46 matches
-
privirea prelungirii mandatului Comisiunii Dunărene, nici în privirea reglementului de navigație și supravegheare, pe cari ea l-a elaborat în sesiunile închise. Desigur că sub acest reglement nu se poate înțelege decât Anteproiectul, fie în forma lui primitivă, fie cu modificațiunile propunerii Barrere. Aceleași sorginți cari ne dau amănuntele de mai sus asupra viitoarei conferențe cred a putea afirma că acordul general dintre puteri va sili și pe România să desiste de la opunerea ei de pîn' acum în contra stipulațiunilor acelora ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Granville și sfârșitul agitațiunilor electorale va aduce fără îndoială în Regatul dunărean o apreciare mai justă a cestiunii; demersul pe care l-a făcut ministrul României la Londra, după instigațiunea guvernului său, spre a mulțumi reprezentanților noștri din Conferență pentru modificațiunile introduse după inițiativa lor în proiectul primitiv al Comisiunii permite în adevăr să sperăm că cabinetul din București, scăpat de toate preocupațiunile străine (electorale! ), va da cea mai deplină dreptate operei diplomației europene. Înaintea și în timpul alegerilor publicul e dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
4860, din 22 octomvrie anul curent prin care mi s-a înapoiet inventarul mobiliarului Bibliotecei Centrale din Iași trimes cu adresa N-o 49, din 29 septemvrie anul curent trimețând un alt inventar despre averea bibliotecei pe anul 1875, cu modificațiunile cerute prin menționata domniei-voastre adresă. După cum se arată în alăturatul inventar, alte modificațiuni nu s-a făcut, în cursul anului 1875, la averea mobiliară a bibliotecei, decât numai că s-a reperat cele 12 foteluri de la N-o 15 din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mobiliarului Bibliotecei Centrale din Iași trimes cu adresa N-o 49, din 29 septemvrie anul curent trimețând un alt inventar despre averea bibliotecei pe anul 1875, cu modificațiunile cerute prin menționata domniei-voastre adresă. După cum se arată în alăturatul inventar, alte modificațiuni nu s-a făcut, în cursul anului 1875, la averea mobiliară a bibliotecei, decât numai că s-a reperat cele 12 foteluri de la N-o 15 din inventar și s-a adaos prin donațiune un ceasornic mic de părete, însemnat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de entuziasm la un fond foarte înalt care împle tot sufletul și care fond ia o espresiune deosebită numai fiindcă această espresiune e condiționată de coprinsul diferit al fondului. Acest ton principal (Grundton) liric capătă așadar prin situațiune într-adevăr modificațiunea sa naturală care însă nu ajunge neciodată până la individualizațiune. Bara acestui stadiu se arată în deplina ei valoare în momentul chiar când tipul poetic se estinde în direcțiuni diferite cari nu urmează nemijlocit din concentrațiunea simțirei lor sau când e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunetul r, din organul limbei l, parte prin aerul ce efluă prin nas n, din organul buzelor m. Acestora corespund cu aspirațiunea următoare sunetul palatinal k, sunetul limbal t și sunetul labial p. Ceste din urmă pot acuma să esperieze modificațiunea cumcă, esprimate cu o ușure aspirațiune a organului ce le produce, ele prin asta se-nmoaie. Așa trec sunetele aspre palatinal, limbal și labial k, t, p în sunetele moi g, d, b. Pentru că aste din urmă împărtășesc cu cele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acesta se naște ca o aspirațiune strânsă între dinți, preparată pe capătul estrem al limbei. De-aceea nu cere un organ propriu spre crearea sa, ci el e de privit ca aspirațiunea consonanțială, care de-aceea e capabil de toate modificațiunile unei aspirațiuni. Modificațiunile unei aspirări însă sânt lărgirea, și condensarea sa. Astfel s parcurge cîteștrile formele lui s moale (cum în sagen, sanft etc. ), care, cu o aspirațiune ieșite devine s aspru (apare sensibil în ss și-n B: ErlaB
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca o aspirațiune strânsă între dinți, preparată pe capătul estrem al limbei. De-aceea nu cere un organ propriu spre crearea sa, ci el e de privit ca aspirațiunea consonanțială, care de-aceea e capabil de toate modificațiunile unei aspirațiuni. Modificațiunile unei aspirări însă sânt lărgirea, și condensarea sa. Astfel s parcurge cîteștrile formele lui s moale (cum în sagen, sanft etc. ), care, cu o aspirațiune ieșite devine s aspru (apare sensibil în ss și-n B: ErlaB, HaB etc. ), schimbîndu-se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tonul trăgănat risipește muzicalitatea din portament și neapărat trebuie să producă monotonie. Orce târâire a tonului se-ntemeiază însă o dată pentru totdeuna pe aceea că acele elemente ale vorbirei cari însemnează numai relațiuni ideale, prin care așadar nu esprimă decât modificațiuni a noțiunei fundamentale, precum silabele de flexiune, silabele ce se antepun sau se postpun, capătă prin această trăgănare o întindere asupra valoarei lor; va să zică nu sunt puse în referințele corecte și adevărate cu lungimele prototipe, cari lungimi sunt propriile purtătoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aripele celui mai nobil entuziasm politic or religios. Asta însă nu decide decât asupra tonului fundamental. Hamlet, cu conștiința cea adâncă despre contradicțiunea dintre personalitatea și misiunea sa, e supus unei tristețe adânci, ceea ce dă tonului său fundamental numai o modificațiune oarecare, pe când din vorbirea lui Posa cel umflat de cugetări mari trebuie să strălucească focul unui om dumnezeiesc. După cum se vede și din esemplele acest[e]a, lucrul principal e acela de-a afla categoria generală de care se ține
