646 matches
-
rădică cu ciudă Cucavel, făcătoriul de ciure Strigând „Voi faceți din iarbă crudă Grâu, din toporiște, săcure!... Ho-ho! nu vă repeziți așa tare. Că nu sunt toate, păcum vă pare... Utopia tipic țigănească, măreață, goală pe dinăuntru, de care ne molipsirăm și noi... Urmează la cuvânt Boroș cel mândru cu mâhnire, apoi Goleman care contestă logoreea parlamentară, zicând disprețuitor: ...când se înceapă a grăire... toate ahèste nu plătesc o ceapă! (degerată, bine înțeles). Satana, preschimbat în corb, dă roată pe sus
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
au legat tot mai strâns unul de altul, vizitând fără frică pe cei bolnavi, îngrijindu-i în chip pilduitor, dându-le mare ajutor în cele ale credinței în Hristos și arătându-se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu-se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră-le și suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor și după cei îi scăpaseră din boală
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
începeau să se îmbolnăvească îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le-ar fi fost înainte; cadavrele celor morți dintre ei erau aruncate pe străzi fără să fie înmormântate, tuturora le era frică să nu se molipsească de boală și de apropierea de un bolnav, cu toate că așa ceva nu era lucru ușor, oricâte încercări făceau unii și alții”36. Și mai aproape de zilele noastre, Arhimandritul Ioannikios face referite la câțiva călugări tari la suflet și la trup, care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mă strânge... Ce să mă strângă, bre? nu înțelegeam. - Ei, te faci că nu știi... - Să mor, na, mă juram țigănește, cunoscând patima dumisale veche pentru etnia respectivă, de când, primul lui amor, la 20 de ani, fata unei ghicitoare renumite, molipsindu-se de la maică-sa, faimoasa Evdochia, îi ghicise așa, într-o zi, după ce se iubiseră cu foc: mătăluță o să ajungi omu mare de tot și ai să judici pă toți ominii... Profeție împlinită, ajungând judecătorul de temut. Fusese prima femeie
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
cu cisternele, măi de mult, mon ser, acum se pare ca preferam yes, yes, apa sfințită anglo-saxonă, hiper-îmbuteliată. Priviți firmele din București... Citiți ce scrie pe uși în loc de Trage ori împinge... Dar, dacă tot am contractat maladia americană, măcar să ne molipsim de ea, integral: și de febră de a construi, si de pasiunea de a cunoaște, de a cuceri noi bariere, ale spațiului, științei... ori să confiscam și noi ceva Premii Nobel, domnule. Pe americani poți să-i faci cum vrei
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
a oltenilor s-a plămădit fiindcă echipele de București n-au luat-o în seamă decît prea tîrziu sau dacă a existat o decizie politică împotriva dezmembrării. Experimentul s-a încheiat după scurt timp. De spiritul echipei începuseră să se molipsească și neoltenii tot mai încîntați că echipele Puterii, Dinamo și Steaua, erau puse pe coji de nucă de această trupă fără bani și fără proptele. Craiova a fost decimată de transferări din care Steaua și-a luat partea leului. Universitatea
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
un simț înnăscut al mimetismului, chipul ei putea reproduce cu o tulburătoare precizie expresiile cele mai contradictorii ale oricărei ființe — bărbat, femeie, chiar și animal. Azvîrlindu-se nebunește în mitologia magazinelor de modă, își desfășura toate facultățile mimetice pentru a se molipsi cu bună știință de calitățile și atitudinile idolilor zilei care izbutiseră în modul cel mai imperios s-o fascineze; în cursa ei dezlănțuită către depersonalizare, Barbara Stevens își cheltuia astfel toate resursele de energie pentru a semăna cu toate femeile
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
Că prea-i bun laptele proaspăt - cum să spun/ Parcă beau soare amestecat cu nori,/ Sunt zeul tinereții ce-n lapte mă răzbun." (Beau lapte); Cimitirul la noi e un pogon comun/ înconjurat cu gard de piatră,/ să nu se molipsească pământul rămas viu/ în libertate." (Ca în Paradis). Dan Iacob, Lasă-te locuit!, Iași, Ed. Timpul, 2004 (reflecții). 214 pag. Reflecțiile unui bărbat sensibil și evlavios, care, având pregătire de inginer, a preferat totuși să se dedice teatrului, poeziei și
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
