508 matches
-
a-L trăi. Și, din aceasta stare, curg ideile, curg motivele de inspirație. Reporter: Cercetând istoria operelor tale, vedem că mai toate au mai mulți ani până sunt finalizate. Ce anume face diferența timpului scurs până la finalizarea unei lucrări? Liviu Mocan: Dumnezeu este sculptor. Când Dumnezeu a creat din lut, din pământ moale, ființa umană, i-a dat formă exterioară, a creat sculptură din pământ, dar nu s-a oprit aici. Pasul următor a fost să-i dea duh de viață
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
să se mute să locuiască într-un muzeu, în casa cuiva, într-un oraș, pentru că nu au viață. Reporter: Care e relația ta cu Dumnezeu în timpul elaborării unei opere? Unde e El în acest timp? Cum vezi implicarea Sa? Liviu Mocan: Eu nu sunt sculptor, eu sunt ucenic. Pe mine mă interesează extraordinar sculptura. Toată viata m-a interesat. Și studiez, și observ, și învăț despre sculptură, continuu. Dar sculptura este regina piesei mele de șah, nu regele. Regele este Dumnezeu
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
și încerc să aud șoapta Lui și în ziua respectivă mă ocup de lucruri care simt că vin de la El, că El vrea să le realizeze. Reporter: Cum se face că operele tale tind mereu în sus, spre înalt? Liviu Mocan: Esența Evangheliei este verticalitatea. Opera de mântuire se realizează de Isus Cristos și prin imaginile lucrării sale, de vizualizare, care sunt verticale, extrem de expresive. La ce mă refer? Mântuitorul Cristos a murit înălțat între cer și pământ. A murit vertical
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
împreună cu un coleg și fiul tău (cred), în ritmul unei piese de teatru foarte bine regizate. Sincere felicitări! E vorba, mai întâi, de „Piatra din capul unghiului”, apoi, de lucrarea „Invitation/Decalogue”, Vorbește-ne, te rog, despre aceste lucrări. Liviu Mocan: „Piatra din capul unghiului”, ca de altfel și „Invitatie/Decalog”, este o lucrare colectivă, este o realizare a vecinului și prietenului meu Daniel Veja, a fiului meu, David Mocan, și a mea. Am încercat să exprimăm împreună faptul că Domnul
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
lucrarea „Invitation/Decalogue”, Vorbește-ne, te rog, despre aceste lucrări. Liviu Mocan: „Piatra din capul unghiului”, ca de altfel și „Invitatie/Decalog”, este o lucrare colectivă, este o realizare a vecinului și prietenului meu Daniel Veja, a fiului meu, David Mocan, și a mea. Am încercat să exprimăm împreună faptul că Domnul Isus Cristos este piatra de boltă a universului, piatra de boltă a mântuirii noastre. Pietrarii care construiau templul au neglijat această piatră fundamentală, neglijând-o adesea și azi. Daniel
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
când au ajuns la peron. Cineva le făcu loc să urce zicând că el urma să coboare la prima stație. Pe bancheta lungă, din spate mai erau câteva locuri libere. Șerban și Maria s-au așezat acolo, după ce unul dintre mocani își luase ranița de pe scaunul alăturat și îl șterse cu palma aspră. - No, dară, puteți sta, că e curat. Da, unde mergeți? Văd că nu sunteți de prin părțile locului, constată el curios. - La Prundul Bârgăului. - Apăi, rea zi v-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
de la Viena a înființat prima școală cu predare în limba română alături de cea de limbă germană sau maghiară. - Ha, ha, ha, de-aia ai dumneata cap de neamț (1), c-ai studiat la școala asta, intră din nou în discuție mocanul de pe scaunul din față. - Da, mă, de-aia!... Lucrurile s-or schimbat doar în anii 1940-1945, când școala s-o făcut doar în ungurește... Da atunci, vremurile or fost aspre nu numai că nu am avut școală românească. Trupele hortiste
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
frumos, Emile, nu te-ai gândit că aici este și o doamnă? îl certă cu voce blândă Alena. -Întâi să gustați, și-apoi să vă plângeți; e făcută după o rețetă mocănească moștenită de la părinți, zise ardeleanul. -Păi, tu ești mocan? Nu ești moț? Înterveni Crăian. -Apoi, e aproape același lucru. Moții ne aduc buștenii, iar noi facem ciubere, se explică Emil. -Da, cred că ai dreptate, moții parcă-s altfel. Nu-s așa de ascultători. D-aia te luasem în
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reumă, cu straița în spate, am pornit la drum 10 km.până la drumul pietruit ce duce la Șimleu. Ajunși la acest drum mama a făcut semn de oprire unei căruțe de mocani ce mergea la piață cu ciubere și lemne de construcție. Am urcat pe acea căruță și hai încă 10 km.până la Șimleu. Ajunși la internat, mi-am ocupat dulap pe hol și alături de mine ce să vezi un coleg din
CAP.1 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1484926337.html [Corola-blog/BlogPost/343124_a_344453]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
