542 matches
-
setei de dominație. A patra etapă și punctul final: MONDIALIZAREA, mondializare materialistă, mai ușor de realizat, deoarece mondializarea spirituală duce, în mod inevitabil, la diverse forme de conflict. Dar cei care visează și doresc dominația mondială, luptă, bineînțeles, și pentru mondializarea spirituală. Astfel, IDIOTUL MONDIALIZAT în CULTUR|, în ART| ocupă un loc principal. Acest mutant fără trecut și, în consecință, fără viitor, trăiește exclusiv în prezent. O foaie albă pe care scriem ce vrem. Cred că nu numai eu aud în jurul
Stupiditatea în artă, mondializată by Alexandru Trifu () [Corola-journal/Journalistic/8221_a_9546]
-
trend. Pesimiștii cred că răul de azi e mai mult decît binele și că, desigur, trendul acesta se va consolida. ș...ț Pentru ce se poartă aceste polemici? În nici un caz, aceste polemici nu urmăresc restaurarea teocrațiilor, dinspre reacționari, ori mondializarea democrațiilor, dinspre ceilalți. Cele două tabere se bat pentru o stare de fapt: să fie cum a mai fost (state naționale, culturi diverse) sau să fie cum n-a mai fost încă (suveranități integrate, culturi muzeificate, uniformizare subculturală). Iată de ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
care au contribuit un grup reprezentativ al primilor creștini, care a reușit desprinderea noii religii de mozaism și afirmarea sa ca de sine stătătoare. Poate lucrul cel mai important, reformulând credința iudeo-creștină în limbajul culturii grecești, acesta a contribuit la mondializarea creștinismului. Așadar, în privința creștinismului, nu e vorba de un fondator, în sensul comun al termenului, ci, mai degrabă, de un proces fondator, având ca reper prim și ultim pe Iisus Hristos.
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
Muguraș Constantinescu Prin recenta lui carte Despre joc, copii și cărți la ora mondializării [Du jeu, des enfants et des livres à l’heure de la mondialisation] (Editions du Cercle de la Librairie, Paris, 2011), Jean Perrot, cunoscut specialist în literatură generală și pentru copii și director fondator al Institutului Internațional Charles Perrault din Franța, propune
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
generală și pentru copii și director fondator al Institutului Internațional Charles Perrault din Franța, propune o amplă reflecție despre metamorfozele cărții și ale culturii pentru copii în epoca „videosferei” și a „societății spectacolului”, plasate în contextul undei de șoc a mondializării. El dă astfel o replică la un celebru studiu al lui Paul Hazard din anii ’30, punînd în lumină multitudinea de fenomene noi care fac din „producția pentru copii” o problematică deosebit de complexă. Cartea se deschide cu o privire de
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
chiar și de traductologie și cu atît mai puțin de cercetarea din domeniu LDE, cum este codificată în franceză „la littérature d’enfants”. Polifonia limbilor, numite de autor „singulare”, de fapt, mai puțin cunoscute, este cu siguranță un indiciu al mondializării privite sub aspectul ei pozitiv, care vine să înlocuiască dialogul limbilor dominante, între ele, și ne referim aici la engleză, franceză, germană, spaniolă. Deja în secolul al XVIII-lea traducerea cărților pentru copii în cîteva limbi din Europa a constituit
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
gest metafizic ce poate figura ca brand de țară. Occidentul a învățat să depășească o parte din neajunsurile erei informaticii în special prin manifestările organizate în spațiile publice, la care cetățenii participă cu entuziasm, relansând ideea de comunitate. În condițiile mondializării, când tot mai multe națiuni își fac intrarea în "spațiul public mondial", fiecare aducând cu sine Istorii naționale ori comunitare, Istoria, ca transcendență pe orizontală (ca promisiune de nemurire), își pierde treptat din atractivitate: este foarte greu să te remarci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
relație cu astfel de trăiri. O parte din libertatea noastră s-a sedimentat în trecutul personal: dau mărturie de ea alegerile trecute, care au fost și care suntem. Chipul pe care-l avem astăzi poartă pe el amprenta libertăților trecute. Mondializarea conduce la o creștere a numărului de elemente asemănătoare din cadrele specifice diverselor culturi. Însă chiar dacă presupunem că ar tinde către o identitate absolută, nu cred că aceasta ar putea fi posibilă vreodată. Vor exista continuu diferențe, fie și numai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Gavril Bâle publică romanul etno-psihologic America de dincolo de gard (2003). Proza aceasta are un firesc, o acuratețe și o polifonie cum de la " Cuptorul de pâine" al lui Mircea Nedelciu eu n-am mai citit. Alexa Gavril Bâle atestă și o mondializare a rurarului carpatic - fără precedent în scrisul nostru, cred. Uneori simt totuși o neadecvare (trecătoare?) între noi și veac, între noi și chemare. Nu-i vorba de diferența de viteză dintre plaivaz și computer (deja rezolvată de unii). Ci văd
