58 matches
-
187, 189, 198, 208, 209 Pandora, 55 220 Panonia, 12, 14, 15, 19, 56, 69, 90, 102, 114, 134 Paristrion, 135, 136 Pascu, Ștefan, 153 Pârvan, Vasile, 23, 25, 27, 41, 42 Patzinakia, 91, 117 Paul de Alep, 201 Pax Mongolica, 142 Pax Ottomanica, 142 Pax Romana, 142 Peceneaga, 116 Peninsula Balcanică, 138, 139 Peninsula Sinai, 47, 51, 168 Pietroasele- Buzău, 131, 132 Piri- beg, 203 Plaiul, 203 Platon, 27, 42, 79 Poarta Otomană, 127, 128, 139, 143, 147 Poarta Țărnii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
filmele americane, despre care nu ezită să spună că "influența acestora asupra tineretului este destul de primejdioasă"262. Referitor la constituția lor, remarcăm două tipuri fizice: "baltic - înalt, subțire, blond; celălalt - finez - cu ochii mari oblici și uneori cu pomeți proeminenți, mongolici"263. Suedeza, fiind limbă oficială în stat, se vorbește pretutindeni. Există inclusiv emisiuni de radio și ziare în suedeză. De altfel, denumirea republicii Finlanda este una suedeză, versiunea finlandeză fiind Suomi, după cum am punctat deja. Ora de vârf este ora
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
179 6.5.1.1. Grupul fino-ugric / 179 6.5.1.2. Grupul samoed / 180 6.5.1.3. Grupul yukaghir / 180 6.5.2. Familia altaica / 180 6.5.2.1. Grupul turcic / 181 6.5.2.2. Grupul mongolic / 182 6.5.2.3. Grupul tungus (mancio-tungus) / 183 6.5.2.4. Grupul japonez / 184 6.5.2.5. Limba coreeană / 184 6.5.2.6. Limba ainu / 184 Bibliografie specială / 184 6.6. Marea familie chino-tibetană / 187 6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
jirgu*ńiŋu șapte *sek*śećɨm *seqw *ŋadi *jeti *doluxən *nadən opt *10-2 *2x4 *ĵa *sekür *naimən *dʐakpun nouă *10-1 *10-1 *keg*yersün *ujin zece *loki *juq(?) *tyub*xarbən *dʐuan dar extinderea comparației 272 pare mai degrabă să confirme această înrudire: Mongolica Tungusică Japonică Coreană Cuvînt Proto-altaică Proto-turcică Mongola clasică Proto-mongolică Proto-tungusă Japoneză veche Coreană medie unu *bʲuri *bîr büri piyto piri doi *puču *buč(h)ekire *koyar *dʐuru pută peki trei *ilu *ölöng îl-/ghur*gurban *ilan uru-fu patru *torʲ*dört
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
jirgu*ńiŋu mușapte *ŋadi *jeti *nadən nana nid-kup opt *ĵa *sekür *dʐakpun ya < *da yət nouă *kegxegün *yersün kokonozece *tʲub*dʐuan towo Și paradigmă pronumelui personal pare să confirme existența mării familii uralo-altaice: Limbi uralice Limbi altaice balto-finice ugrice turcice mongolice finice estoniana maghiară turcă turkmena tătara mongola eu minä mîna én ben men min bi tu sinä șină te sen sen sîn chi el hän tema ő o ol ul ter ea (nu există, pentru ca aceste limbi nu au categoria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După Merritt Ruhlen (1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta din urmă cuprinzînd ramurile turcica, mongolica, tungusă, coreeană, japoneză-ryukyuan și ainu. Înrudirea micro-familiei yukaghire cu limbile uralice, propusă mai întîi de Collinder (1940), se baza pe numeroasele corespondențe între sistemul cazual yukaghir și cel proto-samoed. 6.5.1. FAMILIA URALICĂ Patria primitivă a proto-uralienilor a fost
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum (100.000 în Georgia) Limbile cele mai deviante față de "modelul" limbilor turcice sînt ciuvașa, cu o evoluție puternic divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența limbilor mongolice la limbile altaice explică asemănările structurale cu limbile turcice și tunguse prin fenomenul de spachbund (contact lingvistic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o evoluție puternic divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența limbilor mongolice la limbile altaice explică asemănările structurale cu limbile turcice și tunguse prin fenomenul de spachbund (contact lingvistic). Scrierea tradițională mongolica a apărut în secolele XII-XIII, fiind derivată din scrierea uigură. 