etc. Modul favorit de expresie al poetului rămâne, în mare, un fel de povestire liniștită, neliniară și liberă, trecând de la un element semnificativ la altul: ,,Cimitirul la noi e un pogon comun/ Înconjurat cu gard de piatră,/ Să nu se molipsească pământul rămas viu/ În libertate./ Crucile de lemn după câțiva ani/ Se lasă într-o parte și mor apoi și ele (...)/ Locul mormântului se șterge -// O iarbă sârmoasă se îndeasă pretutindeni/ Ca părul pe capul feciorilor în nopțile de iarnă
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
al cărui nume l-am uitat, sau în vilele cochete și răcoroase. La vremea aceea vacanțele țineau mai mult de o lună de zile. Mi-am petrecut vacanța estivală a acelui an 1932 în compania fetiței mele și a guvernantei molipsită de excitația pe care i-o producea prezența mării și a întregului ambiant de care se plîngea. În vreme ce grupuri de vilegiaturiști veniți cu prietenii umblau de colo colo într-o nonșalanță de rai, eu mă plimbam singuratică în același spațiu
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
înfieze", ca să o facă, dimpreună cu averea-i, hereda amintitelor culori, de vreme ce aceasta le poartă ab initio în propria-i plasmă, ca într-un album vrâstat de rubrici! Iar dacă boala "hărăzită" ei e scarlatina, - aceea care i-o transmite, molipsind-o, e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă, în "faetonul" unei lăptărese. Printr-un scurt, ultim, jet de alburi seminale și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat", altminteri, altei masle. III. Că nu
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
mulți, prea mulți ani în urmă...Orăștie. Este locul unde, poetul Ioan Vasiu m-a convins că ar exista cu adevărat, “Livada cu metaforie.” Și dacă acolo, chiar există acea livadă, iar eu deja nu mai am nevoie a mă “molipsi de poezie” deoarece m-am născut asemenea poetului Ioan Vasiu cu această dulce trudă, m-aș duce când “primăvara bate la fereastră/ când se sărută cerul/ cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
mulți, prea mulți ani în urmă...Orăștie. Este locul unde, poetul Ioan Vasiu m-a convins că ar exista cu adevărat, “Livada cu metaforie.” Și dacă acolo, chiar există acea livadă, iar eu deja nu mai am nevoie a mă “molipsi de poezie” deoarece m-am născut asemenea poetului Ioan Vasiu cu această dulce trudă, m-aș duce când “primăvara bate la fereastră/ când se sărută cerul/ cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
lucruri. Marin Mincu știe mai multe și, odată cu el, Ovidiu, care își poartă depresiile și melancoliile prin "localuri deocheate" care duc cu gândul la lumea pestriță a porturilor din secolele XIX-XX: "De acest soi de maladie psihică ajunsesem să mă molipsesc și eu; mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă trudeam din răsputeri să nu fiu văzut de prea mulți și să ajung cât mai repede acasă." Altminteri, ca urmare a contactelor sale
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
întrebându-se: "Dar cine este autorul? Eu, autorul (sau el, autorul...) am început cartea compunând un personaj care este prins într-un elan narativ delirant, cu accente de mitomanie, de paranoia. Dar imediat eu, autorul (sau el, autorul...), m-am molipsit de la personajul meu, m-am prins în jocul său, i-am preluat metoda, am produs ficțiune în felul său și în locul său, am avut vedenii ca și el, am trăit istorii fantasmagorice ca și el, am umplut golurile lumii lui
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
1896, volumul doi se-așteaptă: "Dacă microbii ne vor da răgaz, și Domnul Müller bani - ah! servituțile lumii editoriale... - partea a doua a lucrărei noastre nu va întârzia." Stilul, de pe vremea cînd boala și cura erau filozofie, prinde: Ne-am molipsit, ziceți? Da, ne-am molipsit, dar ce e molipsirea? Cum a trecut boala în noi, cine ne îmbolnăvește, cine ne omoară? Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
Dacă microbii ne vor da răgaz, și Domnul Müller bani - ah! servituțile lumii editoriale... - partea a doua a lucrărei noastre nu va întârzia." Stilul, de pe vremea cînd boala și cura erau filozofie, prinde: Ne-am molipsit, ziceți? Da, ne-am molipsit, dar ce e molipsirea? Cum a trecut boala în noi, cine ne îmbolnăvește, cine ne omoară? Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar nu, medicul nostru vorbește de
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
