202 matches
-
promovarii și conservării tradițiilor și obiceiurilor românești în Republica Moldova. E bine, dar la etapa actuală o atenție sporită ar trebui acordată luptei pentru promovarea adevărului istoric: de recunoaștere a identității naționale românești de către populația de origine româno- basarabeană, lupta împotriva moldovenismului primitiv. Și mai este un moment dureros cu care ne confruntăm și cred, că aici la fel e datoria ICR, de o implicare mai amplă, mai dură. Dacă noi suntem români, limba de stat e română, tradițiile și obiceiurile sunt
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
pp. 41-42) „Era un moldovean blând și bun. Bunătatea lui ieșea din vorbele potolite pe care le rostea. Bârlădean. Pe fața lui se citea liniștea sufletului și o înțelegere binevoitoare pentru cei cu care discuta sau lucra. Se pare că moldovenismul care-l ducea cu el, Victor Ion Popa - pe care l-am cunoscut încă din liceu - a voit să-l pună - după propria mărturisire - în piesa Mușcata din fereastră”, susținea George V. Bumbești, p 33. „Bunătatea mea e slăbiciunea mea
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Interesant ar fi de studiat arborele genealogic al acestui.. individ ’moldovean’(că nu-i nici atât.. aservitul..), sau bine, să zicem „lider”... În cazul în care originile sale atât de „moldovenești” s-ar dovedi viabile, oare până unde i-ar ajunge „moldovenismul” dacă ’’Moldova nu a fost niciodată a României...’’? Aaa, mă rog ’’României Mari...’’ completa. Impresia mea umilă este că, astfel de conflicte apar încă din fașa numirilor anumitor termeni(aceasta fiind și ca metodă de orbire, e ’’rusificare’’), căci apoi
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
Gavriil, nici un arhiepiscop de Chișinău nu a mai fost român. Din anul 1839 eparhia pierdea teritoriile de peste Nistru și se instaura un amplu și aspru proces de rusificare a vieții bisericești, fenomen care merge mână în mână cu dezvoltarea teoriei "moldovenismului" și a afirmării ideii că Basarabia este parte a teritoriilor tradițional locuite de slavii de răsărit. Basarabia devenea prin urmare un spațiu rusesc, care trebuia în mod legitim să se afle sub jurisdicția Sinodului rus. Toate aceste lucruri au fost
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
doua a romanului Povara bunătății noastre (prima parte, intitulată Balade din câmpie, apăruse în 1963). Începând cu anul 1994, scriitorul a pactizat în mod paradoxal cu cei care l-au blamat, manifestând atitudini nostalgice, de păstrare a „semințelor socialiste”, a moldovenismului și creștinismului modelat după cel rusesc. Cititorii și criticii au început să se întrebe, uimiți, dacă scriitorul a fost cu adevărat sincer în scrisul său. Această debusolare are, firește, temei, fiindcă în opera sa n-au lipsit notele de regionalism
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
completate de editarea operei literare și a corespondenței celor doi scriitori. Istoricul literar s-a oprit și asupra jurnalului inedit al lui Alecsandri (episodul Elena Negri), pe care îl editează în 1947 în original și în traducere - transpunere discutabilă din cauza moldovenismelor, folosite cu intenția mărturisită de a se apropia cât mai mult de limba vorbită în epoca lui Alecsandri. Ediția (Premiul „C. Hamangiu” al Academiei Române) e însoțită de un amplu studiu privind raporturile dintre cei doi, relațiile dintre jurnal și poezia
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
ereziile filologice. Articolul Câteva observații filologice (1861) aducea argumente pentru folosirea unei ortografii bazate pe principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
acea mirifică „Țară a Loviștei”, adusă la cunoștința lumii din negura vremii și reînviată prin magia cuvântului scris și mai ales a dragostei de neam și țară. Am surprins pe parcurs pagini atât de frumos inserate, încât și venerabilul matale (moldovenism curat) naș de turtă la tăierea moțului, Mihail Sadoveanu, ar surâde mucalit-moldovenește. Nu întâmplător ai ales atunci acel stilou de aur - devenit istoric - prin semnarea de către Lucrețiu Pătrășcanu (unchiul matale) a Tratatului de pace de la Paris din 1947. Alegând atunci
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lucrări de referință, au fost publicate noi volume de documente și opere în care dezbaterea științifică are menirea de a dezvolta cunoașterea în domeniu, respingându-se vechile „teze” de esență comunistă, reluate și amplificate de pe pozițiile „istoriei integrate” și ale „moldovenismului”. Mulți am crezut - în dreapta și în stânga Prutului - că o asemenea „perspectivă” nu mai poate fi îngăduită de o tratare științifică și am considerat că o astfel de abordare ține de un trecut pe care nu avem a-l regreta. Din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
