214 matches
-
asta din pricina Irinei. Strâmba, cu picioarele sucite, cu părul lațe, cu nasul cârn, cu rochia de 10 lei metru, cu locuința în mahalaua Dudeștilor, funcționară, mâine poate telegrafistă și viitoare soție de avocat mediocru de provincie, cu cunoștințe franceze de modistă, cu un sentimentalism de melodramă, la dispoziția mea când vreau și când nu vreau! Să mă chinui eu din pricina ei! Sâmbătă. Sărmana! Supărare după supărare. Ca s-o pedepsesc și mai mult, am lăsat anume să găsească o scrisoare de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mândrie, onorul militar și plin de mânie, huiduiala civilă. Doamne, ce mi-ar mai fi plăcut, dacă în locul insipidului Boc, primea Nuțișor von Udrea & Pleșcoi onorul militar, mânca-o-ar nenea de politiciană ce este ea, de lumină călăuzitoare, de modistă irezistibilă, de dășteaptă, de frumoasă, de ce crac are, de alea alea... Păcat, mare păcat, ca nu ne-a oferit răchierul cotrocenist, plecat în Kazahstan, o asemenea ocazie unică, dar cine mai știe, după cum evoluează politica noastră și destinul și mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pentru tine. Nicolae îi oferi un pahar cu ceai, apoi își luă și el unul, sorbind cu plăcere esența tare și fierbinte cu aromă de rom. ― N-am descoperit-o eu, ci mama. Ea a întâlnit-o la madam Zélie, modista, și a fost cucerită din prima clipă. Ceea ce, trebuie să recunosc, este o veritabilă performanță, dacă mă gândesc că iubita mea mamă cu greu poate fi urnită să placă într-adevăr pe cineva. Și lucrurile au continuat cu câteva vizite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de organdi și c-are să se așeze în dreptul grilajului să o vadă Ionica, fata dascălului, că și ea are la urechi cercei de cireșe. într-adevăr, dacă Muti va pleca într-o vizită, dacă mademoiselle Lisette se va duce la modistă, dacă madam Ana are să adoarmă cu croșetul în mână, Yvonne o să se poată așeza în dreptul grilajului, să vadă cum se joacă toți copiii de pe maidan, care au voie să își pună la urechi cercei de cireșe și să bată țurca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sau, dimpotrivă, mi-era groază să fie așa. Nu, nu era, însă i-am văzut urmele în zăpada proaspătă și-am privit ca proasta după ele. Ne-am făcut planul, cu Vasi: prima oprire pe strada noastră, la Marie Rose, modistă, croitoreasă, lenjereasă și multe altele, apoi la Maison Jobin, pe Calea Victoriei, pentru pălăriile și cravatele domnilor, după aia ceva mai jos, la cofetărie. Eu țin cu domnii de la Capșa, Vasilica, mult mai inimoasă decât mine, cu bătrânul Fialkowski, mai ales
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de Ateneu, apropiindu-se de Biserica Albă și traversând chiar pe partea casei lui Pascalopol. Dar nu se opri în nici un fel, nici nu privi măcar spre casă, ci cu același pas merse mai departe și intră în magazinul unei modiste. Felix se rușină de ipotezele lui și, renunțând la urmărire, se întoarse înapoi. Trei sferturi de oră mai târziu, în apropierea Teatrului Național, un braț subțire se strecura pe lângă al său. Întoarse capul și se găsi lângă Otilia. - Aseară, Pascalopol
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dracii suind călare O duc unde-i văpaia mai mare. Străpungîndu-o prin gemănare Cu tăciuni aprinși sau Înfocate Frigări, ș-În asemene stare Aflîndu-să purure va pate!... O, voi muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de Înalt neam. Femeia la modă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale lui Stamati și Asachi este tratată de Anton Pann Într-un stil mai arțăgos și cu o viziune mai neagră asupra amorului casnic: „N-a mai rămas, frățioare, Cineva să se Însoare, Că precum cîștig nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Betrand de Born, Peire de Bossinhac din Dordogne, scrie un veritabil pamflet contra femeilor pe care le acuză de lipsă de loialitate, de inimă, de noblețe. Satira misogină apare și la Pann, și la alții, Îngrijorați de istericalele femeii modiste. Unii trubaduri fac deosebirea Între femna (noțiune peiorativă) și dòmna, aceea care unește, „joie et plaisir avec corps gracieux et parfait”... Stamati, Pann și alți misogini simplifică lucrurile concentrînd indignarea lor asupra nevestei rele: femeia matură care se Îndepărtează de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului și Îngerul demon. 