77 matches
-
fusesem la un pas de a intra în incapacitate de plată și a pus bazele unui început de creștere economică ce avea să continue pînă în 2008. Domnul Guvernator, deși se declară un structuralist, a dus o politică de esență monetaristă, criticată de unii, avînd ca principal obiectiv sănătatea monedei, atît cea internă, exprimată prin rata inflației, cît și cea externă, exprimată prin cursul de schimb. Și a reușit. Dar moneda și sfera monetară nu pot fi decuplate de procesele din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1968 a fost într-un anumit sens antisocialist (mișcările studențești referindu-se la modele politice de factură comunistă sau anarhistă). Criza economică ce a început în 1973 i-a adus în prim-plan pe principalii adversari ai socialiștilor: liberalii școlii monetariste. Welfare State s-a dovedit în practică realizatorul unui sistem economic energofag, iar pe fondul crizei provocate de creșterea prețului petrolului, acesta s-a prăbușit. Bineînțeles, aceasta este o manieră simplificată de a vedea lucrurile. Criza statului-providență este mai nuanțată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
revenit în forță în anii optzeci, sub forma monetarismului, a noii economii clasice, a economiei ofertei ș.a. Problema era că teoria keynesiană nu explica prea bine inflația, iar aceasta crescuse îngrijorător, în timp ce deficitele publice nu mai puteau fi finanțate neinflaționist. Monetariștii, în frunte cu Milton Friedman, au susținut că intervențiile guvernu-lui fac mai mult rău decît bine și că oferta de monedă trebuie mai judicios cuantificată, în relație strînsă cu rata de creștere economică. În plus, teoria anticipărilor susține că acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economic, conservînd însă principiile esențiale caracteristice mecanismului pieței. Dar intervenția statului în economie, prin politica bugetară, politica veniturilor, politica fiscală și monetară, prin legislația economică (vizînd concurența, salariul etc.) ș.a., peste anumite limite obiective, pare, mai ales în concepția economiștilor monetariști"7, de natură să deregleze funcționarea pieței. Toate acestea nu au presupus însă o schimbare de esență a mecanismului economic. Trăsătura sa principală rămîne autoreglarea, piața ocupînd locul principal în deciziile și comportamentul agenților economici. Prin mecanismele sale, piața reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
economic, conservînd însă principiile esențiale caracteristice mecanismului pieței. Dar intervenția lui în economie, prin politica bugetară, politica veniturilor, politica fiscală și monetară, prin legislația economică (vizînd concurența, salariul etc.) ș.a., peste anumite limite obiective, pare, mai ales în concepția economiștilor monetariști 8, de natură să deregleze funcționarea pieței. Toate acestea nu au presupus însă o schimbare de esență a mecanismului economic. Trăsătura sa principală rămîne autoreglarea, piața ocupînd locul principal în deciziile și comportamentul agenților economici. Prin mecanismele sale, piața reprezintă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
productive). Acestea deconectează evoluția salariilor de cea a productivității, planificînd o creștere continuă și regulată a salariilor, în funcție de vechimea în muncă și de evoluția costului vieții. Costul muncii devine atunci un cost fix în locul unuia variabil. Piața este anchilozată. Conform monetariștilor, în frunte cu Milton Friedman, există o rată naturală a șomajului, un nivel sub care nici o politică economică de relansare nu ar putea coborî în mod durabil. De asemenea, neoliberalii pun în evidență existența unui șomaj voluntar (job search), datorat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ci avînd în parte o cauzalitate monetară, determinată de evoluția disproporționată a masei monetare comparativ cu condiția cantităților de mărfuri și servicii sau a tranzacțiilor în economie, respectiv de excesul semnelor monetare în circulație. 11.3. CAUZELE INFLAȚIEI 1) Explicația monetaristă este cea mai cunoscută explicație a inflației, considerată întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar. Teoria monetaristă atribuie creșterea prețurilor unei creșteri prea rapide a masei monetare. Inflația ar fi deci produsul laxismului autorităților monetare care permit creșterea economică, deci peste
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