1. Ramură orientala - dagur sau daur (100.000 în regiunea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența limbilor mongolice la limbile altaice explică asemănările structurale cu limbile turcice și tunguse prin fenomenul de spachbund (contact lingvistic). Scrierea tradițională mongolica a apărut în secolele XII-XIII, fiind derivată din scrierea uigură. 1. Ramură orientala - dagur sau daur (100.000 în regiunea autonomă Mongolia-Interioară din Chină) - subramura mongură (5 limbi vorbite de 200.000 de vorbitori în provincia Qinghai și în Gansu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Champion, Paris, 2005. Frellesvig, Bjarke, A History of the Japanese Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2011. Hajdú, Péter, Finno-Ugrian Languages and Peoples, traducere de G.F. Cushing, Deutsch, Londra, 1975 (ediția originală publicată în maghiară în 1962). Janhunen, Juha (editor), The Mongolic Languages, Routledge, Londra, 2003. Johanson, Lars, Discoveries on the Turkic Linguistic Map, Svenska Forskningsinstitutet i Istanbul, Stockholm, 2001. Johanson, Lars; Csató, Éva Ágnes (editori), The Turkic Languages, Routledge, Londra/New York, 1998. Kindaichi, Haruhiko, The Japanese Language, traducere din limba japoneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1960. Refsing, Kirsten, The Ainu Language. The Morphology and Syntax of the Shizunai Dialect, Aarhus University Press, Aarhus, 1986. Robbeets, Mărține Irma, Is Japanese Related to Korean, Tungusic, Mongolic and Turkic?, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2005. Ruhlen, Merritt, A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, CA, 1987. Sauvageot, Aurélien, L'élaboration de la langue finnoise, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1973. Sauvageot, Aurélien, Recherches
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
286, 325 mitocondrial 16, 219, ADN ~ 16, 123, Eva ~a 16 mon 192, 193, 286, ~-khmer 187, 188, 189, 191, 192, 193, 275, 286, 313, 340 mongola 98, 177, 183, 186, 283, 286, 310, 311, 314, 320, 328, ~ clasică 177 mongolic 51, 89, 177, 178, 180, 182, 183, 185, 186, 248, 252, 273, 286, proto-~a 176, 177 mongură 183 mon-khmer 187, 188, 189, 191, 192, 193, 275, 286, 313, 340 monogeneza 120, 140, 220 mordvină 179, 286, 328 mora 86
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină "Africa" 243, 269, 274, 276, 285, ~ latină hawar 278, ~ latină yañalif 308, 311, ~ lidiana 280, ~ linear B 153, ~ luvită 281, ~ mahajani 285, ~ malayalam 283, ~ manchu 283, 310, ~ mandombé 276, 277, 280, ~ meitei mayek 285, ~ modi 284, ~ mon 274, 286, ~ mongolica 183, ~ nagari 245, ~ n'ko 243, 254, 284, ~ nubiană 288, ~ oriya 290, 300, ~ osca 290, ~ pags-pa 286, ~ pahlevi 241, ~ pallava 275, ~ paștu 292, ~ "pătrată" 240, 286, ~ pegon 306, ~ persana 241, 242, 245, 276, 292, ~ persano-arabă 242, 268, 274, 278, 291
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de stăpânire tătărască, cruzimea mongolică s-a manifestat îndeosebi pe planul administrativ. Căci tătarii au exploatat până la sânge pe locuitorii supuși dominației lor, luându-le dijmă din toate și, mai ales, din cereale și vite. În scopul unei exploatări cât mai complete, tătarii au organizat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
curînd în valurile politicii mondiale și baroul l-a pierdut. Dar, agitat la bară, era agitat și în larga politică. Era celebrul nostru ministru de externe. Argint viu și un pachet de nervi. O inimă de aur. Această bizară figură mongolică, galbenă și spînă, figură așezată pe un corp înalt, figură extrem de nobilă, surîzătoare și parcă speriată, devenise mai cunoscută în străinătate, decît în țara noastră. Ionel Periețeanu, specialist talentat în dreptul penal. Era în acest domeniu un reputat orator și un
