1,306 matches
-
IV - Sorbona", după cum grațios îl prezintă Simona Chițan în Evenimentul zilei. Bine faceți! Cineva care lucrează într-o editură, după cum mărturisește, și răspunde la numele primăvăratic de Flori Stănescu, scrie în JURNALUL LITERAR nr. 7-12/2006: "Ifosele, cu pretenții aristocratice, mofturile de vedetă și bocancii autoritari (zvîrliți de la înălțimea diverselor scaune profesionale) ne împing pe unii dintre noi - destul de mulți - să nu mai citim 22-uri, Dileme, Observatoare culturale și alte Românii literare. Pentru că nu mai știm cui se adresează: autorii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
s-a scurtat, lumea e tot mai tentată să meargă direct la conținut fără obligatoriile ocoluri narative și stilistice specifice, specifice viziunii tradiționale despre literatură, în general și despre roman, în special. Lumea este grăbită, nu mai are timp de mofturi estetice, vrea fapte, întâmplări, idei (asta mai rar) clare, spuse limpede, pe înțelesul tuturor. Pentru tot mai mulți, literatura nu (mai) este decât o prelungire a faptelor diverse din presa cotidiană, a telenovelelor și a filmelor. De ce se bucură de
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
din greșeală, printre fraze, o aghioasă rebelă, puternic interiorizată)...etc." Gustul e cât se poate de amar. Eu mă opresc aici, Caraman continuă. Nu are rost să mai citez. Encore... Scriam, mai demultișor - la noi, firește, revistele, chiar și fără mofturi, tot cînd ies de sub tipar pot fi citite... - despre primul număr al unei serioase publicații sucevene, La Lettre R, editată de un grup de universitari francofoni și francofili (în sensul cel mai filologic cu putință). La sfîrșitul anului trecut proiectul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
sare! 10. Membre subțiri, o formă prelungă de pasăre de apă. Părul, crudă mătase a porumbului. Spațială, lină ca o plutire în aer. Un fel de claritate a mișcărilor. Atâta subțirime și o stranie spațialitate încât delicatețea ar fi un moft. 11. Față incandescentă, o densă flacără în beznă. Magnetism, asupra tuturor ochilor de pe și de sub suprafețele corpului, ca lumina asupra fluturelui nocturn. Ca și el, apropiindu-te, ești al pierzării. Foc în adâncurile beznei, foc al iadului. Ispita unui păcat
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
și-apoi ațin prin ganguri sumbre Calea fecioarelor și-n taină le doboară Și le iubesc bezmetici, plini de pofte, Pentru că ele nici să zică pîs În stare nu-s, făcîndu-se de rîs, Și mai spunînd că totul doar un moft e. Așa că Dumnezeu vede și iartă, Sorbind din ceașca lui cafeaua fiartă...
Poveștile n-au timp să se sfîrșească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7151_a_8476]
-
mult curaj în această direcție n-ar fi stricat. Numai că și aici (revelarea sacrului în profan) autorul e mult prea prudent și, prin asta, neconvingător. Finalul cu dispariția angelică a cuplului Ana-Al și, implicit, rezolvarea romanului pare un moft de basm. Multe momente, atât din volumul de povestiri, cât și din acest roman ar fi putut fi explorate mai minuțios și cu rezultate, probabil, remarcabile. Scena din povestirea Strania moliciune, în care un profesor se lasă sedus de o
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
Cronicar "Infamie"" Observatorul cultural nr. 223 ne-a amintit din nou de lumea "Moftului român". Cititorii noștri își amintesc, firește, de întîmplarea din Infamie", una dintre cele mai teribile schițe ale lui Caragiale. Ai zice că e pură invenție, că așa ceva nu există sau, oricum, nu mai există în zilele noastre. Să primești o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
materie bogată pentru un studiu de psihologie. Cea mai importantă și, drept să spun, impresionantă parte, ca prezentare, este al treilea volum, apărut de curând sub egida Institutului cultural român, intitulat Oedipe de George Enescu. Dosarul premierelor l936-2003 (de ce acest moft lingvistic cu denumirea franceză, preluat de la Andrei Șerban, când în practica culturală românească eroul lui Sofocle este de mult cunoscut ca Oedip?). Este, fără îndoială, o idee originală și, personal, nu-mi amintesc să fi întâlnit, cel puțin în literatura
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
