1,712 matches
-
Lucia Mihalca sunt curajoase, nu prin părăsirea rimelor stas, ci prin miza metafizică, morală și aș putea spune, esoterică a lor. Stilul ei reflectă o dăruire intelectuală ce liază suflete, eliberându-se de dogmatismul laicului, dar și de stridențele, vulgaritățile moderniste și postmoderniste. Dispariția ad literam a sexului explicit, a exchibiționismului afișat, prin atingerile ei feminine, capătă accente de senzualitate, de simțire asemănătoare celei divine. O alchimie plimbă, transformă și contopește, ca apoi să dispară, apărând în alte planuri și timpuri
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1476972056.html [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
cu o argumentare religioasă amplă, pornind de la perceptele Sfântului Augustin și continuând cu apostolatul Sfântului Pavel. Sensul dat călătoriei eremitului sau scribului este cel de înalt standard duhovnicesc. Eu, simplu cititor, l-am întrevăzut un parcurs amplu, liricizat în limbaj modernist, un traseu spiritual de purificare, în sensul cunoașterii etapelor sale. L-am interpretat într-o glisare arhetipală a călătoriei pe conștientizarea spiritual-religioasă a omului scrib, însă în forma laică a aspectelor vieții. Am citit poemul, și este un poem alegoric
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
sensul frumos al sintagmei, poeta oficiind cu delicatețe și bun gust în acest templu care este dulcele și amarul poeteselor, evitând din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare și care nu se pot conjuga cu idee clasică ce domină (în stil modernist) întregul lucrării. „Dulcele meu amar” nu este o carte de vacanță. Citind poemele ești invitat să cauți și să găsești paradigme noi pentru a integra cenușiul vieții în textul poetic, text aducător de satisfacii estetice, culturale și chiar filosofice. Elena
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1439597948.html [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
pelerinaj, făcându-i-se icoane și compunându-i-se condace și tropare la Sfântul Munte Athos”(p. 68). Ca imaginea de ansamblu istoric să fie originală și pe drept patriotică, în sensul că avem cu ce să defilăm pe pavelele modernist europene, domnul Ciprian Toroczkai nu consideră că e de prisos să reitereze pentru cititorul român biobibliografia Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, a cărui imagine vine parcă să ne demonstreze și nouă identitatea noastră redeșteptată prin patristică și viață conform autenticului/ortodoxului
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
creative și este un monument de patrimoniu național: În anul 1916, arhitectul Nicolae Nenciulescu a realizat în stil eclectic Cinema \ Teatrul de vară Capitol iar în 1938 arhitecta Henrieta Delavrancea a refăcut fațada de pe bulevardul Elisabeta și foyerul în stil modernist. Teatrul este un simbol la nivelul comunității locale și este capabil de conexiuni în rețea cu alte huburi independente. Monumentul este reintrodus în circuitul public prin reinterpretări democratice ale spațiului urban ca spațiu cultural, explorând legături între artă, natură și
Expoziție Cinema / Teatrul de vară Capitol la ARCUB by http://www.zilesinopti.ro/articole/14136/expozitie-cinema-teatrul-de-vara-capitol-la-arcub [Corola-blog/BlogPost/100156_a_101448]
-
picturii clujene. La numai 11 ani, Amalia Crișan, elevă în clasa a cincea la Liceul „Onisifor Ghibu”, este la organizarea celei de-a doua expoziții de autor. Pictura Amaliei Crișan se caracterizează prin culori calde reprezentând o sinteză între pictura modernistă și cea specifică viselor copilăriei. Pânza este filigranată cu talent și viziune, dar culoarea alunecă și în tonuri voite de pictură naivă. Amalia Crișan este o adeptă a pictorului și graficianuluu germano-elvețian Paul Klee, un participant la cabaretul „Voltaire” de la
AMALIA CRIŞAN-FETIŢA MINUNE A PICTURII CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Amalia_crisan_fetita_minune_al_florin_tene_1382417393.html [Corola-blog/BlogPost/352501_a_353830]
-
Niki Ursei, cu Sanda Alecu, Al.Mircescu. șarje amicale adresate unor confrați: Unui confrate prozator Epigramistului Niki Ursei D-lui Nic.Moisiu,in vizită la Drăgășani Ești tenace și abil Fiindcă am avut succes, În aerul acesta „literat” Ai alură modernistă Stă invidia să-l roada, Dacă-ncep al doilea kil, Și, dacă vorbim de stil Și, mă-mpungefoarte des, Vă strig pe nume încurcat Ai un stil ..ce nu există De-aia n-are Ursei coadă Nu Moisiu ci ... Moisil „Materia
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
conducea. Revista lui Lovinescu apare la București între anii 1919-1922 și apoi între 1926-1927. Cenaclul „Sburătorul” are o existență mai îndelungată, funcționând între 1919-1947, când a fost interzis de comuniști. Obiectivele acestei grupări erau: promovarea tinerilor scriitori și imprimarea tendinței moderniste în evoluția literaturii române. Primul obiectiv s-a realizat prin promovarea unor nume ca: Ilarie Voronca, Camil Petrescu, Ion Barbu, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu, etc. Un proces mai îndelungat a cunoscut cel de-al doilea obiectiv. Eugen Lovinescu își dezvolta
