129 matches
-
cuvintelor Lui și să recunoști cu adevărat că pierdut ai fost și te-ai aflat, datorită Lui! Pentru că, da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu ... ” și
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
întâmplă astăzi. Ar trebui să căutăm momentele care ne dau șansa să trăim atât de intens, chiar dacă intensitate se transformă după aceea în dulce obișnuință. Cât de fantastic este sentimentul acela când seara, după o zi lungă și stressanta adormi "moleșita și molicioasă"în brațele omului iubit. Sentimentul acela când simți toropeală aceea plăcută cotropindu-te leneș... când singurul lucru pe care-l mai poți simți este inima lui bătând regulat și cuminte sub tâmpla ta. Știi că nu contează ce
SENTIMENTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367171_a_368500]
-
cuvintelor Lui și să recunoști cu adevărat că pierdut ai fost și te-ai aflat, datorită Lui! Pentru că, da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu ... ” și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
eu văd- în orice loc din lume- Un singur chip în toate și toate într-un nume. Văd piramide 'nalte că-nțeapă ele cerul Și sfincși ce sunt frați doar cu stelele și gerul. Văd iarba cum vibrează sub vântul moleșit Și fluturii de aur din flori că au ieșit, Dar nu te văd pe tine în astă lume rară, Ce numai eu o simt și știu că e amară. Dar de n-ar exista, nici eu nu aș mai fi
IUBIRE IMPOSIBILĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349892_a_351221]
-
privit-o, dar îmi lipsea curajul să mă îndrept spre ea, mi se părea ireală, o Fată Morgana cu plete verzi scăldându-se în apele albastre. Vizita la templul din Aluthgama a pus în mișcare rotițele din capul meu, cred moleșite de căldura celor peste treizeci de grade și m-am trezit dimineața cu dorința de a nu mai amâna explorarea insulei. Îmbrăcată cu fustă lungă și șal peste umeri plecăm spre ea. Lui Klaus i-ar fi plăcut mult mai
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
obosit. Niște șnițele îl înviorează, că-i plac mult... Și Viorel le preferă, am observat. Cu muștar sau ketchup picant... Hei! La naiba, uite unde-mi fuge gândul!". A dormit neîntoarsă până a trezit-o alarma mobilului. S-a întins moleșită, și-a frecat ochii cu pumnii strânși copilărește și s-a întors pe partea cealaltă hotărâtă să mai doarmă. Nu am ce face azi și mi-e somn rău de tot, ce naiba! Hiii! Vine Fănel la masă... Jos Anca, fată
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
mugurii ce nu s-au desfăcut încă. Și din nou lumină, în muguri înflorind. Ca dintr-o noapte adâncă, strălucesc și izvoarele. Apoi gonesc spre tainice chemări spre albii tot mai largi,mai pline de apă. Merg obosit. Ba nu, moleșit. Căldura îmi înmoaie plăcut oasele biciuite de frigul din trecut. Pașii mă poartă cu greu. Nu ei, ci eu îi port. Sau cine mai poate ști care pe care mai poartă. Oricum sunt acolo unde lumina mai poate să-mi
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
A venit frumoasă vară cu alaiul ei de flori, a uitat însă din grabă să mai ia la braț și nori. Nori de ploaie răcoroasă să dea-n fiecare zi, că ne topim de căldură din vară cum vom ieși? Moleșiți ca niște muște, căpiate, fără vlaga căutăm umbră mai deasa, sau piscină mai degrabă. Ne-am bronzat fără de voie chiar la umbră printre vie, și-a rămas pe fata urma borului de pălărie. Dacă tine-asa căldură multa-ntr-una, fără nor
CALDURA MARE... de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352638_a_353967]
-
cuvintelor Lui și să recunoști cu adevărat că pierdut ai fost și te-ai aflat, datorită Lui! Pentru că, da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu...” și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
cuvintelor Lui și să recunoști cu adevărat că pierdut ai fost și te-ai aflat, datorită Lui! Pentru că, da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu...” și
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