21. Anton Pann și critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica” la femei. Femeia modistă după C. Stamati și Asachi. Fatalitatea sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui Pann. Un cod al manierelor elegante la 1830. CÎntecele de lume, Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru cei ce se ocupă de siguranța socială ea antrenează efecte mai considerabile astăzi decât ieri. Să remarcăm că sunt autori care nu prea agreează noțiunea de "schimbare" (" Nu există noutate decât în ceea ce a fost uitat", ar fi spus modista reginei Marie-Antoinette). Ei preferă conceptul de variație. Aceștia cred că numărul valorilor, chiar la nivel istoric, este limitat. Aceleași valori revin după o perioadă de eclipsare, dar într-un alt context și într-o altă combinație. Nil novi sub sole
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
2003) remarcă finețea psihologică a autorului de a o face pe Veta să comită o seamă de imprudențe, care într-o dramă propriu-zisă i-ar fi fost fatale. Zița, sora mai tânără a Vetei, este copilul teribil al familiei, frumoasă, modistă și învățată și trei ani la pension; ea frecventează localul Union și-și hrănește sensibilitatea cu lectura Dramelor Parisului. Cei câțiva ani care despart cele două personaje feminine le diferențiază pe toate planurile. Ibrăileanu face unele comentarii cu privire la vârsta celor
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
consumului. Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille; en six mois, elle eut chez son couturier une note de cent vingt mille francs" [Zola, Nana, p.408]. În Aux Bonheur des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele, modelele pictorilor în idoli, mituri, vedete. Odată cu inventarea fotografiei, acest proces ia amploare. Publicitatea elaborează o nouă definiție a feminității, plecând de la aparente și de la obiecte: îmbrăcăminte, cosmetice și accesorii. Publicitatea joacă un rol vizual în acest proces, transformând felul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în ședință și a doua zi, 4 noiembrie 1944, ocazie cu care s-a trecut la „... formarea primelor două grupe UTC”. Iată-le componența și lăsăm la judecata cititorului compoziția etnică a acestora: „Grupa Ia: Feldman Leibu (responsabil); Scherer Seli (modistă); Abramovici Avram (croitor); Abramovici Zisu (croitor); Cozic Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
această rochie a fost adoptată sub denumirea de „rochia împiedicată”. Se purtau pălăriile supradimensionate, ce erau garnisite cu „egrete, aripi de păsări, profuzie de flori și noduri uriașe de panglici, închipuind o adevărată grădină de zarzavat - în limbajul colorat al modistelor acest aranjament era numit <<varză>>”. Acest tip de pălării - adevărate „depozite” de accesorii - a fost abandonat în perioada interbelică, atunci când doamnele au îmbrățișat modelele franțuzești, mult mai simple și de mici dimensiuni. Tot acum, rochiile devin mai scurte - în general
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu 7 (șapte) copii și lipsită de mijloace vă roagă să binevoiți a scuti pe fiica mea Maria Handoca, clasa a II a la școala ce Dumneavoastră o conduceți”. Axinia Grigoriu solicita reducerea la jumătate a taxei iar Ana Solomon „modistă domiciliată pe str. Națională nr. 12” cerea același lucru pentru cele două fete ale sale „datorită timpurilor grele pe care le trăim”. Văduvei de război Sofia Mustereț de pe strada Donici nr. 22 i s-a aprobat fără rezerve înscrierea fiicei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
