435 matches
-
vechilor structuri de putere și de represiune, reactivați după temporară lor repliere tactică, reciclați în protagoniști ai înnoirii, ai schimbărilor repezi, erijați, tocmai ei, în agenți ai tranziției, ai prefacerilor din temelii, sociale și morale. Sunt "bestiile" care profită de moliciunea și apatia "nebunilor", pentru a redeveni iarăși ce au fost, si mai mult decât atât, cum au proclamat sfidător, obraznic. Totul sună prea cunoscut, de bunăseamă, dar să spunem că, proiectată epic, aceasta problematică a zilei dobândește în românul lui
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Adorno, care vede în el simbolul plictiselii melancolice, capabilă să perceapă doar o realitate inventată prin pură introspecție. Toposul acestei plictiseli este prin excelență interiorul. E drept că Oblomovii de astăzi nu-și mai dorm melancolicul somn de amiază în moliciunea unei sofale, ci mai degrabă într-un colț de stradă sau în parcuri, în vreme ce toți ceilalți, neoblomovienii insomniaci, bîntuie isteric bulevardele, claxonînd în intersecții sau înghesuindu-se în mulțime. Interiorul pare să fi dispărut, absorbit de străzi gălăgioase și aglomerate
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
chiar dacă părinții o vor muta din clasa a cincea într-un liceu din București, ea va păstra tiparul limfatic al unei ființe străvezii, al cărei spirit disciplinat îi va pune în umbră virtuțile feminine. Așa se face că la Sadova moliciunea calidă a cochetăriei femeiești lipsește, contemporanii recunoscîndu-i o bruschețe tăioasă al cărei efect stă în absența nurilor. Sadova nu e o femeie frumoasă, și totuși are ceva din fascinația acelor ființe la care spiritul se altoiește pe un temperament histrionic
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
călătoria spre moarte, fantastic realizată pe scenă, este liber aleasă și asumată pînă la capăt, pașii cuplurilor se armonizează, își reglează ritmurile, își alungă frica și cheamă speranța împlinirii iubirii lor. Apa iese la iveală, susurul ei, limpezimea ei rece, moliciunea mușchilor și devine singurul martor al celor două sinucideri. Drumul acesta este ca un cîntec în care se mai aude doar glasul sentimentelor. Lumea cu prejudecățile ei cu tot au rămas în urmă, departe: "Pe tine te ucid întîi/ Apoi
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
și îndesat. Degeaba urlăm din răsputeri că o țară în care învățământul lăsat în paragină a devenit anticamera infracțiunii, iar profesorimea sărăcită și batjocorită se va transforma în agenți ai primei forțe extremiste ce se va ivi la orizont. Din moliciunea fotoliilor parlamentare, din dulceața moțăielii ministeriale, din legănarea toropitoare a jeep-urilor, nefericirea devenită agresivă a "boborului" le pare doar umbra mută, proiectată pe pereții unei peșteri de vis, a unei irealități cu care n-au nici o legătură. Și cu
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
nu vor neapărat funcții, ci doar garanții că afacerile necurate în care au fost implicați vor rămâne neatinse. Între un PSD mare și slab și unul mic și puternic, Iliescu l-ar prefera oricând pe primul. Acela ar consona cu moliciunea caracterului său, dar și cu tradiționala formulă a statelor comuniste, dominate de ineficiență și birocratism autodevorator. Sunt sigur că în clipa de față, pe lângă un război al declarațiilor publice, în PSD are loc și un crunt război al dosarelor secrete
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
că autorul nu mai e responsabil de soarta unui articol tipărit. Din această categorie fac parte autorii care, dacă se recitesc, o fac cu o strîngere de inimă, atinși de rușinea de a recunoaște că odinioară scriau deplorabil. „Deplorabil” însemnînd: moliciunea unor pagini calofile în care cadențele înghit conținutul. Vibrație joasă fără ținută lexicală. La melodici, virtuozitatea e scop în sine, precum dansatorii profesioniști a căror ambiție e să se miște fără stîngăcii pe scenă. La canonici, eufonia textului e secundară
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
deschide băiatul. E foarte înalt, mai înalt decât taică-său și extraordinar de frumos. Are trăsături delicat cizelate. E o copie a lui taică-său la modul minor și bizantin. Vitalitatea agresivă a lui Zaharia a căpătat la fiu o moliciune nobilă, ambiguă. Uriașul cocon îmi sărută mâna cu ceremonie, aplecat adânc. Îi simt mirosul părului de mătase, văd ochii furioși ai lui Zaharia și, în vis, știu că visul e o răzbunare: sunt foarte tânără, plac, îl fac să sufere
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
