32 matches
-
moral-intelectual așteaptă pe mai departe un debușeu credibil pentru o Dreaptă efi cient-autoritară, bine poziționată între (neo sau paleo) libe ralism, adevăratul conservatorism și democrația creștină, de-o parte, - și socialismul cotropitor care vine dinspre Europa să umfle pânzele fesenismului moldovalah. Stăm cu toții atârnați de neliniștea știrilor europene, ne exaspe rează criza iresponsabilității grecești (alintul narcisiac al unui popor deprins cu dolce far niente, cuplat, din neferi cire, cu teroris mul sindical și manifestațiile à la Mai 68-ul francez), ororile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
general al Franței la București, între anii 1839-1846, Adolphe Billecocq, care a călătorit prin Țările Române "Țăranul moldo-valah devine, odată ce s-a urcat pe cal, cel mai intreprid, ca și cel mai iscusit surugiu din întreaga lume". "Vizitii ca, cei moldovalahi, credeți-mă, nu se găsesc nicăieri. Orice călător, până și cel mai indiferent, cel mai îngândurat, cel mai posac, nu poate să nu se învioreze văzând îndemânarea, verva, antrenul, filozofia, rapiditatea, veselia vizitiului său moldo-valah". Retragerea treptată a trupelor ruse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu 40 de tunuri din lemn, iar Zablocki socotise necesar să discute cu Tell și unul dintre Golești (nu se spune care anume) situația acelei tabere. Comandamentul țarist a aflat că acei emigrați polonezi erau în înțelegere cu „nemulțumiții revoluționari moldovalahi”, că acționează în țară etc., generalul Lüders trăgând concluzia că tabăra poloneză punea în pericol țelul operației militare țariste. Numărul celor ce formaseră tabăra poloneză a fost controversat. Cifrele indicate de Tretter, menționate mai sus, sunt exagerate. Atunci când (sfârșitul lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Negri, Alecsandri, Bălcescu se află printre manifestanți. Ei organizează o subscripție pentru răniții zilei de 24. Ziarul Poporul constituant din 22 martie proclamă: "Principiul fraternității popoarelor capătă sub ochii noștri o aplicare destinată să devină din ce în ce mai amplă și mai fecundă. Moldovalahii care, încă din 24, puseseră la dispoziția publicului localul bibliotecii lor, pentru a fi folosit drept spital, cu toate medicamentele necesare și care oferiseră guvernului provizoriu posibilitatea organizării în legiune în serviciul Republicii, ne transmit prima lista de subscripție în favoarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de făcut?" care va pretinde că trebuie să se facă tabula rasa cu modelele anului 1848. Principatele intră într-o epocă de reforme radicale, de realpolitik și de cultură care, impunîndu-se prin rădăcini proprii, pretinde că trebuie îndepărtate imitațiile străinătății. Moldovalahii evoluează, cu regrete și uneori tristețe, spre administrare și pozitivism. CAPITOLUL IV Principatele între diplomație și război Definind noțiunea de "român civilizat", Alecsandri scrie consulului Franței la Iași, în martie 1857: "Vom fi așa peste douăzeci de ani, cînd vom
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de ieșire din impas. Apoi, pe la jumătatea secolului XIX, când toate popoarele se aflau în plină convulsie revoluționară, s-a putut spune că "Europa ne privește", atentă la progresele noastre, preocupată ca instituțiile liberale să prindă rădăcini și în solul moldovalah. La 1848, revoluționarii munteni evocau însemnătatea mișcării lor pentru "întregul continent", știindu-se parte din economia acestuia, fie și o parte mereu frustrată prin chiar poziția ei marginală. N-au făcut românii, secole în șir, de strajă la frontiera cea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]