184 matches
-
diferite roluri actanțiale (soția baronului ungur și femeia ușoară a satului), care demonstrează faptul că satisfacția materială va suplini moștenirea culturală și socială, prin acceptarea unui soț de altă naționalitate și ulterior prin negarea stării de demnitate. ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar Acțiunile unei ființe umane trebuie analizate atât din punctul de vedere al temporalizării (structura spațială retrospectivă, prezența și anticipativa), cât și din punctul de vedere al aspectualizării (structura internă). Aspectualizarea implică existența unui agent capabil de a realiza
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
două obiecte pe care Ileana le investește cu o valentă pozitivă. Cele patru moduri de existență din modelul semioticii pasiunii sunt activate de două ori în nuvelă, semi-realizarea fiind punctul de început (virtualizarea) al celui de-al doilea simulacru. Însă modalizarea deontica autoritara este întărită de o modalitate epistemică a judecaților de valoare, exprimate de "ghicitorul din Măgura" și de "babele înțelepte". Aceste două personaje sunt întrupări prototipice ale credinței românilor în practici sociale populare oculte sau în instanțe ale spiritului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
269. 13 Russell, Bertrand, apud Boudon, Raymond ([1992] 1997), Tratat de sociologie, București, "Humanitas", p. 220. 14 Pentru B. Comrie (1991: 6) aspectualizarea este "structura internă a unei situații" și cuprinde trei tipuri de procese: incoative, durative și terminative. 15 Modalizările pe care se axează orice parcurs generativ identitar sunt construite pe aspecte deontice care conduc către un raport de autoritate între doi interlocutori și aspecte epistemice, care implică judecați de valoare. 16 http://www.etymonline.com 17 The Columbia Encyclopedia
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vieții de zi cu zi poate fi invocat oricînd, dar atunci ieșim din convenția și raza ficțiunii romanești). Pentru teoreticianul francez, romanescul poate "îmbrăca toate formele ficționale", fiind unul din obiectele majore ale literaturii. Este, de asemenea, unul din "arhetipurile modalizării ficționale", ceea ce înseamnă că însăși invenția literară s-a identificat, cîndva, cu maniera "romanescului". Iată cîteva din particularitățile trecute în paradigma sa de Jean-Marie Schaeffer: a) Importanța acordată, în înlănțuirea cauzală a diegezei, domeniului afectelor, pasiunilor și sentimentelor, precum și modalităților
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
expresiv" prin care limbajul criticii și teoriei literare desemnează de obicei instanța creatoare înțeleasă în dublu sens, ca efect de text și ca efect de lectură prin sintagme de tipul "imaginea autorului", "figura autorului", anunță totuși o viziune originală, prin modalizarea punctului de vedere asupra autorului cu ajutorul adjectivului interior, care plasează centrul de interes al actului critic în planul interiorității, al sufletescului. Pe lângă această serie cvasi sinonimică circumscrise unei perspective "clasice" în legătură cu duplicarea textuală a instanței creatoare, întâlnim, în scrierile Elvirei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și lingvistica. Prin excelență teritoriu al interdisciplinarității, comunicarea permite și efectuarea de cercetări care completează analizele strict lingvistice. În acest context, ce aduce nou lingvistica? Și care tip de lingvistică? Urmăm direcția generală indicată de Mattelart și Stourdzé: Cercetările asupra modalizărilor, formelor discursului raportat, structurilor temporale, faptelor transfrastice (anaforă, coreferință, coordonare...), ca și cele asupra argumentării, conversației, strategiilor discursului s-au înmulțit. De acum înainte, textul nu mai poate fi abordat dintr-o perspectivă imanentă, în afara condițiilor producerii sale, nu mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în lumea reală. Ambiguitatea ca trăsătură definitorie a acestui concept literar ia astfel naștere și prin folosirea a două procedee de scriitură care organizează întregul text. Îm nuvela "Hanul Ciorilor", Slavici le folosește cu abilitate laolaltă; ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din urmă reprezintă actul de evaluare a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării de lucruri descrise în enunț. Modalizatorii epistemici nonfactivi de tipul "poate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ambiguitatea ca trăsătură definitorie a acestui concept literar ia astfel naștere și prin folosirea a două procedee de scriitură care organizează întregul text. Îm nuvela "Hanul Ciorilor", Slavici le folosește cu abilitate laolaltă; ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din urmă reprezintă actul de evaluare a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării de lucruri descrise în enunț. Modalizatorii epistemici nonfactivi de tipul "poate", "probabil" sunt folosiți