de pildă în capitolul IV, unde compară imaginea Dianei, așa cum o vedea antichitatea, cu aceea a școlii de sculptură de la „curtea desfătată a regelui Henric al II-lea de Valois”, cu „linii unduloase și pline de morbideță”. Aceasta implică toată moliciunea unor moravuri care pierduseră vigoarea sugerată de Diana antichității (ambele statui se află la Luvru); pe aceasta, Odobescu o vede în imaginea dinamică conturată cu ajutorul verbelor la prezent, în sugestia de mișcare a unei statui făcute, totuși, din marmură: „mândră
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
trimitere, anume la Pelléas et Mélisande, piesa lui Maeterlinck: „Era zveltă și flexibilă ca un arcaș adolescent. Picioarele, dezvăluite subt rochia scurtă de tenis, arătau mușchi de patinatoare cu fine oțăliri în dungi, pulpe vioaie, glezne înalte... Nici o îngreunare, lene, moliciune sau șovăire nu stânjenea voiciunea ritmului elastic, a trupului durat din biciuiri de mușchi repezi pe oase subțiri și impetuoase... Și cum venea în vârfuri, întâmpinată de ogarii care se întorceau curbi spre stăpâna lor, părea icoana combativă a saltului
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
interior. E trecerea dinspre exterior în interior și invers, marcată de lupta contrariilor. Dorina - Lucrările tale au o geometrie care implică o anumită precizie, rigiditate și construcție dar cu toate acestea, formele din creația ta tind să aibă o anumită “moliciune”, o armonie. Pentru mine, această lipsă de precizie absolută și acuratețea liniilor sugerează un sentiment de libertate totală dar și un mod de stabilire al unui spațiu care este ascuns nouă. Ce învălui și dezvălui în spațiul din spatele imaginii? Imaginile
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
naște în mine acestă deznădejde. Și pentru a îndrepta acest sentiment caut ordinea, pe planul bidimensional contruiesc acest spațiu pe care să îl pot dirija, modifica, desfigura, strica și transforma. De aceea imaginea are nevoie de structură și geometrizare, iar moliciunea vine din accidentele pe care, de exemplu, le lasă tușul pe foaia de hârtie. De multe ori, forma e spontană și gestuală, nu are alt merit decât eliberarea inconștientului sub forma unor configurații sau texturi pe care le întâlnim în
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
rar. Se căsătoriseră relativ recent, când el avea douăzeci și trei de ani și ea terminase liceul doar de doi ani, abia ieșită din adolescență, cu sâni micuți și sfioși care se aplatizau când stătea culcată, apărând doar ca o moliciune cu sfârcuri. Nelson s-a născut la șapte luni după ceremonia episcopaliană a cununiei, și travaliul a fost greu și prelungit. Spaimele lui Rabbit de atunci se amestecă cu spaimele de acum și îi inoculează tristețe. - Și ce-ai cumpărat
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
Deja mă urcasem, când văzui în sfârșit o zgârietură adâncă pe cotul drept. Bătrânul îmi întinse prosopul. Trupul meu, frecat cu prosopul aspru, se înroși. Dar senzația de frig începu încetișor să se ducă. În locul ei în trup apăru o moliciune, iar în cap - indiferență. Părintele Vasili îmi agăță la gât o cruciuliță de argint. - Salvarea ta a fost minunea lui Dumnezeu, spuse el, aruncând o privire spre bătrân. Iar acum și tu ai deveni robul lui Dumnezeu. Să te binecuvânteze
Andrei Kurkov Ultima iubire a președintelui by Antoaneta Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8084_a_9409]
-
și-ncerca, în unele momente, punându-și toată puterea, s-o oprească sau s-o dea peste cap, lăsând-o pe neașteptate, capricios și luându-i-o sprințar înainte, într-o goană buimacă de flăcău îndrăgostit, care-și râdea de moliciunea ei, șuierând printre tufe și izbind cu fruntea trunchiurile arinilor foșnitori, cu frunzele zburătăcind mărunt, sub razele lunii, ca niște roiuri de fluturi albi gata să zboare spre stele. Departe, în străvezimea nopții, se întrezăreau puncte negre, unduiri și zvâcnituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cuprinzând-o în brațe ca pe-un copil. În văzul bătrânei. Asta știa. Știa și-avea să rămână neșters: starea aceea nemaipomenită de limpezime și vioiciune cu care se trezise; o senzație atât de-mbătătoare de poftă de viață în moliciunea aerului, că aproape nu înregistră ultimele preparative pentru transportul rănitului și nici tragerea la sorți din cuvintele schimbate între bătrână și cei doi bărbați pe tema locurilor din mașină, unde nu încăpeau cu toții. Trebuia făcut un al doilea transport. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aurii-roșcate și fața delicată, rotundă, netedă și roșietică, mărturisind vrednicia ei la treburile care se fac în doi, avea ochii limpezi, ape în fundul cărora lumina joacă vătuită în mușchiul de pe pietre, și brațele pistruiate rotunjite într-un alb catifelat, cu moliciuni delicate întinse până-n ispititoarea grație a gâtului de lebădă. Glasul ei de pisică și ochii, ale căror flăcări verzi fermecau învăpăind orice atingere, o făcură remarcată în tot spitalul. Nu se știa de la cine anume primise porecla, dar tot spitalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
