2,765 matches
-
ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești (desfrânarea, invidia și mânia), în Mitropoliei Moldovei și Sucevei, anul XXXIII (1957), nr.5-6-7, p. 432. 126 Columba Stewart, Cassian Monahul (Învățătura Ascetico-Mistică), Traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și Cristian Pop, Edit. Deisis, Sibiu, 2000, p. 120. 127 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 128 Olivier Clément, Trupul morții și al slavei. Scurtă introducere la o teopoetică a trupului, Traducere
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
anonimat. Ei insistau : „Dacă vrei să trăiești mai mult, caută să nu ajungi vestit (...), să nu notezi nimic, ci doar să asculți, să nu rămâi În lenevia lecturii, ci să acționezi prin muncă și rugăciune, În simplitate și trezvie, asemenea monahilor retrași În pustiul pădurii. Memoria Îi aparține cuvântului rostit prin viu grai, o memorie niciodată Întreagă, ci veșnic reîntregită din fărâmele de amintiri ale fiecăruia (dinspre tată spre copil, dinspre cel vârstnic, spre cel necopt la minte”. O precizare de
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
tinde rugăciunea lor. Însă un asemenea țel întâlnește multe ispite: chiar în natura alterată de păcat și dezechilibrată de greutatea tiranică a trupului, în lucrarea diavolească, pun totul în acțiune ca să mențină sufletele în această slujire a lui Hristos. Viața monahului, oștean al lui Hristos, este deci o luptă pe care nu o poate câștiga fără strictețea și armele ascezei. Mai întâi, singurătatea deplină și liniștea. Dacă reculegerea la care dau naștere răspunde, într-o anumită măsură, unei porniri a sufletului
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi, manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de ale Vecernei de ale Utreniei și la vecernia cea mare”. Pe a treia foaie de gardă copistul a scris cuprinsul: ,,Însemnare de cele ce
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor de înțelepciune filocalică Sfântul Ignatie Briancianinov făcând referire la ispitele celor ce duc o viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea minții. Cel mai neînsemnat cuvânt, cel mai neînsemnat lucru din domeniul lumii, vrăjmașă lui Dumnezeu, se întipăresc cu tărie în sufletele celor curați
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de timpul îndelungat. Toți călugării trebuie să se păzească cu sârguință, dar mai ales cei zăvorâți și cei însingurați”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 66. footnote>. De la Avva Ammona, ucenicul marelui Antonie și urmașul său în conducerea duhovnicească a monahilor din centrul monahal Pispir, de pe malul stâng al Nilului, aflăm că „ispitele sunt îngăduite credincioșilor adevărați, pe când cei fără ispite sunt falși credincioși, care poartă îmbrăcămintea credinței, dar nu trăiesc cum cere credința”<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, în colecția
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Dumnezeu antinomia nu e antinomie, pentru că El este coincidentia oppositorum, în El cele contradictorii neluptânduse întreolaltă<footnote † Antonie Plămădeală, op. cit., pp. 251, 252, 254. footnote>. Pentru a răspunde acuzației de mesalianism, lansată de călugărul și filozoful calabrez Varlaam, care reproșa monahilor că văd esența dumnezeiască cu ochii trupești, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nu s-a găsit încă nici un document autograf multe dintre creațiile sale întâlnindu-se în fondurile de la Mănăstirea Neamț și de la Mănăstirea Bogdana și chiar în Athos, așa cum se poate vedea din cataloagele celor două fonduri menționate, Neamț și Athos. Monahii de la Mănăstirea Sinaia, păstoriți de arhimandritul Macarie Bogus, continuă tradițiile cântării bizantine, editând recent două CD-uri cu Cântări pentru Postul Mare și Cântări închinate Maicii Domnului și am ascultat corul mixt ce însoțește răspunsurile la liturghiile duminicale și ale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și Hurmuz Hartofilax (Manuscrisul românesc nr. 1691 din Biblioteca Academiei Române). Scris în anul 1824, de Ilie Cântărețul „ot mahalaua Vlădicăi, biserica Sfântul Ierarh Nicolae”, heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie de la Mănăstirea Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
One Body, One Voice: Studies in Apophatic Theology and Christocentric Anthropology in Gregory of Nyssa, a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
există Și o hrană proprie fiecărei părți din cele ce se găsesc Întru noi, Și anume o hrană sensibilă, care Întreține trupul, Și o hrană duhovnicească, adică spirituală, care dă sufletului nostru o bună Înfățișare”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup al Domnului cu suflet curat, iar dacă se va găsi În noi vreo pată, să o Ștergem mai Întâi cu apa lacrimilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie este hrană, dar și mijlocul unei mai mari dorințe după Dumnezeu. Intrând În credincios, Îl transformă și prin el atinge Într-un fel și pe ceilalți. Deci, Sfânta Euharistie are
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