condiția cantităților de mărfuri și servicii sau a tranzacțiilor în economie, respectiv de excesul semnelor monetare în circulație. 11.3. CAUZELE INFLAȚIEI 1) Explicația monetaristă este cea mai cunoscută explicație a inflației, considerată întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar. Teoria monetaristă atribuie creșterea prețurilor unei creșteri prea rapide a masei monetare. Inflația ar fi deci produsul laxismului autorităților monetare care permit creșterea economică, deci peste masa de mărfuri și servicii ofertate în economie. Această explicație se rezumă la analiza manifestării monetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economice și creșterea prețurilor prin emisiuni suplimentare de monedă. Este, în consecință, absurd să se vorbească de inflație fără a se discuta, implicit, despre monedă. Figura nr. 11.1 În figura de mai jos este prezentat mecanismul formării inflației pe cale monetaristă. Astfel, creșterea masei monetare în economie se traduce într-o creștere a cererii globale de la C1 la C2. Deoarece economia tinde pe termen lung la situația ocupării depline, creșterea cererii globale datorită noului context (masa monetară în creștere) este inflaționistă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ce provoacă flagelul inflaționist. Încă din 1990, combaterea sau țintirea inflației au fost un deziderat necesar pentru numeroase state dezvoltate precum Australia, Noua Zeelandă, Israel, Canada, Marea Britanie, Suedia sau Elveția, emergente (Cehia, Polonia, Ungaria, Africa de Sud, Brazilia, Chile, Coreea de Sud sau Thailanda). Politica monetaristă este esențialmente o politică anti-inflaționistă. Inflația este considerată meteahna principală a economiei moderne, un fenomen pur monetar, generat de excedentul masei bănești în circulație. În consecință, se recomandă un control oficial al masei banilor în circulație, admițîndu-se o rată fixă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
excedentul masei bănești în circulație. În consecință, se recomandă un control oficial al masei banilor în circulație, admițîndu-se o rată fixă de creștere anuală a ei, corespunzătoare ratei de creștere economică. Bazîndu-se pe observații faptice ale unor serii cronologice, teoria monetaristă a inflației susține că variațiile ofertei de monedă le precedă în timp pe cele ale cererii de monedă, deci, pe termen lung, rata inflației este determinată de rata creșterii masei monetare. În acest sens, autoritățile trebuie să evite, în afara situațiilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
monetară fixă, considerată optimală pe termen lung, fără a încerca să îndulcească amplitudinea fluctuațiilor ciclice printr-o politică discreționară și mereu schimbătoare, ce nu va reuși decît să le accentueze. Cea mai bună politică pentru un guvern constă în optica monetaristă în a menține o rată de expansiune monetară regulat compatibilă cu o creștere non-inflaționistă și practicarea dobînzilor real pozitive, care să protejeze valoarea monedei. În consecință, politica monetară contracționistă este obligatorie pentru a controla inflația. Controlul strict al masei monetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unui obiectiv de inflație redusă și creșterea salariilor în concordanță cu acesta. Concepte de bază: * inflația; * desinflația; * deflația; * stagflația; * slumpflația; * rata inflației; * indicele prețurilor de consum și indicele puterii de cumpărare; * inflația rampantă, galopantă, deschisă și hiperinflația; * teoria și politica monetaristă; * devalorizarea monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare; * spirala inflaționistă salarii-prețuri; * curba Philips; * contracționism și laxism monetar;. Probleme de studiat: * Ce este inflația? * Ce este desinflația? * Ce este deflația? * Ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
contracționism și laxism monetar;. Probleme de studiat: * Ce este inflația? * Ce este desinflația? * Ce este deflația? * Ce este stagflația? * Ce este slumpflația? * Cum se calculează rata inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației? * În ce constă inflația prin cerere? * În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor fenomenul inflaționist? * Cum afectează structura socială fenomenul inflaționist? * În ce constă inflația prin anticipări? * Care pot fi avantajele inflației? * Care sînt consecințele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor fenomenul inflaționist? * Cum afectează structura socială fenomenul inflaționist? * În ce constă inflația prin anticipări? * Care pot fi avantajele inflației? * Care sînt consecințele negative sau costurile inflației? * În ce constă politica monetaristă? * În ce constau devalorizarea și revalorizarea monetară? Dar reforma monetară? * Pe ce căi se poate acționa pentru reducerea cererii în economie? * În ce constă politica prețurilor și a veniturilor? * În ce constă dimensiunea sociologică și psihologică a inflației? * În ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
12.1.4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce a pus capăt anilor de însemnată creștere economică de după război. După monetariști, intervenția crescîndă a statului în economie a declanșat procesul inflaționist actual. Deficitele bugetare permanente, datorate faptului că e mult mai ușor să propui noi cheltuieli decît noi impozite, au fost finanțate prin creație monetară. Potrivit economiștilor ofertei, intervenția crescîndă a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
printr-o modificare a ratei de schimb care convertește prețurile interne în prețuri internaționale. Economiștii clasici din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care raționau într-un cadru teoretic și istoric marcat de flexibilitatea prețurilor, adoptă prima soluție. Monetariștii, confruntați cu rigiditatea, cu vîscozitatea prețurilor în a doua jumătate a secolului XX, s-au dovedit, din contră, avocații flexibilității schimburilor. Aceasta apărea atunci ca un substitut al flexibilității pierdute a prețurilor interne. Limita esențială care desparte cele două abordări