n-o găsea în pădure și-avea poftă s-o adulmece de-aproape sau îl mânca fruntea, și pomii de care se scărpina nu-l mulțumeau cu asprimea lor mirositoare a rășină și sânge de iarbă. Venea să-i simtă moliciunea degetelor scurmându-i între coarne, s-o ia cu el undeva, să-i arate ceva sau să-i anunțe o veste. Tudor îi spunea, se-nțelege, și lui. Multiplicat în arbori și vietăți, Tudor era prezent peste tot. Cerbul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ochii puțin bulbucați și-n despicătura nărilor, în plină forță a bărbăției lui, cu șolduri musculoase, pieptul puternic, arcuit ca o platoșă, fumuriu pe spinare și roșcat-alburiu în partea dorsală, din care se contura proeminentă teaca însemnelor lui nobiliare sub moliciunea burții spuzită cu-o ușoară spumă sidefie. Dacă se dovedește adevărată vestea pe care zici că mi-o aduci, îi declară, patetic, Cerboaica, ai de la mine un bolovan de sare! Tudor scoase un muget slab zbârcindu-și nasul cu nările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de la grafică, pe care-o ia seara cu Nissan-ul argintiu și semnul ăla în spate, în engleză, că sunt copii în mașină... Mă cheamă Ema. Sunt atee. Exist numai pe net. Sunt un conglomerat de opțiuni și chat-uri și moliciuni calde, de femeie închipuită. Nu am celulită. Voce. Nervi. Migrene. Nu am nimic. Nu sunt. Nu am degete, nu apăs taste, nu am buletin. Sunt doar Ema. Nu trebuie să te întorci acasă, la mine. Nu te-aștept cu mâncarea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
își încropise el un soi de cămin, de spațiu locuibil, de care era cel mai adesea mulțumit. „Adesea“ se referea la momentele în care Plescăială reușea să nu-și amintească de confortul unui duș, ori măcar al unui closet, de moliciunea unei canapele ori de bucuria abstractă de a-ți întinde picioarele pe o pernuță în fața unui televizor. Obiectele care îl înconjurau erau cu siguranță mult mai puține, de preferat de dimensiuni mici, cât să încapă în buzunare. Dacă, de exemplu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îi": „Prive?te, zise el, acest peisaj cu nori ?i fă?îi de cer! La prima privire ai zice c? profunzimea e acolo unde domne?te Întunericul cel mai dens, dar numaidecât I?i dai seama c? aceast? Întunecime ?i moliciune nu sunt altceva decât norii ?i c? universul cu adâncimea lui Începe abia la marginile ?i În fiordurile acestor mun?i de nori, de acolo se scufund? În infinit, acolo se afl? stelele cu str?lucirea lor solemn???i Înf
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu o personalitate exuberantă, pe unele chiar pictez fețe și mutre când sunt singur, așa încât, pentru o primă seară împreună, am decis spontan să i le prezint, unul câte unul. Altminteri, papucii sunt o invenție violentă și dezgustătoare, semn de moliciune complice și de lipsă de fantezie socială, moștenire otomană, negarea oricărui spirit aventuros al călătoriei și dorința ascunsă de a sta cu țâța în gură. Politica românească se rezumă la papuci... ca și relațiile amoroase dintre români... de unde expresia Înemaîntâlnită
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și doamna Geta era departe de mine, și adolescentă, poate nici nu avea nevoie să se fardeze strident. Lord avea o limbă lungă, m-am și mirat cât de lungă era, trăgeam de ea, era moale la atingere, dar o moliciune respingătoare, ieșea din gâtul lui și - pur și simplu asta credeam atunci avea să nu se mai termine niciodată. O limbă nesfârșită. Eram naiv, firește, ca orice copil. Iar durerea făcuse din toate organele mele interne niște bile de biliard
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
luate de Selim I, care lăsase o amintire dureroasă în Imperiul Otoman. După o perioadă de violență, în primii și ultimii de domnie ai lui Selim I, a urmat o perioadă de stabilitate. După o domnie care va duce la moliciune, în timpul lui Baiazid al II-lea, urmează o etapă nouă, de consolidare a statului otoman. Din punct de vedere politic, perioada domniei lui Soliman Magnificul a fost o epocă de stabilitate. și în sistemul juridic, perioada lui Soliman a fost
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]