151 matches
-
atâta economie, ca să satisfacă Lumea înalt civilizată și Bogată - și Latină era tăiată... și atâtea erau tăiate... din dragoste... din arta... numai viața nu era tăiată... Acum, să vedeți dragoste revărsată... Se taie Planeta toată... Ca să se pună prostia și mojicia în frunte... în masă... roata după roata... A cui o fi, oare, fântâna Obedeanu, din Craiova? Că Obedenii nu mai au decât de privit, oda bucuriei... Eu cred că admiră capcana lui Piru, Zamfirescu, și Beșteliu... Știu... Veți spune... cui
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1459417701.html [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
au!” - Karl Kraus Abjecția este definită în dicționar ca faptă, atitudine abjectă, demnă de dispreț; ticăloșie, josnicie; fărădelege, infamie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, parșivenie blestemăție, scârnăvie, spurcăciune, nebunie etc.; prin mahalagism înțelegându-se bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, în general vorbă sau expresie caracteristică oamenilor de la periferie, dar în zilele noastre - nu numai! Mahalagismul include calomnii și insinuări folosind un vocabular abject, un ton ridicat și nerespectarea pauzei dialogului, adică suprapunerea vorbirii. Poți renunța
ABJECȚIE ȘI MAHALAGISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1496155717.html [Corola-blog/BlogPost/380097_a_381426]
-
sortite unei morți latente, vine să adauge documentului -masifest social, alte și alte date și evenimente creionând într-un mod excepțional rostogolirea tăvălugului roșu cu secerea și ciocanul în mijloc peste o societate care luată prin surprindere părea învinsă de mojiciile și fărădelegile de neimaginat. Într-o narațiune fluentă și expresivă, uneori de un realism brutal, autorul Grig Gociu te transpune în miezul evenimentelor, te face părtaș la trăirile personajelor, îți scoate lacrimi sau zâmbete, dar mai presus de orice se
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1418880529.html [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
tot așa cum pasărea are nevoie de opoziția aerului pentru zbor. E o viziune deosebită de moșirea împreună, care are și ea frumusețea ei. Poate că nu concordia ne lipsește (nu întotdeauna posibilă), nici manierele de salon (adesea ipocrite, desi preferabile mojiciei răuvoitoare), ci bună-credință. Nimic mai reconfortant decât o polemică viguroasa atunci cand “războiul” se poartă intru gloria ideilor, iar nu a ego-urilor: o astfel de luptă are drept câștigător Adevărul - terenul comun acceptat de opozanții de bună-credință. pe partea cealaltă, îți
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
-mea, eu. De serviciu: bunică-mea, care ne punea tuturor în farfurii supă cu găluști. Între timp, vine maică-mea de la birou. Nervoasă foarte, avea un șef mai mult decat dobitoc, o persecuta zilnic cu tot felul de tâmpenii și mojicii. Se plimbă mama că leul prin cușcă prin sufragerie, trăgând cu năduf din țigară. Eu (bad idea!): Nu vreau supă cu găluști, nu vreau supă cu găluști!!! Frati-miu (că maimuță după om): Nici eu, nici euuuuu!!! Străbunica: Ăăăă, supa
Scandal cu găluşti by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18962_a_20287]
-
Nu mi-am făcut niciodată iluzii în legătură cu probitatea profesională a lui Ion Cristoiu. Și nici în legătură cu rectitudinea sa morală. Nu am răspuns mojiciilor sale, ascunse în spatele "libertății de exprimare", mojicii care țin loc de analiză politică onestă și obiectivă. Nu sunt alergic la critică, dimpotrivă. Nu cred că a fost-și este-lider politic post-decembrist care să fi fost criticat-și jignit-cum am fost
Ion Iliescu, replică dură pentru Ion Cristoiu: Personaj plin de frustrări și de răutate by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103509_a_104801]
-
doi ani, care îi jignea pe toți oamenii cărora Dumnezeu nu le-a dat un copil, care jignea pe oricine îi ieșea în cale, care jignea inteligența românilor. Pentru toate lucrurile astea nu și-a cerut nimeni scuze, pentru această mojicie nu-și va cere nimeni scuze pentru că acesta este PSD, oameni buni. Un PSD care te scuipă în față când îndrăznești să îi pui o întrebare, un PSD care te strivește ca pe o muscă, așa cum l-au strivit pe
Predoiu: "Firea și Dan sunt captivi grupurilor de interese imobiliare" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102998_a_104290]
-
La scurtă vreme după plecarea din țară a lui Mihai Comăneșteanu, boierul Dinu Murguleț o mărită pe fiica sa, Tincuța, cu fostul arendaș Tănase Scatiu. Căsnicia celor doi este un lung șir de necazuri pentru Tincuța, nevoită să îndure zilnic mojiciile soțului ei. Mama ei, coana Sofița, murise între timp, iar Dinu Murguleț căzuse la pat, bolnav de reumatism. Revăzându-l pe Mihai după câțiva ani, Tincuța își dă seama că-l iubește, lucru remarcat de verișorul ei, Matei Damian, și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
