191 matches
-
cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în simbolismul ascensional.Noțiunile-simboluri se țes maiestos și ceremonios într-un material liric de preț, referențial. Un planb secund ascunde obscuritățile voite, un mister modernizator, imprecizia obiectului (androginul? Un El?, o Ea? ). În dualitatea creațiunii virtutea este femenină, iar păcatul masculin, iar trunghiul(cei doi bărbați și femeia ) ar fi nu numai simbolul complicității și al trădării, dar și acela al ochiului divin. Sufletul lui
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
în tot sec. XVIII-XIX când acest tip de organizare a funcționat. Astfel, în Epoca Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene și păstrarea caracterului național al acesteia, a evoluției ponderate( ca număr) și păstrării rolului determinant, de elită social-politică a provinciei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
decât prioritățile marilor puteri. Acest lucru nu îi va fi iertat. Cea mai bună dovadă a intransigenței occidentale față de regimurile „autonomiste” (care manifestă independență națională în raport cu marii actori strategici) este, așa cum indică analiștii, subminarea sistematică de către SUA a regimurilor arabe modernizatoare din Africa de Nord și Orientul Apropiat. Toate aceste regimuri erau nu doar orientate spre modernizare, ci și naționaliste, adică susceptibile de a iniția politici autonome. Este exact ceea ce nu li s-a iertat, și ceea ce a dus la subminarea lor, chiar
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
atras o faimă cum lumea nu mai văzuse de pe vremea împăraților romani: diplomat de geniu, mânuitor neîntrecut al condeiului și veritabil vizionar politic; învrednicindu-se și de titlul ,,cel mare”. Încoronat la 16 ani, avu la început o domnie reformatoare, modernizatoare. Marea expansiune spre est, către Siberia, e opera lui; a supus Kazanul și Astrahanul și, din aceste teritorii, începu cucerirea Siberiei. A transformat principatul Moscovei într-o mare putere est-europeană, statut recunoscut în întreaga Europă. La nașterea sa, legenda povestește
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
notă muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor constructori care au înfăptuit hidrocentrala. Calificativul nu poate fi decât unul singur, pe care îl dau din toată inima: «magna cum laude», sau, pe românește, «cea mai mare distincție»”! Firește epoca Regatului României, înfloritoare și modernizatoare, începând cu primul Rege, Carol I, a fost un teren prielnic rodirii semințelor priceperii, inteligenței și dăruirii poporului român. Punctul dumneavoastră de vedere se situează pe aceleași amplasamente de apreciere cu ale savantului Dimitrie Leonid,aîn legătură cu titanicul complex
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
cei care au socotit mai nimerit să plaseze, sub acest raport, sud-estul continentului în Asia. Ce-i drept, turpitudinile asiatico-levantine dădeau o anume „față” maculată zonei, dar în spatele ei societatea era drenată de efluvii de idei și tentative concrete firav modernizatoare, timide și confuze. Bibliotecile Cantacuzinilor și Mavrocordaților, de pildă, reforme ale acestora din urmă, ca și ale altora care i-au succedat, poartă pecetea unei gândiri cu antenele orientate spre receptarea noului. Dar traducerea lui în viață întârzie sau se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor ca etnie, ci și pentru că le-o cere condiția precară a demnității și poruncile puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților”, adică varietății. În pofida disponibilităților modernizatoare, oamenii de stat, căci despre ei este vorba, rămân puternic marcați de concepte și habitudini feudale. Pentru ei, ca și pentru Ludovic al XVI-lea, națiunea o formează categoriile sociale privilegiate, poporul atașându-i-se doar ca factor și sursă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru a ne putea duce cu vorba, dar care nu rezistă analizei mediologice și listei de întrebări încuietoare: Care este corpul de apartenență? Care este strategia de organizare? Care este rețeaua de difuzare? Care sînt suporturile? MODERNISMUL Cunoașteți desigur leitmotivul "modernizator" conform căruia cu cît există mai multă tehnologie într-o societate, cu atît există mai puțin loc pentru simbolic. Am auzit spunîndu-se că puterea tot mai mare a mașinilor noastre diminuează forța cuvîntului în aceeași măsură în care dinamica tehnicii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste par să sfideze etichetarea fie ca tradiționaliste (adică antioccidentale și antiseculare), fie ca modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și o cale de a depăși această dihotomie. Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care o Împărtășea Iuliu Maniu. Alianța cu un partid care susținea că apără tradiția, dar, În fapt, urmărea să reconstruiască ordinea politică folosindu-se de atracția populistă de care se bucura și de orientarea către populația rurală, ilustrează natura fundamental modernizatoare a mișcării eugeniste din România. În Anglia, Franța și Germania, majoritatea adepților ideilor eugeniste se identificau fie cu un partid socialist, În cazul În care militau pentru extinderea programelor de asistență socială, fie cu un partid conservator, În cazul În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
inexistente, și au determinat o creștere a nivelului de conștientizare de către populația rurală a problemelor de sănătate, În timp ce acționau subtil În sensul dislocării autorității de la figurile și valorile religioase către cele seculare. În acest sens, eugeniștii au avut un rol modernizator În România interbelică. CAPITOLUL 3TC " CAPITOLUL 3" Statul biopolitictc "Statul biopolitic" Sănătatea publică nu mai poate fi considerată suma condiției fizice a tuturor cetățenilor. În același timp, ș...ț statul nu mai poate fi definit ca o asociere de indivizi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
muncii din Statele Unite, pe care Încerca să o adapteze la contextul românesc. Ca și În alte domenii, Moldovan Încerca o astfel de adaptare prin aproprierea conceptelor tayloriste despre modernizarea producției pentru contextul românesc, dar schimbând obiectivul principal al acestor programe modernizatoare. Scopul central nu mai era, astfel, funcționarea cât mai eficientă, În beneficiul pieței libere sau al producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii pe o traiectorie de dezvoltare sănătoasă și armonioasă, care să susțină În același timp industrializarea 44
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a ideilor modernizatoare 39. Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puterii economice” (ibidem, p. 269). Conducătorii patronatului, ca și responsabilii politici trebuie (și unii, și alții, chiar dacă în modalități diferite) să acționeze într-un câmp de tensiuni între „conservarea” și „transformarea” ordinii sociale. Și de o parte, și de alta, „modernizatorii” se opun „conservatorilor”, pentru că această opoziție se regăsește și în sânul lumii patronale, și în rândul clasei politice (ibidem, pp. 265-266). În 1981-1982, clasa conducătoare părea profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
experiența și știința străină: s-au tradus în românește codul de comerț italian, cel civil francez, cel penal elvețian, Constituția belgiană etc. (Stahl, 2001, p. 122). Șt. Zeletin se alătură teoreticienilor clasici care au analizat rolul statului național ca factor modernizator: W. Sombart, Fr. List, A. de Tocqueville, K. Bücher, Fr. Oppenheimer, D.P. Marțian, I. Ghica, P.S. Aurelian, E. Lovinescu, M. Manoilescu. Ștefan Zeletin a fost sociologul care a înțeles cel mai bine funcțiunea statului național român în „era mercantilismului” (1866
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau triburi. Drept urmare, în aceste state, criteriul weberian al legitimității folosirii forței suferă mutații dinspre criteriul contractului social de tip modern spre alte forme de loialități dictate de interese economice, de apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întreg teritoriul țării și sunt concurate de actori non-statali precum carteluri de droguri, bande criminale, rebeli și gherile paramilitare, dar și corporații economice transnaționale, organizații interși non-guvernamentale etc. Consecințele sunt teribile: masacre sângeroase
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această situație este acela de a descrie o rețea de rute de transport foarte puțin influențată de centralizarea statală și care ar semăna, În multe privințe, cu harta orașului Bruges de la sfârșitul secolului XIV, prezentată mai devreme. Începând cu Colbert, modernizatorii Franței au fost Înclinați să suprapună peste această rețea un model atent planificat de administrare centralizată. Proiectul lor - niciodată pe deplin realizat - era acela de a aranja drumurile, canalele, iar mai apoi căile ferate astfel Încât să pornească toate de la Paris