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
verbale ale operatorului modal "a putea": Ajunsese de nu-și mai putea da seamă dacă stă treaz ori visează și vedea oarecum ceea ce gândește. Acestea se regăsesc însă în număr relativ redus în țesătura textului. Principalul mijloc de obținere a modalizării în "Hanul Ciorilor" îl reprezintă modurile verbale. Modul prezumtiv indică supoziția și un grad mai redus de asumare a conținutului enunțului: N-avea el să treacă pe la "Hanul Ciorilor", dar se înnoptase prea curând și mare lucru n-ar fi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare..." (R. Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un bruiaj al referinței cu ajutorul modalizărilor de incertitudine: (58) Chiar în umbletele pe care le aveam de făcut prin spatele bisericii, de unde nu se mai vedea, totul părea ordonat în raport cu clopotnița, care se ivea din loc în loc printre case, poate mult mai emoționantă cînd apărea astfel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doar capătul de sfoară întins pe lungime, celălalt, dacă există, e ascunsă de mîneca mantalei. Pe mînecă, la cot, are cîteva dungi de culoare închisă ce ar putea fi urme proaspete de noroi, de vopsea sau vaselină. Ibidem, p. 23 Modalizarea poate fi făcută de asemenea cu ajutorul unui verb care descrie o atitudine propozițională (a ști, a crede, a visa...). (61) Emma nu dormea; se făcea numai că doarme; și pe cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îngust, rămînînd un spațiu de cîțiva centimetri, o dungă verticală, neagră. La dreapta, sînt aliniate ferestrele de la parter, o înșiruire fără număr, neîntreruptă decît de cele cîteva uși. În concluzie, acesta este rolul continuului bruiaj al referinței, fie autorul multiplicînd modalizările de incertitudine, fie creînd capcane referențiale. Astfel, în Lecția despre lucruri a lui Claude Simon (pp. 22, 23-24), o anumită scenă marină, prezentată ca fiind "reală", se vădește a fi, de fapt, reprezentarea unei imagini, în timp ce tablourile (și alte figurații
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deschis (teoretic infinit, dar limitat pragmatic) al expansiunii sale: etc.-urile notate, în mai multe locuri, fac aici parte din structură. Adăugăm apoi că, precum într-o secvență narativă, micropropozițiile evaluative pot să apară mereu în oricare punct al secvenței (modalizări, mărci ale unei operații de asumare inerentă a funcționării propoziției, așa cum s-a văzut mai sus). În final, mai notăm că trăsăturile notate cu linie întreruptă subliniază caracterul facultativ și, în plus, sînt cumulabile cu alte proceduri, de SIT și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care nu numai că a răzbit într-o lume a bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția aristotelică, apoi concepțiile medievale, renascentiste, neoclasice și moderne nu fac decât să ne arate incapacitatea teoreticienilor de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
devenit limpede pentru toata lumea nu numai că A.N are ceva de ascuns, ci și că nu poate accepta o realitate evidentă: că nu mai deține controlul absolut asupra justiției, presei și sistemului politic. (22) 14 "Prin adverbe de modalizare emfatică subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile" (Irimia 1997: 295-296). 15 "Din punct de vedere semantic, semiadverbele îndeplinesc, în raport cu suportul, rolul de modificatori. Au
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
așteptări și promisiuni, e mai-mult-decât-unul. O anume prezență aproape-absentă poartă cu ea urmele gândiriilui Greimas, poartă acel interrationalisme, acel dialog savant perpetuu, poartă intervențiile tranșante, arcanele teoretice, actualitatea lui Saussure, dezantropomorfizarea modelului proppian, reducția scenariului proppian, nuanțarea valorilor sintactice, jocul modalizărilor, aspectualităților, veridicției, tensivitatea, intensitatea, phoria, semiotica pasiunilor și imperfecțiunea care refuză, fiecare în felul lor, să rămână acel ceva de la început, refuză posibilitatea de a fi repetate, fără diferență. Algirdas Julien Greimas nu este numit și nu este citat în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
