35 matches
-
momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu cât ei cutreierau mult cu turmele culmile de munți și aveau nevoie atât de ocrotire, cât și de orientare. Deci explicarea termenului de momârlan ca derivând de la „momârlă”, termenul autohton, vechi, pentru „om de piatră”, „momâie”, este singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
munți și aveau nevoie atât de ocrotire, cât și de orientare. Deci explicarea termenului de momârlan ca derivând de la „momârlă”, termenul autohton, vechi, pentru „om de piatră”, „momâie”, este singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Hainele de sărbători ale momârlanilor constau din pantaloni strâmți și cămașa până la genunchi. Această populație a
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Hainele de sărbători ale momârlanilor constau din pantaloni strâmți și cămașa până la genunchi. Această populație a păstrat o serie de practici precreștine, între care și obiceiul îngropatului morților în curtea de lângă casă. Obiceiul îngropării morților în grădina din apropierea casei își are rădăcinile în urmă cu
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
ei puteau să aibă parte de liniște și să nu se transforme în ființe malefice, să nu devină strigoi sau moroi. Locul în care oamenii erau îngropați căpăta denumirea de „morminți de ogradă” sau „morminți de curte”. Printre sărbătorile specifice momârlanilor se numără Colindul pițărăilor și Nedeile
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
erau stanele înainte, stanele au dispărut și acum sunt zone, suprafețe imense cu <i>pet</i>-uri. C., fostă inginer minier: Acum nu avem, de exemplu, o fabrică de lapte, aducem laptele din Albă, de nu-știu-unde, cănd zona e cu momârlani, cu oi, e un potențial și acesta, de la înghețată până la brânzeturi. P., electrician minier: Problema este în felul următor - că locurile de muncă ar trebui repoziționate în perspectiva unui bun public. Știți care e problema - avem bunuri publice, bunuri private
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele case din CÎmpul lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară: case cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Retezat Nenea Teodor avea amintiri interesante din Retezat. În așezările izolate, oamenii se consideră urmași ai dacilor, descendenți ai familiilor nobile. Pe cei din vale, mai ales pe olteni, îi considerau colaboratori cu ocupanții romani. Cei din munte îi numesc momârlani, și ei înșiși își zic astfel, dar nu în înțelesul peiorativ, ci cu semnificație de noblețe. Se păstrează încă obiceiuri arhaice. Oamenii au credința că cei răi se fac după moarte strigoi și se întrupează în animale de pradă, în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
parcă să-i mângâie pe cei care o priveau cu blândele ei raze, fapt neobservat de Angela care trecea prin noapte bombănind plină de veninul răutății și al aroganței, cu săgețile urii care țâșneau din întunecata ei privire. "Mucos netrebnic, momârlan înfumurat, cine se crede el? Nicicând și nimeni nu m-a călcat în picioare. De vină sunt eu, acordându-i prea multă atenție", bombănea Angela în drum spre casă. Trecând prin fața cofetăriei intră înăuntru și simți nevoia imperioasă de a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
flacăra Florea mioriticul izgonește răgușit lupii monstruoși visele prea grele de atâta imaginație afară luna adâncită în propria-i contemplare sub pruni bătrâni ce-și plătesc în fiece an tributul de trudă coboară talanga mioarelor toamna la iernat în ocoalele momârlanilor ultimii daci liberi aidoma cetăților de strajă rămânerii strămoșii visează a nemurire sub crucea de brad sub cireșul bătrân timpul curge molcom sfios cu aceași statornicie pe pământ dac sub ochiul surâzător al lui Zamolxe Lupeni, 26 octombrie 2012 Opozabil
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]