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
de muncă rezultă mai puțin din politica locurilor de muncă, cât mai ales din politica economică, a Învățământului sau a asigurărilor sociale. Rolul statului și al partenerilor sociali pe piața muncii și În relațiile profesionale trebuie reevaluat În prezent. Însă, mondializarea economiei Începe să limiteze, ca niciodată până acum, capacitatea partenerilor sociali la scară națională de a-și determina propriul destin. Puternica mobilitate a capitalului afectează autonomia piețelor naționale ale produselor și ale muncii, precum și pe cea a politicilor guvernamentale, pe când
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază un dialog social ci a fost de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cît contează nivelul intervenției sale. Un stat activist nu mai este relevant și nici eficient în condițiile actuale, ale interdependențelor multiple și liberalizării accelerate a piețelor, ale retehnologizării și dereglementării, dar el rămîne o necesară "plasă de siguranță" în aventura mondializării. Inclusiv țările în tranziție au nevoie nu de un Stat omniprezent, ci de unul eficient. Astăzi se cer ajustări rapide în toate sectoarele economiei, inclusiv abilitate din partea guvernelor pentru a se adapta la schimbări, ceea ce le poate diminua rolul intervenționist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu anestezierea clienților și cu întreținerea unei aparențe de logică în haosul pe care-l administrează. Victimele economiei ar fi "victime curate", obiecte ale unor mecanisme abstracte, ale unor forțe invizibile, de care nimeni nu se poate face răspunzător. În ce privește mondializarea, ea ar reprezenta, înainte de orice, o schimbare de scară, de intensitate, de celeritate. Ea desemnează momentul istoric în care pămîntul devine conștient de limitele sale, iar oamenii de interdependența lor, în fața căreia nimeni nu mai este la adăpost. În profunzime
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia S.U.A. a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost pînă la data nefericitului eveniment. Mondializarea economică rămîne, însă, un proiect cu vocație universală. Deși universalul este considerat o valoare pozitivă, orice proiect universal dă naștere la conflicte, pentru că este adesea resimțit, cum e cazul tuturor imperialismelor, ca o tentativă de distrugere a identităților particulare, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lor avariție nu poate decît să le dăuneze. Astfel, țări ca Albania, care a ales să "conteze pe propriile forțe", după formula maoistă, se găsește astăzi mult înapoiată în competiția mondială. Această abordare merită totuși mai mult decît nuanțată, căci mondializarea nu înseamnă neapărat crepusculul națiunilor. Pur și simplu, acestea se transformă în noul context internațional. În primă analiză, este adevărat că liberul schimb, care domină scena actualmente, nu face casă bună cu ideea de națiune, căci acestuia nu-i plac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pildă, în plină confruntare decisivă a războiului rece între Est și Vest, mesajul preponderent era unul de conotație pașnică și speranțe ale unei noi societăți, astăzi ținta o reprezintă spaimele omului din ce în ce mai dezorientat și dominat de ideologia consumeristă și crizele mondializării economice. O scurtă istorie a modului în care, pornindu-se de la benigne descoperiri arheologice, și utilizându-se interesat calcule discutabile, s-a ajuns la speculații ezoterice, exploatate comercial după împrejurări, este, credem, edificatoare. Autor: Mircea Duțu Dacă ar fi bănuit
2012: Apocalipsa maya, spaima planetară şi profitorii ei () [Corola-journal/Journalistic/67618_a_68943]
-
mai află Mongolia, nomazii ei; timpuri pe care le trăiesc altfel, dar nicidecum mai puțin intens. Poate că chiar mai plenar. "Autorul care cultivă într-un anume mod științific exotismul" - continuă Klaus Hübner - "vine în ajutorul publicului ce suferă din cauza mondializării, și aduce o nouă mană (cerească) tuturor celora, numeroșilor, aflați în căutare de sens (existențial). Putem spune cu certitudine că Tschinag deveni un cult în viață. Dar ar fi putut de asemenea să rămână la el acasă, să-și lectureze
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