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
categoria generală de care se ține caracteru[l] ce e a se reprezenta, de a așeza lângăolaltă figurile acelea cari s-aseamănă în trăsurile lor fundamentale și în speția generală a spiritului lor, spre a găsi totodată din această alăturare modificațiunea, coloritul spețial pe care o cere tonul fundamental la fiecare. Ar fi de mare folos pentru actor dacă și-ar grupa un șir de caractere după afinitatea lor generală și dac-ar cerca a hotărî totodată [nuanța] tonului fundamental pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se ține de determinațiile obiective ale vinului, al unui obiect considerat chiar ca fenomen, ci de natura particulară a simțului la subiectul care-l consumă. Colorile nu sânt proprietăți ale corpurilor de intuițiunea cărora ele ar atârna, ci numai modificațiuni ale simțului vederei, care-i excitată într-un mod oarecare de către lumină. Spațiul însă, ca condiție a obiectelor exterioare, aparține neapărat arătărei sau intuițiunei. Gustul și colorile nu sânt deloc condiții necesare sub cari singure numai lucrurile ar putea deveni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deja ca fenomene sânt empirice), atunci întrebarea despre raportul reprezentațiunei la obiect este transcendentală, și nu numai aceste picături sânt fenomene, ci și forma lor rotundă, ba chiar spațiul în care cad, nu sânt nimic în sine înșile, ci numai modificațiuni sau temeiuri ale intuițiunei noastre sensibile: obiectul transcendental ni rămâne necunoscut. A doua afacere importantă a esteticei noastre transcendentale e ca ea să nu câștige doar o favoare oarecare ca ipoteză părută, ci să fie atât de sigură și ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în capul menționat se va chiarifica în deplină transparență. 1. Despre sinteza aprehensiunei în intuițiune Răsară reprezentațiile noastre de unde or voi, fie cauzate prin influința obiectelor esterioare sau prin cauze interne, nască-se apriori sau empiric ca fenomene; totuși, ca modificațiuni ale sufletului, ele aparțin simțului interior și ca atari toate cunoștințele noastre sânt în urma-urmelor supuse condiției formale ale simțului interior, adică timpului în care cu toate trebuie să se orânduiască, să se combine și să [se] aducă în raporturi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin urmare am văzut că nici se pot îndrepta asupra unor lucruri în sine înșile (fără privire dacă și cum acestea ne-ar putea fi date); am văzut mai departe că singurul mod în care obiectele ni sânt date este modificațiunea sensibilității noastre; în fine că noțiuni apriorice pure trebuie să conție aprioricește, afară de funcția inteligenței în categorie, încă și condiții formale ale sensibilității (anume ale simțului interior), cari conțin condiția generală sub care numai categoria poate fi aplicată asupra unui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prescris prin Art. 87 din Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce au constatat legalmente această imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici o modificațiune nu se poate face Constituțiunii în timpul regenței. Art. 91. Domnul nu va putea fi totdeodată și șeful unui alt stat fără consimță mântul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, dacă nu vor fi prezenți cel puțin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
executarea acestor reglemente. În percursul dintre Porțile-de-Fier și Galați, comerțul și navigațiunea nu vor fi lovite de nici o taxă specială ce ar avea de efect de a favoriza comerțul și comunicațiunile de pe uscat în prejudiciul celor de pe fluviu. 4. Ca modificațiune a Articolului VI al Tratatului de la Londra din 13 martie 1871 executarea lucrărilor destinate a face să dispară obstacolele ce Porțile-de-Fier și cataractele opun navigațiunii este încredințată Austro-Ungariei. Statele țermurene ale acestei părți de fluviu vor acorda toate facilitățile ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai ales în lucrarea sa fixarea Galațiului ca punctul până la care se vor putea întinde acțiunea Comisiunii europeană a Dunării, măsurile de supraveghere ce propune pentru poliția fluvială, în fine noile dispozițiuni relative la Porțilede-Fier. Aceste modificațiuni aduse la un tratat solemn par Excelenței-Sale a nu putea fi hotărâte de o comisiune specială, dară consacrate de autoritatea Congresului. După o schimbare de idei între plenipotențiari asupra adoptării formei de discuțiune în privirea celor două texte și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
La redeschiderea ședinței, d. d’Oubril dă citire următoarei redacțiuni, asupra căreia s-au înțeles reprezentanții Austro-Ungariei și ruși. Aliniatul I al articolului II: „Un an înaintea expirării termenului însemnat duratei Comisiunii europene, puterile se vor înțelege asupra prelungirii și modificațiunilor ce vor judeca necesare. [Art. III.] Reglementele de navigațiune și de poliție fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice tentativă de revenire asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și absolut, însă în limitele stabilite de lege". Articolele 461 și 462 din Codul civil de la 1864, pe de altă parte, vorbesc despre bunuri. Chiar Cartea a II-a a Codului civil de la 1864 este intitulată " Despre bunuri și osebitele modificațiuni ale proprietății". Mai frecvent, în legislație, doctrină și practică, apare noțiunea de bun care s-a impus de altfel. Unii autori rețin însă un sens mai larg noțiunii de bun în raport cu noțiunea de lucru 143. Oprindu-ne asupra noțiunii de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]