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de Esplanade des Invalides, la președintele consiliului, pe care nu-l știam decît după fotografiile din ziare și după cravata sa albă, devenită deja legendară. Avocatul Baraduc, în cartea pe care i-a consacrat-o clientului său, vorbește despre trăsăturile mongolice ale feței lui Laval. Această definiție, care corespunde bine figurii lui Clemenceau, nu mi se pare a fi prea exactă în cazul lui Laval. Așa cum l-am văzut în cabinetul său, mi-a părut mai degrabă, cu fața sa negricioasă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ei și formau o tărie nestrăbătîndă în giurul simulacrului Dochiei". Valea-Albă e un basm de aventuri mongolice în care Ștefan cel Mare e tot atât de puțin istoric ca și Goffredo în Gerusalemme liberata. Scenele de război sunt văzute într-un spirit cu totul mitic. La Catelina lângă Cotnar sunt mari fortificații, înainte de luptă oastea stă la liturghie în jurul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de mijloacele scriitorului. Totuși în Turnul Milenei se face abuz de monstruos și lugubru. Abia Golia cuprinde câteva interesante colori grotești pe tema unui azil de bătrâne, supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au împărțit în mai multe ramuri printre care iașii, stabiliți în zona Moldovei, unde au lăsat numele lor orașului Iași. Cronicarii bizantini au dat denumirea de "sarmați" și altor popoare care au locuit ulterior la nord de Marea Neagră: popoare asiatice (mongolice) sau slave, din care coboară o parte dintre ruși și ruteni. Sarmația, era țara locuită de sarmați, după Ptolemeu: Sarmația europeană ținea din Germania și Dacia până la Don, iar Sarmația asiatică, de la Don până la Volga. Aceasta este o denumire dată
Sarmați () [Corola-website/Science/300202_a_301531]
-
Khan, care s-a proclamat conducătorul tuturor mongolilor în 1206. Imperiul s-a extins rapid sub conducerea lui, iar sub succesorii săi, imperiul s-a extins pe diferite direcții, formând un vast imperiu transcontinental conectat la est de vest. "Pax Mongolica" permitea comerțul, tehnologiile, produsele de bază și difuzarea ideologiilor în Eurasia. Cuceririle mongole au dus la cele mai sângeroase și distrugătoare războaie din istoria omenirii, de pe urma cărora au pierit 80 de milioane de oameni doar în subcontinentul indian. În Persia
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe cap și gît - verde metalic, bătînd în albastru, în rest fondul este roșu închis și aripile brune - verzui. Coadă prezintă dungi transversale închise. Fazanul comun este mai
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
și se pretează foarte bine la creșterea artificială în țarcuri. În natură este mai greu adaptabil, în primul rînd datorită culorii sale mai deschise, care îl expune răpitoarelor. Cere ocrotire și îngrijire mai intense decît fazanul comun, altfel dispare. Fazanul mongolic A fost adus în Europa, pentru prima dată, în jurul 1900, în Anglia. Originar din centrul Asiei ( Turkmenistan ). Este cel mai mare fazan din România, cocosul atingînd 1,5 kg sau și mai mult.. Capul și gîtul îi șunt de culoare
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
longipedicellata • Angelica longipes • Angelica longiradiata • Angelica lucida • Angelica lyallii • Angelica macrocarpa • Angelica macrophylla • Angelica maculata • Angelica major • Angelica maowenensis • Angelica maritimă • Angelica matsumurae • Angelica maximowiczii • Angelica mayebarana • Angelica megaphylla • Angelica mexicană • Angelica minamitanii • Angelica minor • Angelica miqueliana • Angelica mixtă • Angelica mongolica • Angelica montană • Angelica morii • Angelica morrisonicola • Angelica mukabakiensis • Angelica multicaulis • Angelica multisecta • Angelica myriostachys • Angelica nakaiana • Angelica nelsoni • Angelica nemorosa • Angelica nikoensis • Angelica nitida • Angelica norvegica • Angelica nubigena • Angelica nuristanica • Angelica officinalis • Angelica omeiensis • Angelica oncosepala • Angelica oreada • Angelica oreoselinum
Angelica () [Corola-website/Science/306946_a_308275]
-
teritoriu") Dravidian - Persoană (de rasă intermediară între negri și albi sau de rasă neagră) care locuiește în unele regiuni din India, Sri Lanka și Pakistan sau este originară de acolo; Adj. Care aparține dravidienilor(l), privitor la dravidieni. Huni Hefaliți - neam mongolic care, în sec. IV-V, a pătruns până în apusul Europei, trecând și prin țara noastră Huzur - Trai ușor și îmbelșugat, lipsit de griji; Trândăvie, îmbuibare Jainism - Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]