îndepărtează atât de repede pentru ca mai apoi să revină în forță cu mai multe indicii. Îmi amintesc o vacanță petrecută la Sinaia, împreună cu dragii mei părinți și cu fratele meu. Era o vreme mohorâtă, ploaie mocănească, umezeală. Ne-am cazat la o bătrânică ce se integra prin vestimentație și comportament în peisajul tern. Un surâs strâmb, în colțul gurii, ne invita la o camera de la etaj. Am urmat-o pe scările ce scârțâiau sub greutatea noastră
DE UNDE AM PLECAT? de MIRELA STANCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_unde_am_plecat_mirela_stancu_1358466325.html [Corola-blog/BlogPost/342356_a_343685]
-
păstra influența asupra regelui, furnizându-i amante tinere, care-i spuneau tot ce se petrece la curte. Madame de Pompadour va muri la 43 de ani pe 15 aprilie 1764. Văzându-i cortegiul funerar cum înainta încet, printr-o ploaie mocănească, cinicul rege ar fi spus: ”Marchiza n-o să aibă vreme bună azi”. Pe scara doamnei de Pompadour se auzeau deja, așa cum anunțase Voltaire, pașii pantofilor auriți care coborau și cei ai tălpilor desculțe și aspre, care urcau....venea Revoluția. Voltaire
Madame de Pompadour, viață furtunoasă- ”După mine, potopul” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102285_a_103577]
-
Khrisna, Buda pe toată fața pământului. Nu numele, locația și zona exprimării și influenței sale supreme, suzerane contează, ci Forța în sine. Crede el că sunt mai multe? Atunci ar cam fi ca un ” război al stelelor” sau în termeni mocănești(!): forța mea din deal se duce peste cea din vale și apoi, ca într-un film de Spielberg, amândouă sau câte-or mai fi ajung toate să emane tot de pe pământ(sic!) Care, prima - sau aici nu poate fi vorba
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_ii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
care era foarte mândră. Avea și de ce, era dichisit și bine întreținut. Am avut parte de o vreme câinească, n-am văzut soarele niciun moment. Aproape jumătate din timp ne-a însoțit, în drumurile noastre cu preponderență pedestre, o ploaie mocănească. Nu știu de ce-i spune așa, eu i-aș spune mitocănească. Leni își luase o umbrelă, dar după ce i-a dat-o vântul peste cap de câteva ori, s-au cam dus spițele. Pentru mine, umbrela era incomodă, din cauza aparatului
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
cu părul lăieț care-i atârna pe ceafă și cu niște haine largi care-i stau pe el de împrumut. Fără să mai zică nimic, deschiseră porțile cele mari și traseră căruța în curte. Privii la ei. Era o căruță mocănească cu coviltir. În câteva clipe umplu curtea pustie cu copii, nevastă-sa aruncă jos tot calabalâcul, dezlegă caii și-i băgă în grajd. Apoi veni la mine: -Tu ești proprietarul? -Da, zic eu, dar ce vreți să faceți? Primarul se
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
vrei să-mi fii soție! Doar atât zmeul îi spune, Trage ușa sub zăvoare. Ea rămâne să adune Timpu-n lacrimile-amare. Toți din sat, cuprinși de jale, Au umblat să o găsească Deal cu deal, vale cu vale, Și prin ploaia mocănească. Flăcăul s-a dus prin țară, Și în lung, și-n lat călare, A bătut la porți să ceară Un răspuns la o-ntrebare: - N-ați văzut trecând, o fată Mai frumoasă decât luna? - Nu! Îi răspundeau de-ndată. Uite
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară. Toamna să-și
CURCUBEU DE FRUNZE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413959151.html [Corola-blog/BlogPost/341130_a_342459]
-
de argint cu trei creste pe care se regăsesc trei brazi verzi. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află patru stele de aur, având fiecare câte șase colțuri. În vârful scutului, în câmp verde, se află o poartă mocănească de aur, terminată cu două acoperișuri suprapuse, cu patru ape, acoperită cu șindrilă. Partea de sus a porții, numită păsărar, este lucrată cu motive specifice zonei. Poarta este susținută de două contrafise arcuite. Scutul este timbrat de o coroană murală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272874_a_274203]
-
silvică a zonei. Cele patru stele simbolizează focurile de alarmă. Locuitorii din Săcele, fiind locuitori ai Cetății Bran, trebuiau să semnalizeze astfel primejdiile, tradiție care s-a păstrat peste secole. Numărul stelelor indică cele patru sate componente ale localității. Poarta mocănească face trimitere la comunitatea de mocani din zona Brașov-Săcele, care au practicat transhumanța cu turme imense de oi încă din cele mai vechi timpuri, fiind un simbol etern al acestei străvechi ocupații. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272874_a_274203]
-
în satul Lucieni, are o lungime de 900 m, o lățime de 7 m, inclusiv trotuarele, drum pietruit"; - poziția 6, coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL 42/25.07.2006"; - poziția 7, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DS Mocănești"; - poziția 7, coloana 3 va avea următorul cuprins: Se află în satul Lucieni, are o lungime de 1.120 m, o lățime de 9,20 m, drum pietruit"; - poziția 7, coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL 42/25.07
