873 matches
-
al doilea. Căci textul lui Creangă trebuie degustat domol și îndelung, cu papile exersate, ca vinul de mare clasă, care a condensat în aroma lui toate esențele pămîntului și ale soarelui. Tot astfel, el își trage forța din acest sol moldav vălurit, cu unghiurile rotunjite și umbrit de păduri, unde oamenii cultivă sonurile dulci, făcute din tăceri și ecouri. Cînd, în 1855, Creangă era la vîrsta plecării la școli, se încăpățîna să rămînă acasă, în satul părintesc. Cu un secol și
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
răsare,/ Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește [...],/ Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri/ [...] / Toate se întind nainte-i...”. În paranteză fie zis, modelul gravurii făcute la indicațiile principelui moldav de gravorul rus Aleksei Fedorovici Zubov (1682-175?) se cere căutat nu în zona teologiei, cum încă se mai crede, ci a alchimiei, domeniu care l-a înflăcărat în tinerețe pe Cantemir, discipol al alchimistului flamand van Helmont. Să observăm mai
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
masca”! (?). Eu? Care eu? Cel ...colectiv? Rămâne de văzut? De nevăzut? Ca să se adeverească CE? Și DE CE? Glumind, un soi de Ce Ce al UTC, cadrele de nădejdie ale ...cenzurii ne transcedentale... Dar să nu se „parie gândul”, cum cobi hronicariul moldav... Curaj, tot ce a fost, va mai fi, prin aceea că spațiultim, Continuumul-ul ACUM, este da fapt, parafrazându-l pe Florentin Smarandache, un ceva paradoxist. Ceva, cineva, altcineva. Alter-egoism, dualitate ș.c.l. Va urma? CREUZET Silviu GUGA, lumina
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
care vorbea un alt comentator al limbajului ironic). Spuneam că Lucian Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet ieșean, întrucît în producția d-sale melancolia și ironia se cumpănesc. Dar, întîi de toate, să-i consemnam reveriile închinate metropolei moldave. Ele dau glas unui calendar sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri...// Dacă aș avea timp,/ aș scrie un
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
a celebrului cimitir. Sunt resturi pământești, acolo, pe care nu le pot veghea, zi și noapte, ca la Te El nu a dorit să fie la "Père-Lachaise" (poate că nici în Panthéon): el a dorit să fie în pământul lui, moldav. Aici ar fi venerat ca el, singur, nu printre alții, alături doar de iubita lui de-o viață. Aici ar putea veni și pelerini din întreaga țară - de ce nu: cum vin la Ștefan, la Putna -, iar locul acesta ar da
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
dintre români: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Claudiu Isopescu și... Emil Cioran. Au apărut aici și articole despre Eminescu, uitate în ciuda interesului pe care ele îl prezintă încă (Giraudoux et Eminescu, de Marcello Camilucci, sau La pensée religieuse d'un Musset moldave: Mihail Eminescu, de F. Taillez), si traduceri din lirica să, a lui Arghezi etc. Există informația - pe care n-am cum s-o verific acum - că revista (zece caiete apărute între 1951-1954), europeană și "comunitară" avant la lettre după un
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
Călinescu a făcut, incontestabil, mult pentru cîțiva dintre clasicii noștri. Nu e mai puțin adevărat însă că ispita caricaturii și a deriziunii îl stăpînesc pînă la grotesc. Cine, în afară de G. Călinescu, va mai putea vedea în Ion Creangă un "Cațavencu moldav"?". Sau: "De data aceasta nu ne mai aflăm în fața unui simplu "caz" Tudor Arghezi. Ultimul său act întrece cu mult întreaga salbă de tablete ale rușinii pe care acest mare poet le-a închinat propriei lui pieiri spirituale. În Adunarea
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
rubine la mîner, sau cu alte pietre scumpe. În România, la cîrma țării, era guvernul I. G. Duca. Amîndouă cheltuiesc în contul statului român. Îi cumpără cadouri grele și fiicei unui demnitar francez cu care se împrieteniseră,... c'etait trés moldave!... După aproape o jumătate de secol, dacă nu și mai mult, cînd Georgeta Cancicov se apucase de proză, o proză foarte spirituală, după ce făcuse un timp cizmărie, punînd flecuri la pantofii eleganți ai fostelor prietene, îmbătrînite și ele și devastate
