35 matches
-
munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De aceste „momârle”, sau „momâi”, este legat termenul de "momârlan". În ambele variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De aceste „momârle”, sau „momâi”, este legat termenul de "momârlan". În ambele variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte puternice, coexistând chiar și azi cu credința creștină, a ridica "momârle/momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte puternice, coexistând chiar și azi cu credința creștină, a ridica "momârle/momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu cât ei cutreierau mult cu turmele culmile
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu cât ei cutreierau mult cu turmele culmile de munți și aveau nevoie atât de ocrotire, cât și de orientare. Deci explicarea termenului de momârlan ca derivând de la „momârlă”, termenul autohton, vechi, pentru „om de piatră”, „momâie”, este singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
munți și aveau nevoie atât de ocrotire, cât și de orientare. Deci explicarea termenului de momârlan ca derivând de la „momârlă”, termenul autohton, vechi, pentru „om de piatră”, „momâie”, este singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Hainele de sărbători ale momârlanilor constau din pantaloni strâmți și cămașa până la genunchi. Această populație a
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Hainele de sărbători ale momârlanilor constau din pantaloni strâmți și cămașa până la genunchi. Această populație a păstrat o serie de practici precreștine, între care și obiceiul îngropatului morților în curtea de lângă casă. Obiceiul îngropării morților în grădina din apropierea casei își are rădăcinile în urmă cu
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
ei puteau să aibă parte de liniște și să nu se transforme în ființe malefice, să nu devină strigoi sau moroi. Locul în care oamenii erau îngropați căpăta denumirea de „morminți de ogradă” sau „morminți de curte”. Printre sărbătorile specifice momârlanilor se numără Colindul pițărăilor și Nedeile
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
în funcție de zona geografică, cei doi care se vor înfrăți vor trebui să-și bea sângele unul altuia și să-și jure iubire, să se îmbrățișeze sau să se sărute frățește. Acest legământ este considerat sfânt și durează până la moarte. La momârlani, pe Valea Jiului tinerii înfrățiți merg apoi la râu și aruncă buchete de flori în apă pentru a sfinți legăturile. Biserica Ortodoxă Română este împotriva frăției de cruce considerând-o un ritual păgân cu elemente creștinești și a interzis preoților binecuvântarea
Adelphopoiesis () [Corola-website/Science/328861_a_330190]
-
Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova, 2008; -"Interferențe eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Coridorul verde al Dunării" - (în
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]