149 matches
-
proiectul care vizează punerea în funcțiune a acestui tren și-au manifestat disponibilitatea de a investi mai multe firme din Franța și Ungaria, reprezentanți ai C.J. declarând că au început deja o serie de discuții cu acești investitori interesați de mocăniță. ( A. M. P.) Stațiunea Bala Autoritatea Națională pentru Turism și-a arătat disponibilitatea de a se implica în reabilitarea stațiunii balneare mehedințene Bala, manifestându-și intenția de a sprijini programele inițiate de autoritățile locale și tur-operatorii din zonă și de a
Agenda2005-32-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284060_a_285389]
-
Referent de specialitate va fi dl ing. silvic Ioan Don. Cheltuielile (bilet de tren + bilet de intrare în Grădina Botanica + bilet de intrare în ștrand) se vor ridica la aproximativ 80 000 de lei (8 lei noi). I. BÎTEA Cu mocănița pe Valea Vaserului l Proiect de promovare turistică a întregii zone Prin hotărâre de Guvern, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de administrator al Fondului Elvețian de Contrapartidă, va aloca 146 000 de euro Consiliului Local Vișeul de Sus, din județul Maramureș, pentru
Agenda2005-22-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/283759_a_285088]
-
spre casele lor pe banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni de alergat în ținuturile Dobrogei. Trenul se mișca în noapte, când alene de parcă era o mocăniță de munte, când alerga sprințar spre destinația finală. Undeva, prin nu știu ce gară, sensul de mers s-a schimbat, de parcă mecanicul de locomotivă a uitat ceva în ultima gară abia părăsită și ne întoarcem spre locul de plecare să-l caute
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
mezolit. Eu de pe-o margine pe alta Am construit un pod de nuc, Mi-am aruncat în ape dalta Și strălucea-ntr-un nor uituc, Desprins de luciu-n care balta Adăpostea un cuib de cuc. Aud ecou de mocăniță, Venind agale dinspre munți, Aud și râsul de fetiță, Născută din părinți cărunți Și-n inima de prepeliță Se mai sărută două punți: Pe una trece, în fanfare, Secunda orei ce ... Citește mai mult Tenebra morții-n prag de toamnăîși
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
sfetnicLa-mpărății de mezolit.Eu de pe-o margine pe altaAm construit un pod de nuc, Mi-am aruncat în ape daltași strălucea-ntr-un nor uituc,Desprins de luciu-n care baltaAdăpostea un cuib de cuc.Aud ecou de mocăniță,Venind agale dinspre munți,Aud și râsul de fetiță,Născută din părinți cărunțiși-n inima de prepelițăSe mai sărută două punți:Pe una trece, în fanfare,Secunda orei ce ... XXXII. DRUM FĂRĂ DRUM, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
înscrie la clasa de mineri a școlii profesionale din Zlatna. Ideea mi-a surâs și pentru că nu aveam ceva mai bun de făcut, m-am urcat cu ei în trenul care mergea spre Alba Iulia și de acolo în celebra ,,mocăniță’’ care avea să mă ducă spre Zlatna o localitate cu istorie în minerit, cum aveam să aflu mai târziu și unde aveam să rămân câțiva ani buni, pentru a deveni ceea ce am rămas pentru tot restul vieții, miner și mai
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
fost... Era duminica nunții noastre când fericiți treceam calea ferată spre ultima noastră vizită la mănăstire... Tocul sandalei tale se prinse între elementele de șină ferată iar eu încercam să te eliberez din răsputeri, fără să aud strigătele prietenilor, șuieratul mocăniței de pe nemiloasa și înfierbântata cale ferată! Cu lacrimi în ochi m-ai întrebat zâmbind adorabil, era cel mai albastru zâmbet de pe Pământ: - Ai mirosit vreodată, norii?! Adulmecam prin aerul încins de aburi și sunet de cărbune doar un miros de
AZI, DUMINICĂ... (2) MIROSUL NORILOR de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368546_a_369875]
-
zi de primăvară, cam după prânz, am fost anunțați să nu plecăm acasă, deoarece plecăm la plantat brazi într-o pădure în satul Secrieș. Bucuria noastră era și mai mare, când am aflat că tot liceul va merge cu trenul „Mocănița”, cum îi zicea la trenul de cale ferată îngustă, folosită la transportul buștenilor din păduri spre fabrica de cherestea din Moldovița. Am fost încolonați pe clase și duși în stația CFF (Căile Ferate Forestiere). Aici am fost urcați pe niște
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să oprească, să coborâm. Ah, ce liniște și bine era acum să mergi pe jos către casă, luând-o pe plaiuri bine știute! În satele Argel, Rașca, Putna, pe unde circula mocănița erau și altfel de distracții cu transportul, mult mai selecte decât cele cu remorca. Umbla și un tren personal pe ruta Moldovița-Argel, o dată sau de două ori pe zi. Dar asta era o distracție pe bani, nu era pe măsura
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