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
of interest in the above-mentioned chapter. Another chapter is dedicated to production factors: work and capital. Careful attention is given to how a genuine labour market emerges, and to its unavoidable imbalances. The concept of unemployment is analysed from a monetarist and Keynesian perspective, in its composing elements and together with (macroeconomic and specific) policies for labour occupation. The subchapter entitled "Salary" analyses the definition of salary, specific functions and known forms. The other factor of production, capital, is given ample
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
regăsesc deputați italieni (o premieră după 1979). Astăzi, acest grup nu mai reprezintă decât cea de șasea forță politică a Parlamentului European 41. Grupul este foarte critic cu privire la integrarea europeană și la UE, considerând că aceasta din urmă creează politici monetariste și neoliberale. Astfel, grupul promovează o revizuire completă a valorile ce stau la baza Uniunii Europene pentru și pledează pentru un alt tip de construcție europeană, care să fie bazată pe democrație și solidaritate, pe politici sociale comune și pe
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
să contribuie, și aceasta, la creșterea, pe termen scurt și pe termen lung, a cantității de bunuri și servicii produse de economia reală - recte, de către mediul de afaceri. Impulsul monetar este unul din cele mai importante „produse rafinate” ale teoriei monetariste, și, evident înainte de aceasta, interfața dintre deciziile luate pentru creșterea sau scăderea cantității de monedă de care dispune economia și cantitatea, respectiv calitatea finanțării mediului de afaceri aflat într-o situație dificilă. Mediul de afaceri ce necesită sprijin beneficiază înaintea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
să contribuie, și aceasta, la creșterea, pe termen scurt și pe termen lung, a cantității de bunuri și servicii produse de economia reală - recte, de către mediul de afaceri. Impulsul monetar este unul din cele mai importante „produse rafinate” ale teoriei monetariste, și, evident înainte de aceasta, interfața dintre deciziile luate pentru creșterea sau scăderea cantității de monedă de care dispune economia și cantitatea, respectiv calitatea finanțării mediului de afaceri aflat într-o situație dificilă. Mediul de afaceri ce necesită sprijin beneficiază înaintea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
și să aibă un rol important În 45 Dornbusch R., Fischer S., Macroeconomia, Ed. Sedona, Timișoara, 1997, p. 89 1.2.2.2 Funcțiile impozitului În contextul concepțiilor moderne 49 derularea activității economice, În timp ce adepții celei de-a doua - școala monetaristă - afirmă că economia de piață funcționează mai bine dacă statul nu intervine În evoluția ei. În cadrul abordărilor specifice școlii keynesiste, considerată creatoarea celei mai importante doctrine din gândirea economică contemporană a avut loc „transferarea instantanee și rapidă a tuturor ideilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
adeptul ordinii naturale susținute de clasici, care În opinia sa implică două aspecte majore: Întreruperea și evitarea oricărei acțiuni intepestive a puterii publice În viața economică; opțiunea clară pentru piață, deoarece aceasta reprezintă cel mai eficace regulator. Totodată, susținătorii concepției monetariste consideră că activitatea trebuie să se desfășoare Într-un cadru organizat, având ca suport, alături de neintervenția statului, existența proprietății private și apărarea acesteia prin lege, precum și un sistem monetar stabil. Este, Însă, de remarcat că situația din ultimele decenii confirmă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de muncă a fost politica cheltuielilor publice și a impozitelor, prin care s-a urmărit canalizarea resurselor societății și menținerea unui ritm Înalt al investițiilor. Pe de altă parte, deși nu se oferă o alternativă viabilă, apare Îndreptățită și aprecierea monetariștilor că, În ciuda efectelor favorabile pe termen scurt, cheltuielile publice sporite „devin o povară tot mai mare pentru un sistem economic, pe termen lung, un factor important de insolvabilitate pentru mediul economic”55. În acest sens, sunt invocate și anumite efecte
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
figura nr. 1.1, subdivizată pe trei părți (a,b,c): 55 Tașnadi C., Doltu C., Monetarismul. Teorie și politici economice, Ed. Economică, București, 1996, p. 46 57 Figura nr. 1.1 Efectele politicii financiare de tip keynesist În concepția monetaristă Sursa: Tașnadi C., Doltu C., op. cit., p. 122 Din reprezentările grafice rezultă că, dacă economia este Într-o stare de echilibru (punctul e1, graficul 1.1.c), producția reală aflată la nivelul Y1 și nivelul prețurilor (P1) sunt stabile. Starea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]