1880. La vârsta de 15 ani, Xenia și Alexandru au vrut să se căsătorească însă părinții ei erau reticenți deoarece Xenia era prea tânără și nu erau siguri de caracterul lui Alexandru. Țarina Maria Feodorovna se plângea de aroganța și mojicia lui Alexandru. După intervenția tatălui lui Alexandru, Marele Duce Mihail Nicolaievici, părinții Xeniei au fost de acord cu logodna în 1894. În cele din urmă, la 6 august 1894, la Palatul Peterhof, Xenia și Alexandru s-au căsătorit. Au petrecut
Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317673_a_319002]
-
dorită, Ada acceptă trimiterea prințului la Leysins. Amânat de mai multe ori din diferite motive, concertul este programat definitiv pentru data de 16 aprilie. În acest timp, aflat în ascensiune socială, Lică se simte tot mai rușinat de urâțenia și mojicia Siei și începe s-o evite, iar, ca un gest de răzbunare, fata acceptă avansurile nerușinate ale profesorului Rim. Alungată din casă de Lina, Sia este găzduită de gemenii degenerați Hallipa care profită și ei de biata fată. Sia rămâne
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
surorile sale. [...] Ea găsește cuvinte dure cu care să spună lucruri neplăcute, care-i ating pe ceilalți în cele mai sensibile puncte. Când este cu Carol și ceilalți, eu întotdeauna sunt grijulie. Ceilalți se tem de ea și-i înghit mojiciile, dar Carol ripostează și atunci sar scântei, și eu trebuie să intervin să joc rolul de pacificator."” Față de mezina familiei, Ileana, răsfățata reginei, despre care se zvonea că ar fi fost fiica lui Barbu Știrbey, Elisabeta nu avea nici o urmă
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
legătură. Și poate că așa stau lucrurile: în natură, adică în sălbăticie, lucrurile se întâmplă de la sine, fără să existe victime sau călăi, vinovați sau judecători. Astfel de întâmplări sunt posibile pentru că în România triumfă, de regulă, prostul gust, vulgaritatea, mojicia și nesimțirea. E de prevăzut că sub noul mandat al lui Mircea Sandu și al clicii reprezentate de el situațiile de acest tip nu se vor rări, ci vor ajunge la ordinea zilei. A fost nevoie de intervenția forurilor europene
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
să scapi de ea. Pentru că a rezistat avansurilor tale. De-asta! Din cauza frustrării, Hugo a început să scrâșnească din dinți. Să fi spus adevărul - că mai repede i-ar fi făcut avansuri sexuale lui Gary, pictorul - ar fi fost o mojicie. Nu asta s-a întâmplat, a protestat el. Te rog, draga mea. Trebuie să mă crezi. Scrâșnetul taxiului care se apropia se auzea din josul drumului. Câteva secunde mai târziu, luminile farurilor au pătruns prin fereastră. Asistenta Harris s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și rasei maghiare, și cu un amestec de espresii de rând caracteristice pentru elementul semitic care face politică în Ungaria, oficiosul "Pesther Lloyd" revine din nou asupra conflictului austro - român, vorbind în chipul următor: Dac' ar fi vorba numai de mojicia regală română n-am mai pierde nici un cuvânt asupra afacerii și am putea aștepta cu liniște ca Ministerul de Esterne să-și procure satisfacțiunea ce i se cuvine în toate împrejurările. Însă insulta în fața căreia monarhia noastră stă într-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu d-nii unguri de cari nu ne preocupăm decât în treacăt, pentru că nu merită să se preocupe cineva de ei în mod serios. Așadar în ce consistă volta noastră? Că am respins necuviințele unui ziar unguresc care se distinge prin mojicia lui față cu țara, față cu naționalitatea, față cu regele nostru chiar? {EminescuOpXII 447} "Romînul" însă se poartă în adevăr așa ca și când un guvern conservator ar fi cerut scuze Austro-Ungariei. Dumnealor uită că nu li-i întîia: că a mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Început să te cicălească, nu? Dacă ai parte de un judecător ca lumea, o să te alegi probabil cu o sentință cu suspendare. — Trec eu pe la tine când am isprăvit. — Dar eu... N-am apucat să termin, căci Închisese deja. Ce mojicie. O vreme, am stat Îmbufnată, apoi m-am dus sus și m-am Îmbrăcat. Nu m-am văzut niciodată ca genul de persoană care să invite ofițeri de poliție la masă. „Vă rog, intrați, d-le sergent. Doriți un aperitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