Dezamăgit, am trecut pe la mesele caricaturiștilor, unde m-am ales cu două noi caricaturi. Și am constatat cu tristețe că nu mai sunt caricaturiștii de altădată, când de sub cărbune ieșea un tânăr vesel și arătos. Eh ! Partea a III-a - Mocănița După o săptămână de stat la Gura Humorului, am schimbat Bucovina cu Maramureșul. Singurul drum posibil trece prin pasul Prislop. Peisajul e mirific dar din păcate, eu ca șofer, n-am putut admira nimic din cauza gropilor din asfalt. Ne-am
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
românești”. Nu vă spun prețurile, ca să nu fac reclamă demascată. Drept care în prima după- amiază, obosit de drumul lung și accidentat, am profitat din plin de ofertă. Palincă, evident, bere am și acasă. La plecare primisem un sfat “Nu ratați mocănița de pe Valea Vaserului, e singura din țară”. Ne-am conformat și nu ne-a părut rău. Traseul are cam 30 km, e paralel cu Vaserul, o apă vijelioasă și, cum drumul urcă destul de mult, pleci dintr-o pădure de foioase
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
km pe oră, așa încât faptul că vagoanele sunt deschise nu deranjează. Ba dimpotrivă, poți face sute de poze. Și ai ce fotografia. Pe Vaser, iubea o fată Un mocan de veche viță Și, având cale ferată, Și-a adus-o... mocăniță. În zilele următoare am mers pe Valea Izei în sus și-n jos. Am văzut câteva biserici vechi de lemn de pe la 1300, în Ieud și în Bârsana, am vizitat pe îndelete noile și bogatele mănăstiri Bârsana și Săpânța- Peri, am
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOCĂNIȚA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOCĂNIȚA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOCĂNIȚA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă chemată. Cerul
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
de ducă aleargă chemată. Cerul se sprijină pe vârfuri de munte, Iar norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De pretutindeni arome, de aiurea. Cum timpul a uitat să mai meargă, Un suspans de veșnicie coboară, Iar mocănița aleargă, aleargă, Văile cu șuier prelung înfioară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Mocănița / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De pretutindeni arome, de aiurea. Cum timpul a uitat să mai meargă, Un suspans de veșnicie coboară, Iar mocănița aleargă, aleargă, Văile cu șuier prelung înfioară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Mocănița / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
sau să se dedice unei meserii? Deocamdată erau doar niște tineri care visau spre viitor. Timpul a trecut și Zmeurica și-a adus aminte că poate pleca și cu autobuzul care trecea mai devreme și să nu mai aștepte trenul Mocănița. Așa se face că au mers la autobuz care trecea prin Baia de Arieș în jurul orei 17. Au aranjat prin apartament să nu rămână dezordine și cu vreo jumătate de oră înainte de sosirea autobuzului au plecat. Fata era îmbrăcată într-
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
o masă mai izolată și liberă unde au putut să stea mai mult de vorbă. Au mers la standul autoservirii să-și aducă meniul pe tava de autoservire. După ce au servit masa Matei s-a grăbit să ajungă la trenul Mocăniță care făcea legătura între Turda și Abrud pe o distanță de 100 kilometri pe care o parcurgea în peste 6 ore. Antilopa l-a însoțit și la gară. Sincer Matei se simțea stingherit de prezența Antilopei fără să-și dea
ANTILOPA; REÎNTÂLNIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361714_a_363043]
-
l-a însoțit și la gară. Sincer Matei se simțea stingherit de prezența Antilopei fără să-și dea seama care ar fi motivul acestei rețineri! După ce și-a cumpărat biletul s-au urcat amândoi într-un vagon al celebrului tren Mocănița care urca în inima Munților Apuseni însoțit pe aproape întreg traseul de bătrânul Arieș. Cei doi nu găseau subiectul pentru o discuție amicală. Timpul plecării trenului se apropia și atunci Antilopa l-a luat de mână pe Matei și s-
ANTILOPA; REÎNTÂLNIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361714_a_363043]
-
îmbrăcat cu ce aveam mai bun, adică mi-am pus o cravată, căci alte haine nu aveam... Nu aveam decât, numai ce purtam zilnic pe mine (afară de cravată). Marcel era mai pricopsit și avea un costum mai bun. Am luat „Mocănița” până acolo. Mocănița era trenuțul pitoresc pe linie îngustă care când mergea, mai ales la deal, răsufla din greu ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile. Se zice că odată o bătrânică urca din greu cu desagii pe cărăruia
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
aveam mai bun, adică mi-am pus o cravată, căci alte haine nu aveam... Nu aveam decât, numai ce purtam zilnic pe mine (afară de cravată). Marcel era mai pricopsit și avea un costum mai bun. Am luat „Mocănița” până acolo. Mocănița era trenuțul pitoresc pe linie îngustă care când mergea, mai ales la deal, răsufla din greu ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile. Se zice că odată o bătrânică urca din greu cu desagii pe cărăruia de lângă calea ferată
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]