268 matches
-
este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală „Democratul”, atacându-l pe Poet, spunând că „Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul. Cu ocaziunea sărbătorilor de la monastirea Putna acest domn a îndrăznit să-l numească sfânt pe Ștefan cel ce la mânie a tăiat capete.” După atâția ani, care dintre cei doi, Eminescu și ziaristul de la „Democratul”, și-a exprimat nebunia? După cum se vede Mihai Eminescu, în
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
numele ei de botez) la 8 noiembrie 1601, zi în care se prăznuiesc Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și ar fi fost ziua numelui fiului ei drag, ucis prin trădare în august la Câmpia Turzii: „Eu am luat svintele rase în monastirea svântă ce se zice Co¬zia”. Mai târziu, exact peste 1 an, mama dom¬nitorului spune: „...Și trăiiu de ajunsei de luaiu și svântul cin călu¬găresc, drept plângerea păcatelor mele”, ca semn că a fost primită în cinul monahal
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Argeșului" și "Miorița"), serie de autor începută odată cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, București, 2014). Volumul de față aduce cititorului un amalgam de provocări pentru minte și pentru inimă, într-un melanj ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350162_a_351491]
-
căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Argeșului" și "Miorița"), serie de autor începută odată cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, București, 2014). Volumul de față aduce cititorului un amalgam de provocări pentru minte și pentru inimă, într-un melanj pastelat, susținut pe tot parcursul de împletitura
DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350157_a_351486]
-
impulsivitatea, încăpățânarea de a construi fără proiect și fără metodă (dovadă și eșecurile constructive repetate), patriotismul, orgoliile, poliglosia, întreținerea cu bunăștiință a tainei în jurul persoanei sale, cruzimea de a se folosi de debila Ana (prin sacrificarea ei) în a dura monastirea Curtea dela Argeș (un alt element de originalitate, în care întâlnim o Ană cerșetoare, inutilă din punct de vedere social, cu mințile rătăcite, adoptată de un preot, fascinantă prin misterul ascuns în ochii-i ireali). Tot în spiritul noutății aduse
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
creștinătăți este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală Democratul, atacândul pe Poet , spunând că “Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul . Cu ocaziunea sărbătorilor de la monastirea Putna acest domn a îndrăznit să-l numească sfânt pe Ștefan cel ce la mânie a tăiat capete.” După atâția ani, care dintre cei doi, Eminescu și ziaristul de la Democratul,și-a exprimat nebunia ? După cum se vede Mihai Eminescu ,în
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
cum? Stavilă vie infinitului dintre cuvinte? Sunt pruncul nenăscut în sân de fată stând cuibărit în pântec de cuvânt; sunt pofticios să mă mai nasc o dată cuțitul vieții-n moarte să-l împlânt. Sunt ca o Ană în drumul spre Monastire spre a o zidire... Strivesc în picioare pământul cu jind și cerul în brațe aș vrea să-l cuprind! Sunt năpădită de tine ca un fier cotropit de rugine. Din inimă îmi țâșnesc flăcări lichide. Dar tu ai privirile vide
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
-lea sunt legate Arcul de Triumf, statuia ecvestră a Regelui Carol I din Piața Palatului, Muzeul Satului, amenajarea lacurilor Herăstrău și Băneasa, Gara Regală Băneasa, Gara Regală Sinaia, Universitatea Națională de Apărare, primării, universități, colegii și licee, catedrale, biserici și monastiri, ridicate în toate provinciile, inclusiv în Basarabia și Bucovina. De unde bani? În intervalul 1923-1938, industria românească s-a dezvoltat într-un ritm de 5,5%, anul 1938 fiind momentul de vârf al al creșterii economice românești în perioada interbelică. Dar
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]
-
este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală Democratul, atacându-l pe Poet, spunând că „Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul. Cu ocaziunea sărbătorilor de la monastirea Putna acest domn a îndrăznit să-l numească sfânt pe Ștefan cel ce la mânie a tăiat capete.” După atâția ani, care dintre cei doi, Eminescu și ziaristul de la Democratul, și-a exprimat nebunia? După cum se vede Mihai Eminescu, în
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
dar fiind creatorul a toate. Se cunosc destule cazuri în care persoane foarte bogate care au strâns bogații pe cai bune sau rele au abandonat totul și au luat viața de pustnic. Într-un reportaj de pe facebook făcut la câteva monastiri athonite au relevat mai multe cazuri de acest gen. unul din ele mi-a atras atenția în mod deosebit. Un mare om de afaceri de pe Wall Street care a strâns o avere imensă din tot felul de combinații bursiere. După
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
cum în secolele trecute românii distingeau trăsăturile rasiale ale sclavilor africani(2) și indieni (romi): „Sunt trei feluri de blestemuri asupra Țiganilor. Țiganii urâți, buzați și întăciunați, ca curat dracu, sunt blestemați de călugări, după vremea de când erau robi pe la monastiri. Țiganii cei negri, cărora le mai dice și Țigani de vatra, care sciu să lucreze fieru, sunt blestemați de la Hâm. Iar Țiganii de lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate nemurile de Țigani, câri umblă din loc în loc calări
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