bătăuși. La ce te gândești? - La ce spui. Ce e de făcut? Care-i calea? - Calea e-n voi, în voi toți, dar vor mai trece încă zeci de ani pân-atunci. Mai e ceva: Medicul era evreu; se strigaseră mojicii rasiale, îl loveau, toate astea în chiar văzul Parchetului prin fața clădirii căruia trecuseră. Nu mai aveau teamă de nimic. Ei erau chemați să instaureze teama. A fost adus în tribunal cu cămașa ruptă, pătată de sânge. După un sfert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
întreaga asistență îl consideră nebun de-a binelea. Replica scutierului Sancho Panza dezvăluie o calitate ce ține de natura cavalerească: Nu e nebun, e doar curajos!" De aceeași bravură dă dovadă Ladima, pe terasa restaurantului de la Movila, amendând pe loc mojiciile lui Fred, deși acesta din urmă era cunoscut ca un boxer de temut. Nu leii îl pot învinge pe nobilul hidalgo, ci niște biete pisici care îl mușcă și zgârâie, acoperindu-l de ridicol: "Sărmane don Quijote! Se tem de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru totdeauna sub pecetea tainei. Iubire platonică, prietenie amoroasă, afecțiune filială, erotism sublimat, relație carnală, sau câte un pic din toate acestea? Nu se va mai ști... Dar tradiția e nedreaptă cu această femeie. Primul care vorbește și lansează o mojicie dă adesea tonul altora: Marie de Gournay a fost foarte calomniată, detestată, urâtă, i s-au pus în seamă intenții pe care nu le-a avut: travestirea, influențarea gândirii lui Montaigne, captare, interpretări tendențioase etc. în realitate, ea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai dulce,/ ocrotitorul lui, cam necăjit de-o Muscă îndărătnică și rea/ pe care în zadar o izgonea că iar venea,-/ [când îți] luă în labe-un bolovan de stei/ pe care îl găsise la rădăcina pomului,/ și puse capăt mojiciei ei,/ zdrobind cu el și Musca, și căpățâna Omului 65. După cum se știe, ceea ce îl distinge pe La Fontaine de fabuliștii tradiționali este faptul că el construiește o dublă dramatizare: cea a istoriei povestite (prin dialoguri, prin varietatea punctelor de vedere
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de șmecheră” 217 . Lauretta dă o admirabilă definiție cuvântului de duh: „trebuie să muște pe ascultător cum mușcă o oaie și nu cum mușcă un câine; căci de-ar mușca astfel, cuvântul n ar mai fi cuvânt de duh, ci mojicie [...] Pe de altă parte însă e adevărat că, dacă vorba de duh e spusă întru răspuns și cel care răspunde mușcă precum un câine, fiindcă la rândul lui a fost și el mușcat, omul nu-i vrednic de ocară, așa cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gândire specifică vremurilor comuniste. Decapitarea spirituală a României a fost vizată cu o tenacitate greu de imaginat. Lichidarea totală a culturii echivalează cu victoria categorică a vulgului, în cea mai peiorativă accepție a termenului, purtător firesc al vulgarității și al mojiciei, element de scursură neintegrat funcțional în nici un tip de societate. Ne vom opri în acest text la aspectul reformei universitare, încercând să analizăm câteva dintre cauzele care au împiedicat și împiedică încă realizarea ei. Planul de la Bologna, la care a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta pentru că, avocații o știu foarte bine, trebuie discreditată fără milă persoana însăși a martorului, pentru a-i discredita mărturia. Iată cum se explică incredibila incapacitate a lui Maurizio Ferrara de a-mi înțelege argumentele; incapacitate care nu provine din mojicia, din dezinformarea, din îngustimea sa mentală, așa cum ar putea crede imediat un cititor răutăcios sau ajuns la capătul răbdării. La acest punct („înfrângerea”), Ferrara folosește argumente întru totul corecte (prezența impunătoare și hotărâtoare a PCI etc.), dar tot atât de inutile, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu ne este locul. O problemă de prost management al destinului, cum ar spune Andrei Pleșu. Suntem stresați de trafic? O falsă problemă. Traficul este doar ocazia, prilejul cu care noi ne etalăm cu vinovată dezinvoltură obrăznicia, frustrările și măruntele mojicii. Cu ceva ani în urmă, Andrei Pleșu își mărturisea perplexitatea provocată de misterul tăcutei transformări a românului cumsecade într-un feroce rinocer la volan. Aș spune că nu este vorba de nicio transformare. Adevăratul chip al șoferului autohton este, uneori
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ridicat și într’o atitudine amenințătoare (subl.ns.)”. „Cu onoare” îl ruga pe maiorul rus de „..a da dispozițiuni ca soldatul Ivan să-și schimbe atitudinea”, mai ales că și alt ofițer român, locotenent Dumitrescu Valeriu, avusese parte de aceleași mojicii ticăloase din partea soldatului ce, probabil, era într-o stare permanentă de beție, așa cum le stătea bine tuturor ivanilor sovietici din cel De-al Doilea Război Mondial. La sfârșit, lt.col. Butoianu Cicerone amenința cu timiditate că în caz de nerezolvare a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]