frumos și inutil". Ea nu se duce să calce pe pământ spaniol pentru ca după aceea, povestind, să facă plăcere cuiva. Vrea o Spanie a ei, un locus amoenus pe care să nu-l împartă nici măcar cu prietenii care s-au molipsit de hispanofilia ei, dar n-o pot trăi decât împreună cu ea. Prietenul C. (păstrăm sigla, deși știm din prefață pe cine reprezintă), vizitând Madridul, îi trimite de acolo un mesaj care îți poate ajunge pentru o viață, dacă tot atât de mult
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
cea de-a treia trăsătură a ironiei: prefăcătoria. Atîta doar că un spirit ironic e cel la care prefăcătoria nu atinge niciodată pragul ipocriziei, deosebirea fiind cea dintre mascarada ce nu depășește suprafața ființei unui om și pervertirea care îl molipsește cu totul. Și, pentru că e deformat pînă în străfunduri, ipocritul ajunge să se prefacă chiar și față de el însuși, caz în care ironia, pierzîndu-și condiția detașării, încetează să mai fie ironie. A patra trăsătură a ironiei este amuzamentul. Ironicul e
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
seamnă și pericol, căzăturile putând avea urmări tragice. Bunicul Ioan Ilie Pascotă a murit de la un astfel de accident de motocicletă. A lăsat în urmă o familie îndurerată, suporteri triști, o vitrină cu diplome și trofee câștigate, doi fii deja molipsiți de virusul moto și o motocicletă marca NSU, fabricată în 1933, aflată și acum în posesia familiei Pascotă din Giroc și încă în stare de funcționare. Fiii Ioan Ilie Pascotă a avut doi fii, pe Ionel și Petrică. Petrică a
Agenda2003-24-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281133_a_282462]
-
grec, în timpul misiunii de câțiva ani a căruia, băncile grecești au înființat cel puțin treizeci de filiale la noi, germinând tocmai acele instituții bancare care, după ce ne-au stors prin transferarea de fonduri, în ultimii ani ne-au accentuat criza molipsindu-ne-o cu falimentul lor. Iar, când pe scaunul ocupat de acesta (vedeți, nu zic „sofa” ca la Înalta Poartă) a venit din nou un cetățean al Marii Britanii, vântul de la pupa s-a întors spre celebra afacere cu fregatele luate
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
are harismă, iar însușirea aceasta nu e de ordin intelectual, ci descinde din grația sorții. Scriitoarea posedă o aură a cărei sursă vine de dincolo de ea. Cînd mediul nu poate să te urîțească lăuntric și cînd semenii nu te pot molipsi cu căderile lor, cauza nu stă în aptitudini și calități, ci în kairos și providență. Dacă la mijloc ar fi fost doar calitățile ei omenești, Ana Blandiana ar fi clacat de mult, fie capitulînd în fața decepțiilor, fie lăsîndu-se contaminată de
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
și modul în care trebuie să fie mirosit (prizat) „praful“ de... tabac; era sigur că suferința datorată migrenelor va dispărea „ca luată cu mâna“. Nu există dovezi că regina a scăpat de migrene, cert este, însă, că prizatul tutunului a molipsit nobilimea de la curte și întreg Parisul. De remarcat că regina a intuit averile ce se pot obține din valorificarea acestui nărav, Caterina de Medici fiind primul om de stat care a introdus monopolul pe prelucrarea și vânzarea tutunului. Din Franța
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
i-a premiat pe învingători, iar după încheierea competițiilor i-a invitat la dejun la reședința sa și se spune că doar 35 din cei 295 de laureați nu au onorat invitația care le-a fost făcută. Fiul său, Constantin, molipsit de entuziasmul tatălui, a îndeplinit funcția de director al Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice. Un atlet - învingător la tenis de câmp Stadionul Olimpic din Atena, construit din marmură albă, a fost realizat cu ajutorul fondurilor donate de un milionar generos. A
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
de câteva secunde, însoțite de sunet, pentru efect. Câteva i s-au difuzat și pe posturile de televiziune. Pentru caricaturile sale folosește tusul și penița, iar mai nou, computerul. Pentru portrete uzează de pastelurile cretate deoarece, afirmă el, s-a molipsit de la PopaS. Pastelurile permit niște efecte deosebite, care parcă dau viață portretului. L-a admirat dintotdeauna pe Mihai Stănescu pentru linia și poanta să fină cu care abordează subiectele. În România, caricatură e acidă și doare Criști e de părere
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]