documentează existența Statului Moldovenesc - Țara Moldovei, fără a încadra corect locul acestui an în analiza procesului respectiv (obsesia pentru 1359 este mai mult politică decât științifică) și cu utilizarea repetată, obsesivă, a sintagmei stat moldovenesc ca nume propriu. Este evident moldovenismul exacerbat al autorului și pretențiile absurde în legătură cu o anumită continuitate statală: „Moldovenii au izbutit să-și întemeieze Statul lor Moldovenesc. Moldovenii au luptat până în pragul dispariției pentru Statul lor Moldovenesc. Moldovenii chiar și în cele mai tragice perioade n-au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de a face din România un jandarm supus pentru a lupta împotriva primului stat proletar, U.R.S.S. și a viitoarei revoluții proletare din Balcani”. Se nega existența românilor în Basarabia, moldovenii fiind considerați de altă etnie, ceea ce ne arată că „moldovenismul” de astăzi își are precedente clare în „tezele” ideologice și politice ale Internaționalei Comuniste. „Burghezia română - se afirma în Rezoluție - în dorința de a justifica răpirea Basarabiei, se căznește să demonstreze că moldovenii, care constituie majoritatea relativă a populației Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reinstaurare a statalității moldovenești în Moldova dintre Prut și Nistru „a deschis în fața poporului moldovenesc orizonturi noi de realizare a sarcinilor politice, sociale, economice, național-culturale în vederea afirmării definitive a Republicii Moldova ca stat cu adevărat suveran și independent”. Adept înfocat al moldovenismului, autorul utilizează un stil propagandistic mai apropiat de o dare de seamă cu concluzii „mobilizatoare”, decât de un demers istoric serios. Opțiunea totalitară este evidentă, și nu numai pentru trecut. Încă din 1994, Al. Zub atrăgea atenția asupra obiectivelor urmărite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nevoia unei ideologii oficiale, de întemeiere a unei statalități, pare a justifica, în mintea celor care au scris Moldovenii în istorie (Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Chișinău, două ediții, 1993 și 1994 - n. ns., I. A.), această teorie a moldovenismului. Aparent, ei apără «memoria istorică a locuitorilor acestor meleaguri, conștiința că sunt moldoveni», cum se spunea în cartea amintită (p. 172-173), în fond, se caută un temei istoric, oricât de fragil, pentru noua entitate geopolitică dintre Prut și Nistru. Sensul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Era deci sugerată posibilitatea trecerii Moldovei din dreapta Prutului la Uniunea Sovietică, în cadrul R.S.S. Moldovenești, dacă România nu se încadrează imediat „ordinii” promovate de Moscova. Peste decenii, „soluția” lui Molotov va fi susținută deschis sau în forme voalate de adepți ai „moldovenismului”, preocupați de viitorul întregii „națiuni moldovenești”. În timp ce delegația oficială a României la Conferința de pace nu a ridicat această problemă sau a avut câteva intervenții timide, membrii grupului din exil au alcătuit o delegație neoficială, în frunte cu Gr. Gafencu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mea, dar nu i-am înstrăinat de părinți - dimpotrivă. Așa am ajuns la sfârșitul activității didactice să mă bucur că sămânța rodnică a învățăturii a crescut spornic pe un teren bine pregătit. Să revin la faptul că tocmai când matale (moldovenism sadea) deschideai ochii spre viață, când abia începeai să lupți cu viața, eu, învățătorul pregătit să educ copiii mici, a trebuit să educ și să formez ostași chemați să apere Patria. În iulie 1940, după retragerea din Basarabia, regimentului meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de criticii antisimboliști cu o reală comprehensiune estetică (G. Ibrăileanu îndeosebi, dar și Ion Trivale, Mihail Dragomirescu sau Ilarie Chendi). Recuperarea lui Arghezi și de către linia ruralismului demofil al Vieții românești, situarea ambiguă a lui D. Anghel pe linia unui „moldovenism” nostalgic, articolele naționaliste ale lui Ștefan Petică (între acestea, cel despre „Naționalitatea în artă”), redimensionarea modernistă a eminescianismului, infiltrațiile intimist-decorative au creat un spațiu de negociere între extreme, între populism și estetism. Nu trebuie uitat, apoi, faptul că primul studiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