acestui mare principe, dinaintea căruia tremureau deopotrivă ungurii, sașii, polonii și până și Poarta Otomană, țăranii români din Ardeal se constituiră într-un fel de revoltă permaninte contra maghiarilor și contra nemților. Petru von Ruppe, starețul de atunci al unei monastiri catolice de la Cluj, plângându-se de jalnica situațiune generală a Transilvaniei și povestind despre trei irupțiuni succesive ale țărănimii române în interiorul sântului locaș, adaugă că: <> (Fabricius, în Archiv des Vereins, N.F., t.5, p. 27) „Iată caracterul cel excepțional, cel
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
pe Vialle Matteotti. Intervine paranormalul. Ne propusem întoarcerea mai târziu, dar tocmai intra un tren la linia 3. - A Milano? - Si! - Hai! În trenul supraglomerat, aflu că ceea ce voiam să văd și-mi arătase dl. Google se numea... Pavia Certosa! Monastirea (1396) era situată, însă, la opt kilometri. Nord. De fapt o altă localitate. Dacă am fi luat-o prin tunelul secret de la Castello Visconteo am fi ajuns la Domul mult lăudat. Însă legenda tunelului nu este confirmată în zilele noastre
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
vecie! Și strig, urcându-mi culmea, Doar numele-Ți, Marie! Un Roșu Divin Sângele Tău, Iisus, dintre ruine, Nu s-a pierdut în van: a curs în mine, Sângele Tău, Iisus, pe care umblă Corăbii roșii cu divină umbră Și monastiri târzii vâslind spre lună, Spre-un roșu preadivin ce le cunună. Și totu-i răsărit, nimic n-apune. Sub ceru-ngenuncheat în rugăciune. Chiar ceru-a-ngenuncheat în rugăciune! Bocet Priviți, se lasă seara În toți: în crini și-n prunci. Și dacă
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
au adunat, Dorin dormea cu ochii morți... Prinși, legați cei fără lege, pe viață-și ispășesc osânda; Linda, jale și of culege, în port cernit după orânda. I-a rămas doar amintirea iubirii ce-nflorise-o clipă; ruga-i știe monastirea... doar chin i-e viață și risipă... RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA LINDA FLORINDA / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BALADA LINDA FLORINDA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376032_a_377361]
-
mai mult nici mai puțin decât cea mai opresată victima a lui. De aici intra în litera cărții cel de-al doilea personaj principal, cu experiență lui incredibilă, trăită 21 de ani in temnița, dar și în afara ei, într-o monastire. După temnița amintesc doar întâlnirea lor cutremurătoare, unde, în timpul spovedaniei, torționarul nu-l recunoaște pe bătrân, dar acesta și-l reamintește și, ca duhovnic, este nevoit să-l asculte spovedind, printre alte orori, cum i-a ucis fratele, cum i-
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
între el și episcopul de atunci, Eugen Hackman, unele diferențe cari-l făcură să-și piardă poziția. Murind episcopul, succesorul său, Teofil Bandela, îl reabilită în post. Pierzîndu-și de timpuriu soția, se făcu călugăr și fu ales de egumen în monastirea Dragomirna. Aci nu rămase mult, ci fu numit arhimandrit titular în consistoriul din Cernăuți și în iulie anul trecut administrator diecezan, adecă locțiitor al arhiepiscopului. În noiemvre a. t. a fost numit de facultatea teologică din Cernăuți dr. onorific. Mitropolitul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reculegere. Prin "îngroșarea progresivă a clarurilor", prin distribuția culorii care este "împrăștiată domol"27, egal, asupra tabloului, o astfel de natură "exercită asupra omului acea apăsare ce se cheamă jale"28: "Din colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche înconjurată de muri, asemenea unei cetăți, și de după muri vedeai pe ici, pe colea, câte-un vârf verde de plopi ori de castan. Acoperemintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
întrebuințează la fabrica de postav”. Comisia a apreciat, în decembrie 1855, că „deși nu într-un număr atât de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a d-sale col. Kogălniceanu și ca fabrica de postav acea din monastirea Neamț [...], Bühl are aceleași mașini întrebuințate la fabricația postavului”. Această întreprindere, în iunie 1855, după șase luni de funcționare, din pricina lipsei anumitor mașini, producea un postav insuficient de finisat, care nu era încă „tuns și tescuit”. Deficiența însă a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un rege". [................................................. ] Ce cauți iar aicea tu, față profanată Cu ochii de minciună, cu gura ta cea lată, Tu, răule!.... La astă primire ce, vei zice? [CAVALERUL] Amor eu caut, Sara... m-am rătăcit pe-aice... De-aș fi o monastire sau un smolit * zahastru [ - ] foc mi-ai fi de mult tu, cu ochiul tău albastru. O, lasă-i să-mi lumine, în suflet să-mi pătrundă! De ce-i închizi, nebună? {EminescuOpVIII 314} AMOR PIERDUT - VIAȚĂ PIERDUTĂ. Dramă originală într-un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
magic al baterii toacei. Dacă ipoteza mea este corectă, putem redeschide dosarul problemei celei mai vechi atestări documentare a unei legende, având ca motiv epic central năruirea construcției. Luând ca punct de pornire celebra baladă Negru Vodă și Manoli sau Monastirea Argeșului, publicată în 1853 de Vasile Alecsandri, să încercăm o retrospecție, o trecere în revistă a atestărilor anterioare. Cu câțiva ani mai înainte (1847), Cezar Bolliac publicase deja poezia Meșterul Manole - o prelucrare cultă a unei balade populare. 1842 este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
î]i atribuie totodată o importanță politică, pe care desigur în ochii unei judecăți sănătoase n-o poate avea. E exact că țara e plină de asemenea icoane, a căror loc de fabricațiune e Rusia. Dar numai satele? În oricare monastire ar merge d. Beldiman va găsi sute de obiecte bisericești, nu numai icoane, fabricate 325 {EminescuOpXIII 326} {EminescuOpXIII 327} în Rusia, parte cumpărate, parte dăruite. Constatăm înainte de toate că chipurile de sfinți, de mânăstiri rusești etc., c-un cuvânt de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]