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
literaturii române. Primul obiectiv s-a realizat prin promovarea unor nume ca: Ilarie Voronca, Camil Petrescu, Ion Barbu, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu, etc. Un proces mai îndelungat a cunoscut cel de-al doilea obiectiv. Eugen Lovinescu își dezvolta concepțiile sale moderniste în Istoria civilizației române moderne și în Istoria literaturii române contemporane. În aceste ample lucrări modernismul lovinescian pornește de la ideea că există un spirit al veacului XX explicat prin factori materiali și morali, care cuprinde un proces de o modernizare
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
din afara României. Critici literari, personalități de prim rang ale culturii europene - atât din România, dar mai ales din centrul și vestul Europei - au remarcat în poezia lui Nichita Stănescu o serie de elemente ce se constituie într-o veritabilă estetică modernistă: «revoluția limbajului poetic», revolta semnificantului împotriva semnificatului, potrivit căreia «libertatea cuvintelor duce la libertatea lucrurilor: poezia este un proces eliberator; [...] obiectele-cuvinte capătă substanță, depășind orice granițe; apa zboară, corpurile solide plutesc, focul se evaporă; timpul se metamorfozează în substanță solidă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
pythagoricianism și de la Platon, la Confucianism și Shintoism, ori la hegelianism, marxism, heideggerianism, freudism, existențialism etc. Nichita Stănescu este obsedat de „oximoronul“ din marile filosofii ale lumii, desfoliindu-le, vectorizându-le în câmpul relativității lui Einstein, ori al matematicilor neeuclidiene. În poemosofia modernistă stănesciană, Omul-Fantă croiește un spațiu al Logosului - tărâm pur, conceptual, al luptei dintre „visceral și real“ - și proiecția numenalității este umbră „hiperboree“: Voi plonja într-o astfel de apă mărită, / izbindu-mă de brownienele priveliști, / într-o mișcare de spor
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante evenimente din viața satului grădiștean. Unele obiceiuri și tradiții reușind să reziste noilor tendințe moderniste de renunțare sau ignorare a vechilor tradiții. Mai jos am să vă descriu, la timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești.Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante evenimente din viața satului grădiștean. Unele obiceiuri și tradiții reușind să reziste noilor tendințe moderniste de renunțare sau ignorare a vechilor tradiții. Mai jos am să vă descriu, la timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
În 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteana a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine romană. Până în anii '70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1411529783.html [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
Gil-Albert. A promovat traduceri de poezie din arabă, chineză, japoneză, persana și coreană în limba olandeză. Fondator și editor al „POINT Editions” (POetry INTernațional) a publicat peste 80 de colecții, majoritatea de poezie internațională modernă, incluzând antologii ale unor poeți moderniști din Taiwan publicate în limba olandeză, engleza și germană. Împreună cu poeții chinezi Bei Dao și Duo do (aflați în exil) a format o nouă mișcare poetica numită „Neo-sensacionismo” (Neosenzationism). A organizat și a co-organizat mai multe festivaluri internaționale de poezie
LA CAVA (POEM MULTILIGV DEDICAT LUI ADO FRANCHINI) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1436523306.html [Corola-blog/BlogPost/367616_a_368945]
-
cu nădejdea că vor fi duse la bun sfârșit, cedează nepotului „toate proiectele mele, neîmplinite”. Ideea de continuitate, exprimată în Dedicație, ne aduce aminte de testamentele literare semnate de Ienăchiță Văcărescu în epoca preromantică, și de Tudor Arghezi, în perioada modernistă. Viziunea ultimului asupra artei scrisului, că mânuitorii de condei încearcă să imite fidel „ceea ce se petrece, de fapt, acolo, în brazda trasă de plug”, reprezintă punctul de plecare al celei de a doua povestiri din Viața ca o... paradă, despre
Jurnal de scriitor aflat sub dictatura inspirației by http://revistaderecenzii.ro/jurnal-de-scriitor-aflat-sub-dictatura-inspiratiei/ [Corola-blog/BlogPost/339685_a_341014]
-
respect față de regulile statuate de iluștri poeți ai nației. El reușește să sensibilizeze cititorul, să-i transmită acestuia emoția cuvântului, să-l facă să vibreze. În aceeași măsură și cu aceeași îndemânare demnă de respect, se pronunță și în maniera modernistă ori postmodernistă a poeziei (Ești tu, Trăiește, iubește și iartă,Negru pe alb, Ne temem, E timpul să plecați etc.). Pe de altă parte, se folosește cu lejeritate de fabulă și pamflet (Din mandat în mandat, Nu mai jurați, Povești
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/_in_numele_iubirii_marian_malciu_1344537539.html [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut o dată cu poezia reflexivă simbolică”; 4. „ea respinge în întregime postulatele „purității”, „ermetizării”, „obscurității” limbajului din poezia modernistă”; 5. ”face limbajul cât mai permisiv comunicării, îl deschide făcându-l cât mai verosimil”; 6. se adresează direct cititorului, apropiindu-se direct de poezia existentă în lucruri”; 7. „ea nu mai separă lumea în poezie și real, unde poeziei îi