în pofida faptului că ne-am străduit cît am putut să amînăm încheierea negocierilor (nu ne-a mers de data asta!), cînd am zis, așadar, că sincronismul își trăiește a doua tinerețe, iată, vine dl Sorin Dumitrescu și ne afurisește cu mofturile noastre europene cu tot, invocînd mireasma locului și duhul sfinților părinți care s-a pogorît asupra noastră care nu ne-am învrednicit să... să... Iartă-ne, Doamne, că am păcătuit contra memoriei moșilor și strămoșilor noștri și, în loc să stăm strajă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
undeva, CD-ul. Ei bine, băieții n-au mai avut bani să editeze un LP. Într-un fel, ne-au păcălit: au pus înăuntru doar textele. Transcrise, însă, cu lux de amănunte, într-o notație muzicală fără volute și fără mofturi. Emoția, blazarea, dezamăgirea, exaltarea, speranța, căderea, uimirea, salvarea, uitarea, toate sunt acolo și, ca în hip-hop, ca să prinzi nuanțele nu e nevoie să mergi la Conservator (a se citi: la Litere). Artiștii ad-hoc vor să pară autentici, să presteze (scrie
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
al vreunei crize, angoase existențiale: fără atitudine, fără o ideologie alta decât cea personală. Însă oricât de hard ar fi acest trip, el rămâne, la nivel scriptural, destul de soft. Cititorul se poate întreba, pe bună dreptate, dacă nu cumva acest moft narcotic nu este prea jucat. Cum adică să trăiești din joint în joint, aproape numai și numai pentru tripuit timp de trei luni, și apoi, într-o bună dimineață, să renunți pur și simplu!? În Cuvântul înainte, Andrei, vocea auctorelui
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
Acestea pot fi trecute, la nevoie, în contul prea guralivelor personaje, care înșiră cu mare debit vrute și nevrute, fără a se mai și controla pentru că nu au când. Unul susține, de exemplu, că a citit o carte inexistentă a lui Caragiale, ,Mofturi și schițe", iar altul crede că ar exista un ,ilustru contabil" caragialian pe numele său ,nenea Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era însă contabil, ci casier. Alt personaj face două confuzii de istorie într-
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
informaticianul lui Houellebecq l-ar fi aprobat: ,în ringul de dans dintr-un local de noapte... ai de toate: raporturile de clasă, mașinațiile seducției, crizele de identitate culturală (sau sexuală), ca și terapia de grup." Cartea lui Beigbeder e un moft de roman, are ceva mai mult umor, oricum, ambele cărți - minimaliste, anticalofile, cinice și autoironice - sînt ,subțiri", pasabile în cel mai bun caz. Treceți mai departe. Un om care doarme (1967), a doua carte a lui Perec (debutase cu Lucrurile
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
Panic Syndrome! (din volumul omonim apărut la Editura Univers în anul 1997, cel mai bun produs literar de pînă acum al scriitorului), lumea snoabă, sclifosită, pedantă, prețioasă a psihiatrilor americani se confruntă cu lumea lui Caragiale care, prin cîteva vorbe („moft”, „fandacsie”) a definit mai bine decît toate tratatele științifice simptomele principalelor boli psihice ale omului contemporan. Discuția dintre un shrink și un cititor temeinic al operei lui Caragiale devine una de la specialist la specialist, poate chiar cu un avantaj pentru
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
Rodica Zafiu Între cuvintele și expresiile la modă în limbajul colocvial actual se află și substantivului fiță (folosit aproape exclusiv la plural) și familia sa lexico-frazeologică: uzul dominant și inovațiile se bazează pe expresia a face fițe “a face mofturi, fasoane”. De fapt, actele sociale opuse simplității au în română o zonă lexicală destul de bogată: alături de mofturi și fasoane stau nazurile, capriciile, toanele și (argotic) fartițiile; atitudini similare sînt desemnate de verbele a se fandosi, a se sclifosi. Fițele sînt
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
fiță (folosit aproape exclusiv la plural) și familia sa lexico-frazeologică: uzul dominant și inovațiile se bazează pe expresia a face fițe “a face mofturi, fasoane”. De fapt, actele sociale opuse simplității au în română o zonă lexicală destul de bogată: alături de mofturi și fasoane stau nazurile, capriciile, toanele și (argotic) fartițiile; atitudini similare sînt desemnate de verbele a se fandosi, a se sclifosi. Fițele sînt în principiu conotate negativ (în construcție cu a face, a avea, a fi plin de..., a se
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