în procesiunil sfinte, în cetatea Cherson, întotdeauna, la sfârșitul verii - “ochii săi - cel roșu care judecă, cel verde care visează - i-ar putea spune multe despre purtătorii săi, oricât de bine și-ar ascunde secretele în spatele voioșiei, tristeții sau nepăsării moleșite. Ar afla astfel că nimeni dintre cei trei nu crede cu adevărat în puterea lui”). Și chiar dacă, din negurile neștiinței mai apar năluci (v. scena retragerii “hoardei” care aproape cucerise cetatea Cherson, dar se retrage, înspăimântată, de “o umbră giantică
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
din corp fiind spălată și îngrijită cu atenție. Pe un prosop mare, pufos, din bumbac, alb cu broderie roz și cu locșor special pentru cap, o scoase din cădiță înfășurând-o în el și șteargând-o ușor pentru a o usca. Moleșită, dar probabil gâdilându-se, fetița hohotea fericită. Toți o priveau uimiți. După ce a uscat-o bine, Emanuela a trecut-o pe un prosop uscat și a cerut de la Angela sticluța cu mir (ulei sfințit de preot la botez) și a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
Soarele ieșise și el victorios dintre nori, ziua se vestea totuși frumoasă, se temuseră de ploaie și vânt, dar avură noroc. Urma că norocul să-i însoțească și la proces. Lăură mai tușea din când în când, se simțea cam moleșita, dar în contact cu aerul proaspăt de dimineață, se mai înviora. La ora nouă ajunseră cu bine în fața tribunalului. Clădirea era impunătoare, te treceau fiori gândindu-te la impactul proceselor care s-au judecat aici, asupra atâtor și atâtor oameni
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ÎȚI SUNT ELIXIR Nu-mi pasă de vremea urâtă și rece, În brațele tale mă simt un copil Ce intră sub pled, la căldură, tiptil. Mă simt moleșită, neliniștea-mi trece. Alunec dar visul mă ține de mână, Mă poartă-n unghere ascunse în noi, Ferite de neguri, de vânturi și ploi, Acolo-n adâncuri, iubirea-i stăpână. În inima ta îmi e cald și mi-e bine
ÎȚI SUNT ELIXIR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381135_a_382464]
-
care nici copii nu a fost în stare să facă și norocul lui a fost vara noastră, prințesa Spadina von Grossbodenn und Werlanghernschritt, o fată de toată isprava care a muncit din răsputeri și a reușit să reîmprospăteze stirpea lui moleșită folosindu-se de grenadirii vânjoși, din garda palatului? - Da, soro! Și să vezi la ce l-a dus minte aia a lui viciată de șnaps! I-a făcut cadou arhiepiscopului nostru, cel care slujește în catedrala noastră imperială, un paj
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
cuvintelor Lui și să recunoști cu adevărat că pierdut ai fost și te-ai aflat, datorită Lui! Pentru că, da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu ... ” și
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
fel de manifestare de tip tradițional. He, hee, habar nu aveau cu cine se puneau! Cu oameni care-și apăraseră identitatea și amprenta specificului mii de ani prin toate furtunile istoriei. Era o luptă pierdută din start de acești bostani moleșiți de hamburgheri și coca-cola. Țara rămase pe mâna militarilor care, pentru început se organizară într-un Suprem Consiliu Militar care suplinea lipsa unui guvern, apoi începură, cu eficiența lor proverbială, organizarea pentru război. Mai întâi s-au adunat, toți factorii
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
mă ocup eu. Mergi la treburile tale! Zicând asta, intră în` casă cu fetița și cu Cristina, care asistase tăcută și dezgustătă la acest dialog, dar și mândră de decizia de a o fi anunțat pe Emanuela. Daniela era vizibil moleșită, transpirată și era cu hăinuțele ude până la sub-braț. Se vedea clar, că nu a fost schimbată de câteva ore bune. Emanuela a întins un cearșaf moale, încercată de sentimente amestecate de milă, durere, furie față de sistem și de cei ce