e cauzată de o prostie a bărbatului." Pseudonimul acestei doamne e împrumutat de la o căciulă militară pe care soldații noștri au imortalizat-o în Algeria. Ei îi place aceast acoperământ într-atât, încât se adresează de acum ceaprazarului, și nu modistei: se supune chiar schimbărilor noastre de uniformă; de ceva vreme a înlocuit chipiul cu comănacul. Toate astea îi vin de minune; poartă curajos una sau cealaltă dintre căciuli; e foarte ciudat să o vezi cu căciula pe-o ureche, cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
listă de prețuri“ (< fr. mercuriale, împrumutat din lat. mercurialis pentru că Mercur era zeul comerțului) și mercenar (< fr. mercenaire, împrumutat din lat. mercenarius, derivat de la merces cu sensul de „plată, recompensă, salariu“). Seria poate continua cu mercerie, merceolog(ie), marșandă (înv.) „modistă, femeie care ține un magazin de modă“ (< fr. marchande de mode). Termin cu mersi, împrumutat evident din fr. merci, continuatorul cuvântului lat. mercedem, acuzativul lui merces „salariu“, care a căpătat în latina vulgară sensul de „preț“, de unde s-a ajuns
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
toate la fel, în casa văduvei. Laura nu mai râdea și nici mâna la gură nu o mai ducea, când surâsul ei pălit de grijă încerca să-i lumineze chipul. Degetele ei prelungi confecționau pălării pentru cucoanele cartierului. Se făcuse modistă peste noapte și, ajutată de talent, izbutea să agonisească ceea ce trebuia pentru acoperirea cheltuielilor modestei lor gospodării. Dar iată că nu mult după aceea, moartea trecu iar pragul casei. De astă dată sora Laurei, cu trei ani mai în vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mezzo chelioso, instalat Într-un halat așa-ngrijițel că mi-a venit pofta să-l pudrez cu scame din ălea care știe să s-adune În buzunare. Ismael Larramendi - don Matecito, după polecră - mi s-a arătat purtător dă biciclete dă modistă, mustăți dă focă bifurcată și batistă dă capulzan care-i coperea tot grumazu. Statu i s-a mai strâns c-un cot când i-am trântit cartea dă vezetă care acum Îți scot privitorii cu ea din buricu de-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
capitala își păstrează aceeași înfățișare pe care o știe din totdeauna: funcționari grăbiți, slujnice venind de la piață cărând pâine și verdețuri proaspete în panere adânci, țărani cocoșați sub cobilițele încărcate cu vase de tablă albe pline cu lapte sau iaurt, modiste cochete, băieți de prăvălie. Soarele încă necopt dar plin de vitalitate eliberase din strânsoarea căciulilor grele de iarnă părul strălucitor al femeilor și aduse pe trotuare zgomotul delicat al tocurilor înalte de la pantofii ușori, făcând uitate ghetele grele, frigul, umezeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar”, "ezirciț”, "constituțiune”, "andrisant”, "renumerație”. Confuzia de sens între omonime și înlocuirea cuvintelor prin paronime constituie un izvor al comicului: "giantă” (gintă), "modistă” (modestă), "scrofulos” (scrupulos)etc. Numeroase sunt exemplele în care comicul rezultă din utilizarea improprie a cuvintelor: "N-o mai maltrata domnule, măcar cu o vorbă bună”, "m-a insultat cu palme” și altele. Ticurile verbale reprezintă o manifestare la nivelul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
punct de vedere, vizitatorul îi provoca o indignare categorică și brutală. — Generăleasa când primește? întrebă prințul, așezându-se iar pe scaunul pe care stătuse până atunci. — Asta, rogu-vă, nu-i treaba mea. Primește la ceasuri diferite, depinde de persoană. Modistei i se permite să intre și la unsprezece. Și pe Gavrila Ardalionovici îl primește mai devreme decât pe alții, chiar și atunci când ia prima gustare. — Iarna, camerele de-aici sunt mai bine încălzite decât în străinătate, remarcă prințul, în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]