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București. Lucia Dem. Bălăcescu a urmat cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1913 și 1918 iar apoi, până în 1922, s-a specializat la Paris în diverse academii particulare care promovau arta de factură modernistă. Revenită în țară, s-a alăturat „Asociației femeilor pictore” precum și grupărilor de la „Contimporanul” și „Arta nouă”, care promovau o estetică îndrăzneață, opusă tradiționalismului. În acest context artista și-a precizat stilul și tematica ce o vor consacra pe scena modernismului
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-lucia-dem-balacescu/ [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
Gil-Albert. A promovat traducer de poezie din arabă, chineză, japoneză, persană și coreana în limba olandeză. Fondator și editor al „POINT Editions” (POetry INTernațional) a publicat peste 80 de colecții, majoritatea de poezie internațională modernă, incluzând antologii ale unor poeți moderniști din Taiwan publicate în limba olandeză, engleză și germana. Împreună cu poeții chinezi Bei Dao și Duo do (aflați în exil) a format o nouă mișcare poetică numită „Neo-sensacionismo” (Neosenzationism). A organizat și a co-organizat mai multe festivaluri internaționale de poezie
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1432475061.html [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
din secolul al XIX-lea, cu reverberațiile pe care ea, poezia, le are în modernitatea actuală, este dificil de conceput negarea ei pe criterii inadecvate a acestui tip de creație. Recrudescența respingerii, acum, în secolul al XXI-lea a poeziei moderniste, cu „argumente” tradiționaliste ne poate plasa, mutatis mutandis, în perioada industrializării când se încerca, și uneori se reușea, distrugerea mașinilor care înlocuiau munca manuală. Poemul Ubicuitate în si bemol** are toate ingredientele unui poem modernist. De la disonanța textual-sugerativă în care
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1412751545.html [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
al XXI-lea a poeziei moderniste, cu „argumente” tradiționaliste ne poate plasa, mutatis mutandis, în perioada industrializării când se încerca, și uneori se reușea, distrugerea mașinilor care înlocuiau munca manuală. Poemul Ubicuitate în si bemol** are toate ingredientele unui poem modernist. De la disonanța textual-sugerativă în care eul liric se plasează între ireconciliabile contradictorialități și până la intelectualizarea dezumanizată, aproape, toate compozitele moderniste se pot regăsi. Firesc, fără stridență, aproape natural. Și, cu cât textul pare mai firesc intelectualizat cu atât, probabil, talentul
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1412751545.html [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
și uneori se reușea, distrugerea mașinilor care înlocuiau munca manuală. Poemul Ubicuitate în si bemol** are toate ingredientele unui poem modernist. De la disonanța textual-sugerativă în care eul liric se plasează între ireconciliabile contradictorialități și până la intelectualizarea dezumanizată, aproape, toate compozitele moderniste se pot regăsi. Firesc, fără stridență, aproape natural. Și, cu cât textul pare mai firesc intelectualizat cu atât, probabil, talentul sau efortul de creație vor fi fost mai mari. Iată, exemplificativ, disonanța textuală în care artificialul mecanicist și dictatorial plasează
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1412751545.html [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
eul, secătuit, destructurat, golit de sentimente și care nu mai are disponibilitatea naturală, genetică de a înțelege și de a se bucura de fericire. Ca dat uman esențial. Pervertit sau anihilat de mecanismele sociale manipulatoare, nivelatoare și destructurante. În stilistica modernistă și postmodernistă, versul „s-a normat fericirea cotidiană” este unul metaforic, revelator. Care în cel mai acut spirit modernist devoalează „misterul” lumii actuale. Având conotația că, iată, s-a ajuns până acolo încât s-a normat fericirea. Adică, în subiacență
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1412751545.html [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
a se bucura de fericire. Ca dat uman esențial. Pervertit sau anihilat de mecanismele sociale manipulatoare, nivelatoare și destructurante. În stilistica modernistă și postmodernistă, versul „s-a normat fericirea cotidiană” este unul metaforic, revelator. Care în cel mai acut spirit modernist devoalează „misterul” lumii actuale. Având conotația că, iată, s-a ajuns până acolo încât s-a normat fericirea. Adică, în subiacență, s-a normat totul și s-a ajuns să se normeze până și ce nu poate fi normat, standardizat
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1412751545.html [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]