degrabă rezultatul unor evaluări „ideo-sociologice” a posteriori, al unei opțiuni programatice și al unor „revizuiri” oportune decît rezultatul somațiilor „la cald” ale propriei sensibilități estetice. De altfel, marele critic va recunoaște că opțiunea sa modernistă a înlocuit - treptat - originarul său „moldovenism” conservator, de gust clasicizant... Artist cu gust educat și spirit critic, tînărul Vinea îi contestă lui Lovinescu autenticitatea opțiunii estetizante, suspectate de didacticism burghez și de conformism. Atitudinea pamfletară din „Literatura, Lovinescu etc.“ uzează de procedeul fiziologiei: „un tînăr, burghez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu efect tembelizant ale „umoriștilor” noștri, de „șezătorile” primitive ale lui Tudor Tătaru, de apostolatul obscur al lui Ion Druță, de faconda prolixă și arogant-servilă a lui Ion Gonța (un moderator care își „interoghează” invitații din spatele unor lentile fumurii), de moldovenismul rusofon al lui C. Starîș, pendulând conjunctural între Diacov și Lucinschi. Nu vom mai urmări emisiuni culturale/literare făcute pe modelul seratelor școlare, în care poeții sunt filmați în parc culegând frunze și recitând versuri, iar în pauzele dintre poeme
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
89 din Basarabia. Astfel, a rămas de pomină scrisoarea sa Cine a stins lumina în România?, difuzată la Radio Europa Liberă, cu câteva zile înainte de izbucnirea revoltei de la Timișoara, în decembrie 1989. Ulterior, Ion Druță, a devenit principalul ideolog al moldovenismului, teorie stalinistă ce susține existența unei limbi „moldovenești” și a unui popor „moldovenesc” diferite de limba și de națiunea română. Spunem „ulterior” și avem în vedere succesiunea temporală a unor gesturi ale sale explicite, ceea ce nu înseamnă însă că, atât
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Petru Lucinschi, faptul că îl recomandă insistent pe Lupan pentru Aleea Clasicilor, președintele țării descoperindu-și astfel - pe lângă multele talente pe care le probează cu o ineficiență monumentală (între acestea mai important ni se pare acela de prim-arheolog al moldovenismului ancestral) - și vocația de critic literar. ( În paranteză fie spus: criza de legitimitate (identitate) pe care o resimt conducătorii Basarabiei, nu trebuie căutată de aceștia în trecut. Nu vor găsi nimic care să le consfințească impostura. „Sacralizarea” unor ideologi comuniști
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în epoca realismului socialist, când a fost considerat drept un scriitor incomod (disident) pentru regim. În condițiile libertății de expresie, după ce a fost abolită cenzura, autorul Bisericii Albe și-a declinat, spre stupoarea multora, identitatea românească, devenind principalul ideolog al moldovenismului, primitiv și pro-rusesc la origine, promovat în Basarabia. Dacă acest tragic, în esența sa, declic identitar se pare că are la bază o problemă personală a scriitorului Ion Druță - cea a locului pe care îl va ocupa în panteonul spiritual
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
competiție electorală din România acelui an. În același timp, în Republica Moldova s-au activat mize identitare disjuncte, Ștefan fiind aici, cu precădere, un simbol al independenței statale, apt să alimenteze atât curentul naționalist românesc, cât și discursul istoric regionalist, al moldovenismului 1. Autoritățile române au investit mult în "Anul Ștefan cel Mare", inclusiv în evenimente culturale externe, implicând foruri internaționale (UNESCO) și reprezentanți ai altor state (Turcia, Vatican, Grecia etc.). Toate instituțiile statului (guvernul, armata, Biserica ortodoxă, școala, parlamentul, Academia, muzeele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualele de istorie post-comuniste. Polifonii sau alternative?, publicat în Petronel Zahariuc, Silviu Văcaru (editori), Ștefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, Editura Alfa, Iași, 2003, pp. 387-408. 1 Ștefan Pavel, Viața lui Ștefan cel Mare, folosită în susținerea "moldovenismului", în revista "Rost" nr. 21-22, noiembrie-decembrie 2004 (http://www.rostonline.org/ rost/nov-dec2004/stefan.shtml, accesat la data de 17.03.2010). Dincolo de excese, mizele comemorărilor oficiale au fost destul de explicit diferențiate de o parte și de alta a Prutului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după asumarea lucidă a predispoziției evocator-nostalgice și a moldovenismului temperamental, exorcizat în literă scrisă. Așa se explică diferența majoră dintre Memoriile lovinesciene și proza memorialistică a moldovenilor: în primul caz avem de-a face cu o operă "obiectivă" prin excelență, fiindcă recurge la "purificarea prin depersonalizare" a discursului confesiv
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modelul imuabil (paseist-folclorizant) prescris de psihologia rasei. Prin însuși faptul că ilustrează etapa afirmării conștiinței de sine a literaturii noastre, grație unei personalități exemplare (a criticului făuritor de canon), memorialistica lovinesciană e mai puțin o împlinire firească a virtualităților rasei (moldovenismul), cât dovada concretă, "monumentală" chiar, a voinței constructive de sincronizare cu formele avansate ale culturii europene, în care sentimentul tradiției și al continuității istorice a generat încrederea în cuvântul scris și în eternitatea artei. De aceea, Lovinescu trasează cadrele de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]