țările aderente. Dar o mare parte din bani au intrat în buzunarele unor șmecheri, altă parte a fost risipită din nepricepere și neglijență. Principala problemă în România e corupția. Iar în asta Europa nu are nici o vină. După cât se pare, mondializarea e inevitabilă. Sistemul capitalist are nevoie de această globalizare a mijloacelor de producție și a relațiilor comerciale. Ceea ce presupune tot felul de pericole: de pildă, criza financiară cu consecințele ei pe plan economic și social și de aici ni se
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
lumea bogată, care suferă de nesiguranța privind viitorul, cât și în țările emergente“, a spus Suveranul Pontif, în timpul întâlnirii cu o delegație a Consiliului Pontifical pentru opere misionare, citat de Mediafax. În țările în curs de dezvoltare, victime ale „unei mondializări caracterizate deseori prin căutarea profitului, numărul săracilor, emigranților, oprimaților, este în creștere“, a adăugat Papa Benedict al XVI-lea. El a reluat și apelul la adresa creștinilor, cărora le-a cerut "să nu se teamă, în pofida persecuțiilor" motivate de credința lor
Papa Benedict al XVI-lea: Nesiguranţa, sărăcia, emigrarea - noile forme de sclavie din lumea contemporană () [Corola-journal/Journalistic/60597_a_61922]
-
măsură. Dar aceasta este foarte mult legată de limbă! ... de cuvânt, de noțiuni. Or, limbile reprezintă niște bariere. Mai ales după „Turnul Babel" au apărut între oameni aceste bariere lingvistice, culturale; inclusiv mentale. - Globalizarea actuală atenuează aceste bariere. - Globalizarea înseamnă mondializare. Iar la baza acesteia sunt factori politico-economici. - în acest caz, prin muzică. cui ne adresăm? Este aceasta o adresare, o comunicare sau o eliberare ritualică? - Cum bine observi, cred că este și una, și cealaltă. Pe de-o parte este
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
Extinsă, în condițiile mondializării, ca o instituție și practică de succes, trust-ul anglo-saxon întâmpină deja o serie de dificultăți, în special fiscale, ca fiducie, importată în unele țări europene de drept civil. Întrucât noul Cod civil român, intrat în vigoare la 1 octombrie
Bănuită de evaziune fiscală, fiducia cunoaşte importante lovituri prin impozitare () [Corola-journal/Journalistic/52577_a_53902]
-
și sterilității guvernării par contemporane. Realitățile la care se referă Nae Ionescu nu mai sunt, însă, și ale noastre, nu numai din cauza celor patru decenii și ceva de comunism, care au modificat structura economiei naționale, ci și datorită procesului de mondializare. De fapt, publicistica lui Nae Ionescu, spre deosebire de cea eminesciană - cu care e adesea, abuziv, asemănată de zelatori -, nu rezistă ca proză de idei, ceea ce face ca și aserțiunile ei să fie și să rămână relegate în trecut. De pildă, în
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
Ce se întâmplă în aceste condiții cu valorile pe care s-a construit Europa - drepturile omului, egalitatea de șanse etc.? „Reduse la superioritatea congenitală a unor oameni, toate aceste principii care au constituit recompensa visată a democrației occidentale și a mondializării europene din ultimele secole riscă să devină o simplă nostalgie care nu mai convinge pe nimeni.” Din păcate, e suficient să deschidem televizorul sau să tragem cu urechea, în locuri publice, la diferite conversații: nu doar exprimarea e tot mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
avut ca obiect "Diplomația culturală". Cele 11 comunicări (aparținând unor reprezentanți din Franța, Germania, Grecia, România și țara-gazdă), urmate de aprinse dezbateri, au tratat teme de interes general, precum eficiența politică a diplomației culturale, posibilitatea exercitării diplomației culturale în condițiile mondializării culturii, diferența dintre cultură și folclor, dintre identitate națională și identitate culturală ș.a. Hristos Yannaras, profesor de filosofie și diplomație culturală la Universitatea Panteion din Atena, autor binecunoscut cititorilor români prin cele cinci titluri apărute în ultimii ani la Editura
Centrul cipriot al PEN CLUB-ului – 30 de ani de activitate by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6658_a_7983]
-
înțelepciunea unui geniu etern, iese într-o zi din brazda unui plugar, la Tarquinia. Poți fi foarte tînăr, fiind capabil de a asuma înțelepciuni care vin de departe, din straturi milenare de civilizație. Eu cred că atunci cînd discutăm despre mondializare, la asta trebuie să ne gîndim cu toții, nu să ne poticnim în niște practici imediat confortabile, însă conducînd la amenințarea unui impas. Lipsa de transparență, toate acele neajunsuri pe care le denunța pătrunzător dl. prof. Malița, repercutează și disfuncții de
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]