55 matches
-
la 1771 de P.-A. Guys în Voyage littéraire de la Grèce, iar la 1825 în Chants héroïques des montagnards et matelots grecs -, scrie laude „la stemă”, la „ceșmeaua cea din drum” și, pentru a birui „împotrivnica armadă dă patimi”, adresează molitve în versuri Sfintei Fecioare. Toate sunt încă greoaie, forțate. În mod neașteptat, într-o vreme când lirica era ținută drept delectare minoră (iar „poeticile faceri” anonime intrau din „mișmaiale” sau culegeri comune în zestrea lăutarilor), V., care exprimă odată cu simțirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
ținut și vătajilor celor mari să lase în folosul Episcopiei „globele și feriele pentru judecățile dintre locuitori": „și voi dăbilari de ținut și voi vătaji mari... nici să trageți (la judecată), și ce vor fi globe, ferie, să aibă treabă molitva sa Vlădica de Huși". Iar „dacă s-ar găsi niscai furi, tâlhari" să-i prindă în înțelegere cu Episcopul și să-i trimită la Domnie, pricaz valabil pentru satele Plopenii, Hrubenii, Cârligați, Crețăscii, Râșeșcii, Coziacii, Podenii, din ținutul Fălciu. „În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
M. Ion); Traian Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Mile Nedelkoski, Eretikon-Eretikon, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Falanga. Lirică macedoneană, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1995. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, „Neîmblânzită ca o stea lactee”, LCF, 1975, 27; Piru, Poezia, II, 521; Barbu, O ist., 445; Ulici, Prima verba, I, 22; Regman, Colocvial, 35-38; Iorgulescu, Scriitori, 73-78; Poantă, Radiografii, I, 307-308; Dorcescu, Embleme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat prin oralitate, cu locuțiuni și expresii populare, interjecții, exclamații, vocative, forme lexicale populare sau regionale, forme fonetice specifice. Acțiunea se petrece într-un plan obiectiv, al realității, și în unul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dascălul (cantorul) a început recitarea psalmilor, iar părintele a ieșit și ne-a făcut semn să îngenunchem. Punându-și epitrahilul peste cei din față, ceilalți atingând cu mâna pe cel din fața lor (pentru actul comuniunii în rugăciune), ne-a citit molitva (rugăciuni înaintea Sfintei Taine a Spovedaniei care amintesc de iertarea păcatelor celor dinaintea lui Hristos și ale celor de după venirea Lui, pentru pocăința lor sinceră). Apoi am îngenuncheat pe rând sub epitrahil. împlinisem cu o săptămână înainte, în 4 decembrie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mână : „Numai trecând peste trupul meu - se spune că a strigat mitropolitul mulțimii Întărâtate - vă veți putea Împlini pofta nelegiuită Împotriva evreilor” <endnote id=" (109, p. 116)"/>. Se zice că Veniamin ar fi reușit să liniștească poporul „cetindu-i pe stradă molitvele Sfântului Vasile” <endnote id="(680, p. 42)"/>. La 19 aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti a trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
310-311. footnote> . Biserica Ortodoxă celebrează Liturghia Sfântului Vasile de câteva ori pe an, caracteristicile ei primordiale constituind, precum am precizat, rezultatul muncii Sfântului Vasile însuși. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfântului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 114. footnote>. Renumit ca predicator, nu pierdea nici o ocazie să se adreseze oamenilor pe probleme de doctrină. Predicile sale erau
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
bătrânețe, de când ți-a cântat lebăda, parcă ai dat în fiert. Crai-bătrân și fără minte, ar trebui să-ți fie rușine! Țamblac râde cu poftă, fericit că a smuls-o din ghearele disperării: O să pun să-mi cetească popa o molitvă, poate scoate dracii din mine și mă potolesc... Toți bărbații sunteți niște muieratici, păcătoși destrăbălați și stricați până-n măduva oaselor! N-aveți pic de rușine! Vă pierdeți înaintea unei muieri! Asta, cam așa-i. Când e vorba de muieri, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
doar: Voronețul... O să mă străduiesc să-mi țin cuvântul... Fii pe pace! Ai mai văzut drac mort? râde el și se plesnește peste gură. Iar am sfeclit-o! Ți-am spurcat bisericuța cu drăcușori... Cum plec, fă o sfeștanie, o molitvă de curățire; afum-o cu tămâie, spal-o cu agheasmă... Mulțămesc de găzduire și de povața cea bună, spune Ștefan și se apleacă adânc înaintea lui Daniil. Daniil se ploconește adânc, cât îl lasă oasele bătrâne: Măria ta, tot hâtru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
această mănăstire să o săvârșască deplin. Întraceea, dumnealui părintele nostru, Gavrilaș logofăt...s-au războlit și s-au săvârșit...și satul au rămas la mâna noastră...Si pentru une lucruri ca aceste...iată că am făcut acestu zapis la mâna molitvei sale egumenului...de la Bârnova cum le-am datu noi satu Zărnești cu morile și cu tot venitul precum au fost și dintru întăi.” - E drept, mărite Spirit, că din acest zapis am aflat lucruri noi. Mai mult chiar. Mie mi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
25 decembrie, a intrat în biserică numai în 2 februarie, adică la 40 de zile după naștere. La acest termen, orice femeie care a născut trebuie să meargă la biserică sau să cheme preotul acasă ca să-i citească slujba de molitvă și să primească în acest fel slobozenia sau dezlegarea, intrând astfel în rândul celorlalte femei, având dreptul să facă treburi ce-i fuseseră interzise până acuma. În acest timp nănașii, cum li se spune pe la noi celor ce i-au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