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din 1930 a făcut experimentul sovietic și mai atrăgător. Toți vizitatorii, fie ruși, fie americani, se Întorceau În țara lor crezând că ceea ce văzuseră dincolo reprezenta viitorul. După cum arată Deborah Fitzgerald și Lewis Feuer, atracția exercitată de colectivizarea sovietică asupra modernizatorilor agriculturii americane nu avea nimic de-a face cu credința În marxism sau cu vreo afinitate pentru modul de viață sovietic, ci „se datora mai degrabă faptului că ideea rușilor de a cultiva grâu la scară industrială și În stil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atât mai puternic cu cât se bucura de sprijin din partea statului. Aceasta nu era doar o credință oarecare, ci una care avea legătură directă cu statutul și interesele celor care o promovau. Cum susținătorii acestei codificări vizuale se considerau niște modernizatori conștienți ai societăților lor, viziunea lor necesita un contrast intens, cu puternice conotații morale, Între ceea ce arată modern (curat, rectiliniu, uniform, concentrat, simplificat, mecanizat) și ceea ce arată primitiv (neregulat, dispersat, complicat, nemecanizat). În calitatea lor de elită tehnică și politică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este de ce un model de agricultură științifică și modernă, care pare să fi dat roade În occidentul industrializat și cu climă temperată, a eșuat de atâtea ori În lumea a treia. În ciuda rezultatelor mediocre, modelul a fost impus de coloniști modernizatori, de state independente și agenții internaționale. În Africa, unde consecințele au fost deosebite de grave, un agronom cu foarte multă experiență spunea că „una din lecțiile cruciale ale ultimilor cinzeci de ani de cercetare În domeniul ecologiei agriculturii africane este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Scopul statului și al autorităților agricole, așa cum am văzut În cazul Tanzaniei, era acela de a Înlocui acest spațiu ilizibil și potențial rebel cu așezări și terenuri agricole permanente (ocupate de preferință, de monoculturi). Agricultura itinerantă Îi mai intriga pe modernizatori, indiferent de rasă, deoarece contrazicea În aproape toate privințele concepția lor cu privire la cum trebuia să arate agricultura modernă. „La Început, atitudinea față de agricultura itinerantă era aproape În Întregime negativă”, notează Richards. „Era un sistem rău: exploatator, dezordonat și Îndreptat În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a le șterge complet”. Cred că ceea ce neglijează conservatorii ca Oakeshott este faptul că modernismul extrem reprezintă o atracție firească pentru o elită intelectuală și pentru un popor care s-ar putea să aibă un motiv serios să disprețuiască trecutul. Modernizatorii târzii din colonii și-au folosit uneori puterea Într-un mod brutal, pentru a transforma o populație pe care o considerau Înapoiată și cu o mare nevoie de a fi educată. Revoluționarii aveau toate motivele să disprețuiască trecutul feudal, marcat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
strat geologic. Sintagma provine din titlul capodoperei lui Norbert Elias, The Civilizing Process, (vol. I din The History of Manners, traducere de Edmund Jephcott, Pantheon, New York, 1982), Însă se aplică, după cum vom vedea, și auto-descrierii pe care și-o fac „modernizatorii” neOccidentali care au pus În aplicare asemenea planuri. Vezi, de asemenea, cel de-al doilea volum al lucrării lui Elias, Power and Civility. Vezi Von Thünen’s Isolated State (1966) traducere de Carla M. Wartenberg, Pergamon Press, Oxford, și G.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
parte a lucrărilor disponibile. Această interferență, se știe, nu este o răstălmăcire a doctrinelor liberalismului. J.S. Mill, al cărui statut de urmaș liberal al Iluminismului este indiscutabil, considera că Înapoierea este o justificare suficientă pentru a Încredința puteri autoritare unui modernizator. Vezi Ernest Gellner, „The Struggle to Catch Up”, Times Literary Supplement, 9 decembrie 1994, p. 14. Pentru o discuție mai amplă În aceste direcții, vezi, de asemenea, Jan P. Nederveen Pieterse și Bhikhu Parekh, ed., The Decolonization of the Imagination
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]