oricărei năvăliri a păcatului. Căci numai prin aceasta Și prin altele de felul acesta vom putea fi Și noi ca piatra, căutând să Înfăptuim În viața noastră cea schimbătoare Și neschimbabilitatea Și nemutabilitatea Stăpânului nostru”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 466. footnote>. Sfânta Euharistie curăță sufletele noastre, le sfințește, le Îndumnezeiește, le transfigurează, le Înalță, le hrănește mistic, primind sămânța nestricăciunii Și a Învierii. Hristos Se face tuturor toate: „Căci pentru cei slabi Și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
moartea, osteneala, foamea și cele asemenea acestora, făcându-se ceea ce suntem noi, ca noi să ne facem ceea ce este El; <<Cuvântul trup s-a făcut>> (I In., 1, 14), ca trupul să se facă Cuvânt. (Marcu Ascetul, Epistola către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, p. 323); Prin iubirea Sa mai presus de minte și nesfârșită pentru om, Dumnezeu a devenit cu adevărat și prin natură tocmai ceea ce iubea (adică om n.L.P.). (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, 5, P.G., XCI
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
EIBMBOR, București, 2005, pp. 29-30. footnote>. O istorie din cartea Limonariu a lui Ioan Moshu, pe la sfârșitul secolului VI d.Hr., este grăitoare în acest sens. Ea relatează că, fiind osândit odată un ucigaș la decapitare, venea în urma lui un monah, care voia să vadă cum îi taie capul. Pe când mergea pe cale, văzând pe călugăr că vine după el, îi zise: <<N-ai, oare, avva, chilie sau n-ai ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
el, îi zise: <<N-ai, oare, avva, chilie sau n-ai ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul, pentru ce nu stai în chilie să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
moartea, osteneala, foamea și cele asemenea acestora, făcându-se ceea ce suntem noi, ca noi să ne facem ceea ce este El; <<Cuvântul trup s-a făcut>> (I In., 1, 14), ca trupul să se facă Cuvânt. (Marcu Ascetul, Epistola către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, p. 323); Prin iubirea Sa mai presus de minte și nesfârșită pentru om, Dumnezeu a devenit cu adevărat și prin natură tocmai ceea ce iubea (adică om n.L.P.). (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, 5, P.G., XCI
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
EIBMBOR, București, 2005, pp. 29-30. footnote>. O istorie din cartea Limonariu a lui Ioan Moshu, pe la sfârșitul secolului VI d.Hr., este grăitoare în acest sens. Ea relatează că, fiind osândit odată un ucigaș la decapitare, venea în urma lui un monah, care voia să vadă cum îi taie capul. Pe când mergea pe cale, văzând pe călugăr că vine după el, îi zise: <<N-ai, oare, avva, chilie sau n-ai ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
el, îi zise: <<N-ai, oare, avva, chilie sau n-ai ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul, pentru ce nu stai în chilie să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Sofronie, Aurelian și Traian Ionașcu, Emil și Iuliu Hațieganu, Eugeniu Speranția, Maica Teodosia Zorica Lațcu, Anastasia Sica Popescu, Aron Cotruș, Ioan Alexandru, Vasile Posteuca, Virgil Mateiaș, Virgil Maxim, Andrei Ciurunga, Dumitru Leontieș, Octavian Goga, Mihai Rădulescu, Nicolae Stroescu-Stânișoară, Dan Lucinescu, Monahul Ioasaf, Pr. Gheorghe Dincă, Demostene Andronescu, Gheorghe Iscru, Ioan Scurtu, Radu Teodoru, Ion Vlăducă, Gh. Jipa Rotaru, Marin Naidim, Cornel Bîrsan, Dragoș Vasile Pâslaru, Mircea Platon, Tudor V. Cucu, Petre C. Baciu, Ion Coja, Ilie Tudor, Dan Puric, Aspazia OțelPetrescu
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
să deosebească binele de rău, frumosul de urît, traiul activ și sănătos de cel decăzut și apăsat de trîndăvie, dar fără de voie se lasă atinsă la rîndu-i de amăgirile modernității și pare să-i placă acel spirit vînturat de fostul monah Iosif Theodorescu, care iscălește T. Arghezi și ale cărui elucubrații îmbracă vedenii sumbre și curioase, imagini menite să nu stea niciodată alături, rostogolindu-se în forțate îmbrățișări. De fapt, cuvintele cheamă cuvinte și răspunde cine vrea. M. Dragomirescu Ioana Pârvulescu
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
cititorii îl știu ca membru al grupului de la Antim și ca autor al Timpului „Rugului aprins", s-a aflat, ani în urmă, la mănăstirea libaneză Derif-el-Harf. Acolo a deschis Evanghelia Sfîntului Ioan și a pătruns în text, oferind la rugămintea monahilor un comentariu de adîncă simplitate a exprimării. Ghidat doar de cîteva note și desfășurat în franceză, comentariul acesta e notat în traducere simultană în limba arabă de către unul dintre frații mănăstirii. Ultima parte a textului, păstrat în arhiva de la New
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
L-a aflat în Encyclopedia Iudaica (Ierusalim, 1971), greșit scris, Icard, iar pe urmă în Jewish Familiy Names and Their Origins, de Heinrich W. Guggenheimer și Eva H. Guggenheimer, 1992. Familia, în mare parte creștinată în Franța, unde a dat monahi și chiar preoți (catolici), ar fi de origine sefardă. Tereza Ipcar, mama scriitorului, ar fi fost botezată chiar de către acesta, pe patul de moarte! Deci în octombrie 1936, dacă nu ne înșelăm. În țară, mama lui Eugen Ionescu lucrase ca
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]