a vis de gara mare din Alba Iulia se găsea o linie în care aștepta la venirea trenurilor mari pe cei care voiau să intre în interiorul Munților Apuseni pe o cale bătută de toții moții, adică cei care erau porecliți ,,mocani”. Era un termen impropriu, fiindcă odată ce te depărtai de Alba Iulia deveneai ,,mocan”! Fenomenul Mocănița era același și pe ruta Turda - Abrud. 5 Orașul Zlatna. Istoria acestei localități are mai multă istorie decât multe alte localități din Munții Apuseni. Aici
EXPLICAŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_de_sub_magulice_explicatii_mihai_leonte_1347520377.html [Corola-blog/BlogPost/343657_a_344986]
-
care aștepta la venirea trenurilor mari pe cei care voiau să intre în interiorul Munților Apuseni pe o cale bătută de toții moții, adică cei care erau porecliți ,,mocani”. Era un termen impropriu, fiindcă odată ce te depărtai de Alba Iulia deveneai ,,mocan”! Fenomenul Mocănița era același și pe ruta Turda - Abrud. 5 Orașul Zlatna. Istoria acestei localități are mai multă istorie decât multe alte localități din Munții Apuseni. Aici au fost multe sedii imperiale de unde se gestiona AURUL! Desigur pe mulți va
EXPLICAŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_de_sub_magulice_explicatii_mihai_leonte_1347520377.html [Corola-blog/BlogPost/343657_a_344986]
-
dansează pe un foc de paie cu rol de purificare și de fortificare. Nunta s-a încheiat cu concheluirea miresei, adică dezgătitul care i-a adus trecerea din lumea fetelor în cea a nevestelor. Au urmat obiceiuri specifice vieții păstorești. Mocanii trebuie să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de ridicare
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
a crea o atmosferă tipic țărănească organizatorii au amenajat în spațiul de la Valea Zânelor staule cu oi și o expoziție cu obiecte specifice vieții păstorești. Cu toate acestea, simțim nevoia de a urca pe pajiștile munților, acolo unde de veacuri, mocanii din partea locului își pasc turmele în umbra și răcoarea pădurii, în bătaia vântului și a ploii, în cântecul fluierelor și în dangătul tălăngilor. Și pentru ca tradițiile locului să fie respectate pe deplin, vizitatorilor li s-a oferit și posibilitatea de
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Ivy by Irina Voinea- București // 3.r.K. by Peter Erika- Cluj- Napoca // Lajtar by Csilla LajtarCluj- Napoca // Lexa Bags- Arad // Lida Accessories by Lidia Puica- Cluj-Napoca // Lină by Alină Vlad- Bistrița // Etiquette by Iulia Manciulea - Sebeș // Luminița BalazsTârgu- Mureș // Mocan Ligia - Cluj- Napoca // Mossa Shoes - Oradea // Patore- papioane din lemn- Odorheiul Secuiesc // Pop Anamaria- Cluj-Napoca // Tatiana StimbovschiCluj-Napoca // The Mistique Moth- Cluj- Napoca // Whoabi Sabi- Cluj- Napoca Și mulți alții... Created by: High Heels Events Key Partner: Casă de Vinuri Cotnari
Transilvania International Design amp; Fashion Fair (TIDAFF) by http://www.zilesinopti.ro/articole/9302/transilvania-international-design-fashion-fair-tidaff [Corola-blog/BlogPost/98998_a_100290]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
evenimentului. Tătarii, în general, locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și al comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la munte. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților, care se subordonau pe atunci turcilor. Bunicii materni aveau douăzeci și cinci de hectare de pământ iar mama mare a născut cincisprezece copii, dintre care au trăit doar șapte
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
mică dintre copii, tata fiind prâslea ca băiat, de aceea a și rămas cu ea în casă. Eu nu l-am apucat pe bunicul Constantin, acesta decedând cu mult timp înainte de nașterea mea. Bunica Floarea, ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte, pentru care nici
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
cămașă, ițarii și brâul, căciulă sau pălăria, sumanul, cojocul și mantaua. Cămașă de în sau cînepă, cu lungimea pînă mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
evenimentului. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și al comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la munte. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților care se subordonau pe atunci turcilor. Bunicii materni aveau douăzeci și cinci de hectare de pământ iar mama mare a născut cincisprezece copii dintre care au trăit doar șapte
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
fost cea mai mică dintre copii, tata fiind prâslea ca băiat, de aceea a și rămas cu ea în casă. Eu nu l-am apucat pe bunicul Constantin, acesta decedând înainte de nașterea mea. Bunica Floarea ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte pentru care nici
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
autoritățile vremii, așa că au preferat să-și părăsească agoniseala, lăsându-și casele în grija Celui de Sus, încărcând tot ce aveau mai de preț în căruțe și cu acestea pline cu ce puteau lua cu ei, însoțiți și de alți mocani din zona respectivă, au purces pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
și ei sufletul tânăr la apropierea vreunui feciorel chipeș și îndrăzneț, care să-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]