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Elena Bulai (1879-1968) sunt puse pentru prima dată, integral, la dispoziția cititorilor prin Editura Aristarc, în ediție bilingvă, franceză-română, traducerea aparținând Elenei Bulai. În Umbre și lumini ( Amintirile unei prințese moldave) autoarea își asumă o intenție artistică, acceptându-și rolul de povestitoare, chiar dacă nu vrea să pozeze în scriitor. Peste patru sute de pagini pot constitui o sursă documentară pentru cititorul interesat de evoluția societății românești și din alte părți, de-a
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
l-au văzut? Nevestele la nivel înalt Face ce face președintele Iliescu și se mai trezește cu cîte o avere pe cap. Fostul inamic al boierilor s-a văzut în situația de a devni administratorul averii logofătului Anastasie Bașotă, boier moldav, care a lăsat prin testament ca, la un caz de neînțelegere, executorul său testamentar să fie șeful statului român și ,,Măria Sa". În urma unei succesiuni de asemenea neînțelegeri, președintele Iliescu, spune COTIDIANUL, a devenit arendaș fără voie, avînd dreptul de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
de tensiunea voii bune generale; ...se sfărîmă brusc și căzui cu el cu tot pe podea. Mi se aduse numaidecît unul de fier. La casa lui Ralea, care mi-a fost profesor în anii războiului, ajungem însoțiți de aceeași bonomie moldavă și gustînd, pe la vecini, din vinul sfînt cu iz de biserică veche, numit Busuioacă de Bohotin. Casă frumoasă, mult lemn, rezonanță de instrument muzical. Pășind în ea cu grijă, mi-l amintesc pe profesor, în anii războiului, '43-'44, punînd
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
central-europene identificate în estul Monarhiei habsburgice cu "germanismul" - burghezie care, în enclave urbane precum Cernăuții, se baricadează împotriva tradiționalismului suspicios al patriarhalei lumi înconjurătoare pentru a-și susține legitimitatea politică și economică prin argumente cultural-civilizatoare. Pretinsa "armonie" națională din Kronland-ul moldav s-ar menține, după Franzos, doar în limitele foarte înguste ale unei raționalități mereu amenințate, așa cum o semnalează chiar dînsul à propos de români, "fiii zvelți și dinamici ai Sudului, cu fețele lor smede și cu ochi negri strălucitori", a
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Ioan Cuza sau I. C. Brătianu, și a fost martorul venirii principelui Carol în țară. Într-un cuvînt, nervii i-au gustat otrava a patru decenii de politică autohtonă, ale cărei dedesubturi le descrie cu nerv. Cu toată înrădăcinarea în pămînt moldav, Suțu va rămîne grec, spiritul Eladei împiedicîndu-l să cadă în slăbiciunea de a se înduioșa pe seama românilor. Așa se face că va trăi printre indigeni fără a se molipsi de cusururile lor, contemplînd cu detașare patimile care colorau viața între
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
Tzara, Vinea, Fundoianu ș.a. Poate să decidă momentul inaugural al avangardei românești (...). În 1905, Bacovia se stabiliza în structurile lui definitive”. Indicatorii, din cadrul capitolului dedicat lui Bacovia, sunt etajați în următoarea ordine: Luminile orașului (à la Faulkner), Început de secol moldav, Dedicații, 2006. Continuându-și realizarea proiectului său, privind Geopolitica și Geografia literară, partea I a Istoriei secrete... (ademenire cantemirească) se intitulează Despre așezarea hotarelor. Este o bună ocazie pentru Cornel Ungureanu să reîntemeieze principii iluministe oscilante - de autonomie teritorială și
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
acolo unde partea feminină a înlăturat orice... concurență masculină, cu unele mici excepții, care de fapt au întărit regula: „Dintre sute de femei...”, multe dintre ele au fost prezente la Muzeul Unirii din Iași, într-o zi frumoasă de toamnă moldavă, cu puțin frig afară, dar multă căldură în suflete! DAN TEODORESCU
“Dintre sute de femei”, doar una a fost cap de afiş la Muzeul Unirii din Iaşi! [Corola-blog/BlogPost/92756_a_94048]