familiar-argotică, în care se petrec de altfel și inovațiile actuale. Prima dintre aceste inovații este adjectivul fițos, derivat cu sufixul -os de la substantivul fițe, într-un mod absolut firesc, repetînd procesul derivativ care a produs, din expresia similară a face mofturi, adjectivul mofturos. Fițos se folosește cu două sensuri principale: aplicat persoanelor, caracterizează tendința de a face mofturi, de a avea pretenții nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenența la categoria de produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
derivat cu sufixul -os de la substantivul fițe, într-un mod absolut firesc, repetînd procesul derivativ care a produs, din expresia similară a face mofturi, adjectivul mofturos. Fițos se folosește cu două sensuri principale: aplicat persoanelor, caracterizează tendința de a face mofturi, de a avea pretenții nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenența la categoria de produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. Pentru ambele sensuri, sfera semantică tipică este cea a snobismului, a aparențelor: nu orice
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
de a avea pretenții nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenența la categoria de produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. Pentru ambele sensuri, sfera semantică tipică este cea a snobismului, a aparențelor: nu orice mofturi sînt fițe, ci în primul rînd acelea care devin ostentație a succesului social. În primul sens adjectivul apare, la masculin și la feminin, cu o componentă de evaluare negativă (chiar dacă nu tocmai gravă): “bărbați cu studii superioare (...), fițoși, pretențioși și
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
îți iei niște saboți ultima fiță” (20ani.ro). Inovațiile și modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puțin conștiente, ale unei societăți: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de parvenitism și snobism au un permanent ecou în denumirile lor ironice: mofturi, fasoane, fițe...
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
spațiu de strămoși, dar ne mândrim că vorbim aceeași limbă. Nu reușim să evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi În copaci mult și bine. Crezi că mă simt mai bine În hainele pe care le am, În locuințele pe care le-am ocupat
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai nu apăruse, iar automobilul era un moft. Vizitiii, mai toți ruși - muscali cum li se spunea -, se așezaseră în enclave ce le puteai ușor distinge după porțile înalte, bine zăvorâte, în spatele cărora se aflau curți lungi, cu clădiri modeste, ouate aproape la fel, nelipsite de un chioșc
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
celebre a acestor texte preponderent violente (ori chiar a actelor de violență în toată regula, în cazul mineriadelor), ascendență care ar fi de găsit nici mai mult nici mai puțin decât în naționalismul "furibund" al publicistii eminesciene de la Timpul, în "mofturile" caragialiene sau în pamfletele argheziene. Departe de a fi analizat și denunțat ca mit cultural, Eminescu e din nou remitologizat, tocmai prin parțialitatea privirii aruncate asupră-i, prin radiografierea decontextualizată a publicisticii lui de la Timpul. Ruxandra Cesereanu pare a avea
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
mașină. I-am explicat că nu sunt în stare să-i satisfac dorința (blocajul psihic pe care mi-l provocase Horia Liman acționa din plin) și că e inutil să apeleze la mine. Nu s-a lăsat convins: "Umbli cu mofturi! Ai gusturi rafinate de natură să-l cultivi pe Mallarmé, și pretinzi că nu ești capabil să scrii 45 de rânduri pe o temă literară. Și vrei să te cred..." I-am replicat că preocupările mele de moment nu erau
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
prea mult...” Și iar, fericit, fericit de exactitatea flăcării subțiri ce dansează ca deasupra comorilor: “Poezia, oricum, ar trebui să exprime starea de urgență (s.n.), starea de necesitate (s.n.) a limbajului.” Apoi, ca o lespede fină: Grosolănia e totdeauna preferabilă moftului. Și-acum îmi reamintesc, îmi reamintesc. E vorba de “spălarea cuvintelor”. De tentativa, nereușită, de prin 1970, de-a “scrie” o ultimă, finală poezie în care să folosesc toate cuvintele, puse unul lîngă altul, fără articulații gramaticale, un fel de
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]