41 matches
-
află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), un arbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” ("Ruscus aculeatus") și trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia"), o plantă acvatică plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș, braconajul
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana") și salba moale ("Euonymus europaea"). Parcul National Domogled-Valea Cernei - Website Rezervatia naturală Belareca - romanianresorts.ro
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe importante în împrejmuirile Călărașiului, specii ca stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul, mărul și părul pădureț, etc. Prin plantații s-a intrdus salcâmul (Robinia pseudacacia) care reprezintă o bază meliferă importantă, motiv pentru care se cultivă din ce în ce mai mult și în gospodăriile populației, precum și în parcurile municipiului. Subzona de baltă este mai deosebită
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
sunt extrase din dealurile Teliucului-Mic(acolo unde se află o carieră de piatră), Zlaștului, Hășdatului sau din albia râuliui Cerna. Subarboretumul este caracterizat prin prezența boschetelor de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), care dau peisajului o notă caracteristică. Alături de liliac crește mojdreanul (Fraxinus ornus), alunul (Corylus avellana), cornul(Cornus mas), lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
din textul lecției conform căreia în partea de nord-est a Podișului Moldovei se află „Câmpia Moldovei“. Contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului Valea Racovei și Lacul Pușcași Podișul Cândești prezența unor specii de plante și animale sudice (liliacul sălbatic, mojdreanul, cărpinița, vipera cu corn, scorpionul etc.). PODIȘUL DOBROGEI a. Poziție geografică, limite și caracteristici se află în sud-estul României, între Dunăre și Marea Neagră, pe cea mai mare parte a provinciei istorice Dobrogea. În sud el se continuă în Bulgaria. este
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele de vegetație Stepa Silvostepa Pădurea Zona alpină Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor etc.); sursă de material lemnos care se exploatează pentru cherestea, mobilă, masă lemnoasă de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Cântarea dimineții, București, 1932; Te Deum, București, [1932]; Icoană sfântă, București, 1932; Înainte de beatificarea lui Vodă Constantin Brâncoveanu, București, 1932; Introducere în arta spiritistă, pref. Maria Constantinescu, București, 1932; Manifest poetic, București, 1932; Lespezi poetice, București, 1933; Mica, București, 1933; Mojdrean înverzit, București, 1933; Sunet de bronz, București, 1933; Cromatica unui gând, București, [1933]; Legenda păstorului sărac, București, 1934; Poezii, București, 1934; Giulgiu de albă ceață, București, 1934; Încă câteva poeme, București, 1934; Bucur, București, 1935; Mozaic, București, 1935; Camee, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
2,50 15,00 50. Crataegi s.fl. Păducel fără flori 2,00 6,50 51. Fragariae Fragi 3,25 13,00 52. Farfarae Poddbal 0,60 5,50 53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50 54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
apar în anul 1937 în Costa Rica, iar ulterior în Elveția (1940) și Brazilia (1946). Prima țară care a emis un timbru cu imaginea unui cactus este Turks & Caicos, în perioada 1909-1911. Generația următoare Opoponax, zebu, omag, ibex, popândeț, popândoc, popenchi, mojdrean (sau urm), popilnic, țepoșică, oposum, oreșniță, răcovină, zaică, orbalț. Nu sunt numai cuvinte rare din DEX, ele desemnând elemente ale florei și faunei. Dicționarul este doar una din porțile de intrare în cunoașterea naturii. Copiii au acum la dispoziție canalele
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
FĂ 22. Frasin comun FR 23. Frasin american FRA 24. Frasin pens. baltă FRB 25. Frasin pufos FRP 26. Garnița GA 27. Glădița GL 28. Gorun GO 29. Jugastru JU 30. Larice LA 31. Măr MĂ 32. Mesteacăn ME 33. Mojdrean MJ 34. Molid MO 35. Nuc comun NU 36. Nuc american NUA 37. Oțetar OT 38. Paltin de câmp PA 39. Paltin de munte PAM 40. Pin silvestru PI 41. Pin cembra PIC 42. Pin negru PIN 43. Pin strob
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și Olt (Cozia, Călimănești, Govora) ca și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dunăre, Rezervația Baziaș, Rezervația Rîpa cu Lăstuni, Rezervația Valea Mare, Ostrovul Moldova Nouă, Rezervația Svinița, Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici. Rezervația Valea Mare În suprafață de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc. Căi de comunicații : - acces rutier la rețeaua stradală a localității și în continuare legături la DN 57A și DJ571; În capătul aval
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]