-
Ibrăileanu „Spiritul critic în cultura românească” și așezându-se în fotoliu, începu s-o răsfoiască. Era surprinsă de existența acestui important om de litere din istoria literaturii române, istoric literar, pedagog, eseist, poet și romancier, născut undeva pe meleagurile sale moldave, la Târgu Frumos, nu atât de departe de Iași, dar care și-a urmat cursurile primare și gimnaziale în zona sa de naștere și copilărie. Ibrăileanu a învățat la același liceu la care va învăța și ea peste ani, liceul
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
de credincioși. Moaște i-au fost strămutate până-n Imperiul Otoman. Și i-au fost răscumpărate de un voievod moldovean. De-atunci, pelerinaj sfânt e la Moaștele Cuvioasei. Cu rugă și priveghere pentru sufletești foloase. Patroană în sfântă raclă din Catedrala Moldavă, prin creștinătate sacră, prăznuită e în slavă. În creștinești obiceiuri abundă sacralitate, să ducă menire-n vremuri, credinței nestrămutate. Pentru cei morți se fac pomeni, cu slujbă de pomenire. Și se împart celor sărmani în ziua de prăznuire. Fetele neprihănite
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
în Dicționarul esențial al scriitorilor români ) un profil de ,,misionar și elegiac”ce ,,a transformat poemul într-o armă a renașterii naționale”; Dumitru Micu îl numea (în Scurtă istorie a literaturii române, vol.2 ) ,,virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă domoală”, stăpânit de reverii și de sentimentul sublimului (,,Haidem, iubito, iar la Capriana/.../Clopotnița pe deal miroase-a fulger”); Ion Rotaru îl vedea ca un Un poet modern (în O istorie a literaturii romîne, vol. 5), unul dintre ,,cei mai
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1381 din 12 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II Imediat după cuvântarea doamnei Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ a fost necesară o derogare de la regula prestabilită oferindu-i prilejul distinsei Ludmila
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1381 din 12 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II Imediat după cuvântarea doamnei Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ a fost necesară o derogare de la regula prestabilită oferindu-i prilejul distinsei Ludmila BOLBOCEANU-GRAMA care a dorit să ofere două icoane aduse din Republica Moldova. Prima icoană reprezentând pe Sfântul Ierarh Nicolae i-a
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
eveniment cultural deosebit și mulțumește lui Dumnezeu că a avut prilejul să întâlnească un om cum este Mihai LEONTE, care prim munca sa a reușit să câștige dragostea cititorilor prin scrierile sale, dar și a comunității de unde provine, acest ținut moldav cu frumuseți inestimabile. A ținut să scoată în evidență câteva creații care se refera la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă, specifică unui poet a ținut un mic discurs mulțumind pentru includerea în antologia AMETISTE MOLDAVE, dar și pentru faptul de a fi invitat aici la Petia, pentru acest eveniment deosebit, care onorează nu numai pe omul Mihai LEONTE ci și pe toți colaboratorii și prieteni dumnealui. Felicia Niculina LĂMĂȘANU fiică a acestui sat Petia, a
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
încurajările primite de la Mihai LEONTE, care a îndemnat-o în permanență să-și etaleze creațiile poetice pe care nu credea la început că pot fi valoroase. Prin această recunoaștere universală are fericitul prilej de a fi inclusă în antologia AMETISTE MOLDAVE dar și de a fi prezentă la evenimente memorabile de care satul Petia are parte prin grija comunității din această zonă. Prin cuvântul său bibliotecarul Ioan ȘTEFAN a dorit să arate invitaților că numai datorită sprijinului acordat de mai mulți
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
profesor universitar Ludmila BOLBOCEANU-GRAMA și domnului Mihai LEONTE. Domnul primar Gheorghe BERARU a invitat la final pe toți invitații la o masă festivă. Autorul acestui articol își cere scuze dacă anumite aspecte lipsesc din articole. Referință Bibliografică: LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]