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Popescu), nu fug ziariștii după el ca și cum ar fi mișcări de stradă! Are pus la dispoziție un număr de telefon, acordă cu generozitate invitații la spectacole, este deservit de asistenta Nicoleta Ion care nu întoarce solicitantului de informație o vorbă moleșită ca de caniculă, o față posacă, o rostire de jargoane inculte, ineducabile pe vecie. În multe privințe, Pepino Popescu nu e prin nimic asemănător cu unii organizatori care sunt mai greu de întâlnit sau abordat decât starurile mondiale. De ce n-
PEPINO POPESCU. PRIN NIMIC ASEMĂNĂTOR CU ALŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376215_a_377544]
-
public și cari merita cu toți a avea blazoanele lor și, împrejurul cinstitelor gâturi, marele cordon al ordinului Sfintei Cânepe, în calitate de samsari de sânge și carne de om! Da! Nația a uitat tot sângele ce l-ați lăsat corpului ei moleșit, după cum omenirea a uitat legenda lui Cain și n-așteaptă decât ocazia pentru a vă da la toți, la toți fără deosebire, pensii reversibile. [ 15 iunie 1880] ["ALIANȚA ELECTORALĂ... "] Alianța electorală dintre fracțiune și conservatorii din Iași pentru stabilirea unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și cădere a postelnicului Andronache Tuzluc. Boierul fanariot este el însuși un parvenit, ridicat pe valul unei puteri fără rădăcini (domnitorul Caragea). Orbirea sa față de manevrele și necinstea feciorului lui Ghinea Păturică este reversul unei ascensiuni sociale rapide, „norocoase”, căreia moleșitul Tuzluc, imprudent, pasiv, vulnerabil, e pornit să-i guste satisfacțiile: bogăție, putere, alcov. Slăbiciunile i le exploatează „ciocoiul fanarioticesc” Dinu Păturică; pe rând ciubucciu, „păzitor” al amantei stăpânului, administrator necinstit al averilor lui, trecând apoi de la masca supușeniei umile la
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
orașul de pe Volga în care locuia familia noastră, toate semănau între ele: la ora șapte fix, portarul deschidea ușile în fața unei mulțimi nerăbdătoare, muzica tunătoare amestecată cu miros de grăsime încinsă navălea în stradă și, la ora unsprezece, aceeași mulțime, moleșită și mahmură, se revărsa pe trepte, lângă care un girofar al miliției aducea o notă de fantezie ritmului aceluia neschimbat... Cochiliile de argint din La Ratafia din Neuilly, repetam noi încet. Charlotte ne-a explicat compoziția acelei băuturi neobișnuite. Discuția
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
degustat în pace toate-acele bucurii. Ce, -n mizerie lipsindu-mi, le vedeam cu ochii vii Și-mi sleiau puterea vieții secând inima din mine, Dar acum în răsfățare, în trufie și în bine Eu m-am tolănit. O dulce trândăvie moleșită Lîngezi a mea gândire pân-la starea fericită De tâmpire. Iar încolo, la solemnele ospețe Mă-mbătai din vase de-aur ca s-alung a mea tristețe; Mă culcai pe-un pat de fildeș ce-l trimise Orientul, {EminescuOpVIII 454} Beat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Poporul românesc, care covârșea pe altele în provinciile bizantine din Europa, anume în Tracia, Macedonia, Tessalia, parte și în Dacia ripensă, și întrecea apoi atât prin număr cât și prin tărie fizică pe nația grecească, mai civilizată dar și mai moleșită, ofta de mult sub guvernul bizantin, slab de bătrânețe și, pre cât de neînțelept, pre atât de iubitor de arbitrariu. Chiar numai iubirea de pompă și risipa pe care le vădea peste măsură curtea împărătească trebuiau să ducă neapărat la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Adrianopol, orânduind acolo mijlocul împărăției, era de altmintrelea o pildă de iubire de dreptate și de cuget drept, de făcător de bine și blând, tare trupește și viteaz la război, dar era dat totodată la beție fără măsură și la moleșită desfrânare și atât de împătimit întru aceste încît, în urma viețuirii cu lenevire, o urmare a desfrânării, se lăsase cu totului de orice întreprindere mai mare și pierduse până și stima căpeteniilor sale celor mai bune și a partizanilor celor mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]