508 matches
-
față de acest măreț vînat problema loviturii de armă, cît problema apropierii. într-o întindere dreaptă și goală, orice arătare neobișnuită dă spaimă acestor paseri sfioase. Ciobanul cu oile, asinul cu tărhatul, cîteva vite costelive, rareori căruța cu cai a unui mocan sînt singurele elemente ale priveliștii lor, atîta timp cît își clocesc ouăle și-și călăuzesc puii. Așa încît silueta cu totul străină a vînătorului le ține atente și gata să se retragă în singurătăți mai afunde. Deci vînătorul se asociază
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Vasile, Costache, Pandele și Sița au fost ceilalți copii ai lui Ghiță și ai Ilenei. Urmașii ciobanilor de peste munți nu s-au pierdut în legendă. Ei pot fi întâlniți pe ulițele satului și în registrele de stare civilă. În 1832, mocanul ungurean Ion Voicu își trecuse turma de 1671 de oi, 3 cai și 3 măgari în Turcia, prin punctul vamal Brăila. Se întâmpla de Sfânta Maria Mică. S-a întors de la ghiauri și a cumpărat o prăvălioară în Buzău, după
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
a gândit că ar fi bine să o ia spre munți. Era înăltuț, subțirel și plăcut ochiului. S-a cununat cu Maria (Marghioala), fiica unor oameni înstăriți din Pârscovul de Jos, loviți în amorul propriu de dragostea neașteptată față de un mocan cam motolog și cu lacăt la gură. Voicu nu a ajuns întâmplător la Pârscov, cum s-ar putea crede. De mai mulți ani se afla aici unchiul Nedelea (n. 1760) și vărul Stan cu fiii Enache și Costache care stăpâneau
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
tineri cu diabet insulino-dependent: Rafael Ratmayer (capitan) și Chivu Florin, din Timișoara, Paul Berendi din Cluj-Napoca, Sorin Toma din București, Danci Ciprian din județul Maramureș, Șerban Mircea, din Reghin și Muntean Adrian din Brașov. Aceștia au fost însoțiți de Sorin Mocan, în calitate de antrenor și de Daniel Cosma, în calitate de medic al echipei. Echipa Dia-România și-a disputat șansele pe 27 august, într-un meci cu echipa Bulgariei, pe care a învins-o, calificându-se astfel în semifinalele DIAEURO. Aici s-a confruntat
România, la prima participare DIAEURO, o competiţie de minifotbal pentru persoanele cu diabet by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63452_a_64777]
-
Maria Vasilcan. La consiliul județean, propuși din partea PSD Cugir au fost Cristian Ciutrilă, Cornel Murg și Anton Butnaru. Până la această dată, potrivit conducerii PNL, singurii candidați desemnați din partea partidului sunt Călin Potor la Primăria Alba Iulia și Teodor Atanasiu, Angelica Mocan, Simion Crețu și Simone Albani la Consiliul Județean. Până în 15 decembrie, potrivit protocolului USL, vor trebui definitivate listele cu propuneri din partea fiecărui partid din alianță, urmând ca apoi să se întocmească listele finale cu candidații USL la următoarele alegeri. Același
USL Cugir dă semne de dezbinare după ce PSD a încălcat protocolul () [Corola-journal/Journalistic/46861_a_48186]
-
Grete Tartler Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, traducere din italiană și comentarii de Marian Papahagi, cu o prefață de Irina Papahagi; ediție, introducere și completarea comentariilor de Mira Mocan, 2012; București: Editura Humanitas. Divina Comedie, ca și Faust, ca și alte câteva mari opere ale omenirii, ajutătoare la autocunoaștere (căci ce altceva este rostul vieții decât înțelegerea propriului sine, astfel încât spiritul să ajungă a trăi în spirit - adică într-
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
ca textul italian să transpară prin toate sonoritățile românești, astfel încât cunoscătorul originalului să nu fie frustrat. În timp ce traducerea Etei Boeriu, fluentă și foșnitoare, „cântă” plăcut auzului, dar - pentru cine compară - e un fel de „feminizare” a originalului. Introducerea italienistei Mira Mocan, un studiu substanțial și extrem de interesant prin aducerea în discuție a celor mai recente comentarii (precum A. Prete, All’ombra dell’altra lingua. Per una poetica della traduzione, Torino, Bollato Boringhieri, 2011) atrage atenția asupra simetriilor intertextuale dantești echivalate de
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
de candidați. Vicepreședinți au fost aleși Sorin Varga, Dragoș Crăciun, Adriana Zara, Iuliana Mara, Radu Pușcariu, Sorin Abagiu, Valentin Șoneriu și Ovidiu Sîrghe. BPM-ul a fost completat de Șerban Șovăiala, Elenă Angelo, Crina Radu, Dorin Blegu, Mariana Cîju, Vlad Mocan, Mihail Cojanu, Milica Palade, Liliana Făgărășanu și Marian German.