imaginarul se comportă precum o lume deschisă, la toate nivelele proiectate; acordă unităților lui componente posibilitatea de comutare și recombinare, ceea ce îi conferă dinamică și capacitate de a integra și de a crea răspunsuri noi. Nivelele fixe nu reprezintă nicidecum modalizări "tiranice" (îl amintesc pe Durand) de urmărire a structurilor, ci sunt doar cele mai importante categorii pe baza cărora se clădește imaginarul european (cel puțin) la oricare din vârstele sale. De aceea, ele pot fi analizate inter-relațional − sau separat − și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
propozițională are folosire descriptivă atunci cînd prezintă o stare de lucruri, fără a o comenta. Din acest motiv, descrierea uzează numai de anumite mijloace ale limbii și de anumite figuri de stil, acelea care ajută la prezentare (iar nu la modalizările pe care le presupune interpretarea), precum frecvența adjectivului (repetat), prezentul și imperfectul indicativ (ca timpuri continue), metafore și comparații. V. enunț, metalimbaj, nivel, secvență, text, valoare. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care toate formele comunicării verbale se caracterizează printr-o dialogizare interioară, presupunînd prezența unui destinatar, capabil să formuleze un drept la replică sau căruia i se refuză acest drept. De asemenea, se susține că este dialogic un enunț în care modalizarea subiectului enunțătorului nu se aplică conținutului propozițional (dictum), ca în cazul enunțului monologic, ci unei unități ce are deja statut de enunț, fiind obiectul unei modalizări realizate de un alt enunțător. Astfel, enunțul Verificarea de azi ar fi o etapă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
refuză acest drept. De asemenea, se susține că este dialogic un enunț în care modalizarea subiectului enunțătorului nu se aplică conținutului propozițional (dictum), ca în cazul enunțului monologic, ci unei unități ce are deja statut de enunț, fiind obiectul unei modalizări realizate de un alt enunțător. Astfel, enunțul Verificarea de azi ar fi o etapă a examenului la această disciplină, are trăsătura de a fi dialogic, deoarece modalizarea subiectului enunțător, prin suspendarea validării indusă de condițional, se aplică la un enunț
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
monologic, ci unei unități ce are deja statut de enunț, fiind obiectul unei modalizări realizate de un alt enunțător. Astfel, enunțul Verificarea de azi ar fi o etapă a examenului la această disciplină, are trăsătura de a fi dialogic, deoarece modalizarea subiectului enunțător, prin suspendarea validării indusă de condițional, se aplică la un enunț modalizat deja ori într-un avertisment atribuit unui alt enunțător: Verificarea de azi este o etapă a examenului. V. dialog, dialogal, dialogism, monologism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
liber) au fost astfel reevaluate, fiind înțelese ca forme independente și nu derivate una din cealaltă, între ele existînd de fapt o continuitate, ceea ce justifică și apariția formelor hibride și necesitatea includerii unor fenomene conexe, ca modalitățile de citare/ aluzie/ modalizare (modalizare autonimică). Tipurile marginale intră în sistem: discursul direct liber, care apare, conform lui L. Rosier, la începutul secolului al XX-lea, deosebindu-se de discursul direct prin absența mărcilor tipografice și a verbului de raportare, caraterizează atît literatura, cît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au fost astfel reevaluate, fiind înțelese ca forme independente și nu derivate una din cealaltă, între ele existînd de fapt o continuitate, ceea ce justifică și apariția formelor hibride și necesitatea includerii unor fenomene conexe, ca modalitățile de citare/ aluzie/ modalizare (modalizare autonimică). Tipurile marginale intră în sistem: discursul direct liber, care apare, conform lui L. Rosier, la începutul secolului al XX-lea, deosebindu-se de discursul direct prin absența mărcilor tipografice și a verbului de raportare, caraterizează atît literatura, cît și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
L. Rosier, la începutul secolului al XX-lea, deosebindu-se de discursul direct prin absența mărcilor tipografice și a verbului de raportare, caraterizează atît literatura, cît și media. Ca forme hibride, s-au identificat insulele textuale, la M. Perret sau modalizările autonime, la J. Authier-Revuz, cum ar fi folosirea în discursul indirect a unor fragmente între ghilimele, de care este prezentat ca responsabil vorbitorul al cărui discurs se raportează; discursul direct cu conjuncție (sau discursul direct legat), care păstrează sistemul deicticelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]