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187955_a_189284]
-
de zece clase. Activitatea medicală este asigurată în momentul de față prin dispensarul medical din Tărlungeni. Tărlungeni face parte din Șapte Sate și prin extindere din Țara Bârsei, teritoriu care alături de zona Branului, a Făgărașului și a Sibiului erau denumite „mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale. Această abandonare a portului local (mocănesc
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
medical din Tărlungeni. Tărlungeni face parte din Șapte Sate și prin extindere din Țara Bârsei, teritoriu care alături de zona Branului, a Făgărașului și a Sibiului erau denumite „mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale. Această abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că încă din perioada Primului Război Mondial, o parte dintre locuitorii satului
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale. Această abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că încă din perioada Primului Război Mondial, o parte dintre locuitorii satului au plecat în țară, adică în vechiul Regat, unde s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine, iar o parte dintre
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine, iar o parte dintre ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej se prepară celebrele plăcinte mocănești cu brânza sărată). O altă manifestare etno-culturală este „Napok Szent Mihály” (Zilele Sf. Mihail) organizată de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară) din Săcele; ce cuprinde o paradă a costumelor tradiționale, ateliere meșteșugărești, simpozioane, expoziții de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
capitala Moldovei, Aron Densușianu (1895) nu uită nici o clipă zona sa de baștină (născut la Densuș, județul Făgăraș), motiv pentru care nu va ezita să respingă teoria odobesciană, a obârșiei în spațiul macedo-român, și să formuleze o aserțiune privind originea mocănească a Mioriței. Ținutul Făgărașului și al Mărginimii Sibiului, pastoral prin excelență, i-a inspirat lui Aron Densușianu scenarii suficient de vrednice pentru a fi crezute. Multe decenii mai târziu, cercetările sistematice ale lui Adrian Fochi în această zonă aveau să
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
instala un fierăstrău. Un an mai târziu, judele brașovean a dispus să se facă toate instrumentele necesare celor opt fierăstraie angajate. O gamă largă de procedee și ornamente pot fi întâlnite la gospodăriile de lemn din zona Branului, la porțile mocănești cu policioară din Săcele, la obiectele casnice și la unelte (păpușarele pentru caș, bâtele ciobănești, linguri și căușuri etc.) Se remarcă tehnicile variate de prelucrare: prin cioplire, crestare, incizie, înfășurare cu metal, pirogravură și pictură (ultimele două procedee mai ales
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Acesta se joacă în perechi, cu mâinile împreunate. Zona coregrafică [[Bran]]-[[Zărnești]] cuprinde în medie circa 30 de jocuri cu o mare diversitate tipologică. Brâul ocupă primul loc în această categorie. Acesta este de mai multe tipuri și variante. Brâiele mocănești — jocuri prin excelență bărbătești — sunt executate în semicerc, dansatorii find prinși de brâu, ori de umeri. Mișcările circulare sunt alternate cu figuri virtuoase, executate pe loc: bătăi de palme ori în pinteni — fie în săritură, fie pe sol —, cârlige, flexiuni
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de umeri. Mișcările circulare sunt alternate cu figuri virtuoase, executate pe loc: bătăi de palme ori în pinteni — fie în săritură, fie pe sol —, cârlige, flexiuni etc. Ritmul melodiei este binar sincopat iar mișcarea este viguroasă. Principalele tipuri de brâu mocănesc sunt: De doi sau Ca la Breaza este un joc cu o amplă arie de răspândire în România. Formele lor de desfășurare sunt variante: perechi în linie și în cerc, ori grup în cerc. Prizele între dansatori sunt multiple: de
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Aceștia se mai numesc și ițani. Satele păstorești de pe Valea Gurghiului, cum ar fi Hodac, în munții deasupra căruia s-au aflat, tradițional, locuri special amenajate unde se tundeau oile mocanilor mărgineni, au ca port popular tipic „straiele” și pălăriile mocănești, iar locuitorii lor pot fi descriși de asemenea ca mocani. În anumite sate de pe versanții Munților Vrancei zonă numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi Răcoasa, Reghiu și altele, unde există documentată încă din evul mediu timpuriu o puternică tradiție
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]