subtitlul: Cum părintele Ermolachie a crezut a face îndestui onorii *, spre a releva * fel și formă în care acest venerabil om a-ncercat a bate tot satul pentru necinstea făcută, fără ca satul s-o simtă. Mai întîi gândea să citească molitve și să cheme urgia dumnezeiască asupra satului. Dar i-a venit în minte de devreme că Domnul ar prefera să-și caute de treabă decât să-l asculte pe părintele. Despre neeficacitatea duioșiilor sale religioase era convins. Apoi chiar să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bestiariu, colcăind de patimi animalice și foșgăind de gîngănii morale dincolo de mode și timp. Arghezi e un mizantrop sarcastic. Tabletele alcătuiesc un molitvenic sui-generis, voind parcă a scoate (la iveală!) tot răul din lume. Merită să citez cîteva astfel de molitve expresive și actuale. Despre un parvenit denunțat public că a lipsit statul de cîteva milioane: "Era să fie doborît din copacul în care se suise porcul lui sufletesc, de prăjina unui eveniment...". Cum să nu te gîndești la scroafele urcate
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
în care creatorul urmărește conștient anumite efecte (asupra destinatarului imediat, mecanismul receptării în sincronie) sau în care, pur și simplu, dă prin hazard de formulări cu potențial estetic actual. Să prezentăm clasificările. Textele medievale care ilustrează vocația magnificării: psalmii, rugăciunile (molitvele), imnurile (slavosloviile) - toate acestea inclusiv cu variantele rimate -, odele și epigrafele. "Psaltirea este cartea capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit inclusiv la
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
sale. Biserică Sfântă Vineri Ploiești Program Liturgic Luni și Marți 08.00 Utrenie și Acatist 17.00 Vecernia și Acatist Miercuri 08.00 Utrenie 09.00 Sfântă Liturghie și Acatist 16.00 Vecernie și Acatist 17.00 Taină Sfanțului Maslu Molitvele Sf. Ioan Gură de Aur Joi 08.00 Utrenie și Acatist Vineri 07.15 Utrenie 08.30 Sfântă Liturghie 10.00 Acatist 10.30 Taină Sfanțului Maslu Molitvele Sf. Vasile și sfințirea aghiasmei mici 17.00 Vecernie cu Litie Acatist
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
și Acatist 16.00 Vecernie și Acatist 17.00 Taină Sfanțului Maslu Molitvele Sf. Ioan Gură de Aur Joi 08.00 Utrenie și Acatist Vineri 07.15 Utrenie 08.30 Sfântă Liturghie 10.00 Acatist 10.30 Taină Sfanțului Maslu Molitvele Sf. Vasile și sfințirea aghiasmei mici 17.00 Vecernie cu Litie Acatist Sâmbătă 08:00 Utrenie și Sfântă Liturghie 09.30 Slujba parastasului 17.00 Vecernia Duminică 08:00 Utrenie 09.45 Sfântă Liturghie
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
pivniță de piatră aflată pe Ulița Mare, înaintea curții vistiernicului Ursachi. Din câte știu, ceasornicarul n-a ținut prea multă vreme aceste case, ci le-a vândut. Asta o spune în zapisul din 23 iulie 1676 (7184), când le vinde „Molitvei sale popii Ursului, preotului cel domnescu, ce este la biserica măriei sale lui vodă pre Poartă, în Curte”. Ia să te văd, fiule. Despre care biserică e vorba? Păi nu m-ai prins la cotitură, părinte. Am mai vorbit noi despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o serie de cruci mărunte. Spune repede rugăciuni. Asta-l aprinde și mai tare pe Leonard. - Ieși dracului afară! Zboară! Piei din fața mea, du-te și-i spune starețului să se roage, că nu pot da cu pensonul! Să facă molitve că se-ngrunzește vopseaua... Pleacă, să nu te mai văd! Poate mă exorcizați? A intrat Necuratu-n pictor, să-i spui... Ieși, să nu te scot în șuturi! Cutia cu vopsea aurie pleacă în direcția lui, ajunge pe perete și se scurge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Domnul care a făcut cerul și pământul Ajutor de la Domnul... Părintele Ieronim e foarte bătrân. Se zice că are o sută de ani, ca moșul din poveste, cu barba și pletele ninse. După miruit, părintele citește poporenilor îngenuncheați pe lespezi molitva dezlegării. În jurul bărbii părintelui, sufletele adunate ciotcă își murmură mătănii sau tac despărțite de gânduri. Flutură în bătaia cuvântului precum o sfoară de rufe întinse la uscat. Părintele Ieronim îi cunoaște pe fiecare în parte, însă ritul se desăvârșește tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
slavi (bulgari) ce desemnau aspecte ale vieții religioase creștine: vlădică (sl. vladika), popă (sl. popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl. starci), duh (sl. duhu), rai (raj), iad (sl. jadu), sfânt (sl. svetu), mucenic (muceniku), moaște (mosti), jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje), milă (milovati), utrenie (utro), vecernie (vecer).61 Evoluția creștinismului în secolele VII-X Evoluția vieții spirituale (religioase) a populației autohtone din stânga Dunării, în ultimele trei secole ale mileniului I, s-a desfășurat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bulgari) ce desemnau aspecte ale vieții religioase creștine: vlădică (sl. vladika), popă (sl. popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl. starci), duh (sl. duhu), rai (raj), iad (sl. jadu), sfânt (sl. svetu), mucenic (muceniku), moaște (mosti), jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje), milă (milovati), utrenie (utro), vecernie (vecer).61 Evoluția creștinismului în secolele VII-X Evoluția vieții spirituale (religioase) a populației autohtone din stânga Dunării, în ultimele trei secole ale mileniului I, s-a desfășurat într-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu desăvârșire exclusă. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după înmormântare sau la intervale regulate (parastase). Aceste obiceiuri de înmormântare creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]