Candidatul lui Căncescu a pierdut alegerile PNL Brașov by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37274_a_38599]
-
a expresiei, în toate zonele țării. Legătura dintre sensul cuvîntului moacă și cel al expresiei pe de-a moaca rămîne însă obscură. Din păcate, cheia etimologică lipsește chiar în cazul cuvîntului de bază: moacă pare să stea la originea derivatului mocan, a verbului a se mocăi și e pus în legătură cu mai multe formații expresive cu sens depreciativ (mocofan, mocîrțan etc.). E cu siguranță un cuvînt vechi în limbă; dar Dicționarul Academiei, DEX-ul, Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu indică toate
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
a lansat boxsetul „Lo-fi poetry”, o colecție impresionantă de piese, înregistrări și poze adunate în cei zece ani de activitate. Până în prezent, KUMM a sustinut concerte în: România, Germania, Elveția, Turcia, Cehia, Ungaria, Italia, Republica Moldova și Bulgaria. Membrii trupei: Cătălin Mocan - voce Eugen Nuțescu (Oigăn) - chitară, voce, muzicuța Kovacs Andras - clape Mihai Iordache - saxofon Alexandru Miu - bass John Ciurea - tobe
Concert KUMM @ Club Hand, 4 martie [Corola-blog/BlogPost/96224_a_97516]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Hanganu Marta, 79 ani l Straia Aurel, 81 ani l Maghiar Dorel, 50 ani l Rotaru Grigore, 53 ani l Petrean Indrei, 71 ani l Plăvitu Doina, 51 ani l Grozăvescu Cornel, 84 ani l Dedan Aurelia, 64 ani l Mocan Vasile, 32 ani l Misici Petru-Simion, 76 ani l Zaharia Petru, 78 ani l Jurjescu Partene, 63 ani l Balazs Pavel, 71 ani l Blaj Ioan, 53 ani l Ion Luciea, 50 ani l Șomîcu Dumitru, 60 ani l Farca
Agenda2005-31-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284019_a_285348]
-
Huțuleac Ioan, 70 ani l Verșanu Eudochia, 66 ani l Peia Clara, 94 ani l Szivery Elisaveta, 82 ani l Petreuș Ileana, 67 ani l Ertl Magdalena, 74 ani l Iancu Ianos, 48 ani l Hiris Petru, 50 ani l Mocan Vioara, 82 ani l Secăreș Maria, 78 ani l Agafiței Victoria, 50 ani l Lunca Ion, 77 ani l Popa Nicolae, 49 ani l Nicola Gheorghe, 63 ani l Negru Petru, 77 ani l Voichița Sandor, 82 ani l Tolan
Agenda2005-18-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283642_a_284971]
-
miniscenetă, dans modern; 19,30-20,00, Grupul de percuție „Splash”; 20,00-20,45, Anastasia Suru - recital de muzică, Facultatea de Muzică, secția Arta actorului dramatic, anul II; 20,45-21,45, Old Dixieland Band, concert de jazz; 21,45-22,30, Adrian Mocan, concert oldies. În caz de timp nefavorabil, manifestările vor fi reprogramate. Vali Corduneanu Aniversare l Festivă Unul dintre liceele de frunte ale Timișoarei, Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, sărbătorește în aceste zile 30 de ani de la prima promoție de absolvenți
Agenda2005-21-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283719_a_285048]
-
departe. Preotul Gheorghe Antohi ne spune că în Fruntești se organiza de Anul Nou, pe lângă Plugușor și Capră, „Mocănașul”, fără să ne spună în ce consta acest „joc” și după care scenariu se organiza. Denumirea ne duce cu gândul la mocani, oameni de la munte și de sub munte, crescători de oi, care străbăteau țara cu turmele lor când plecau în „transhumanță” - de la munte la șes, în luncile și bălțile Siretului, Prutului și Dunării. Cum de a ajunsă „Mocănașul” în Fruntești este mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, de aceea a rămas cu ea în casă. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte pentru care acum nu mai aveau nici acte de proprietate
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]