239 matches
-
important. Directorul Muzeului Municipiului București, istoricul, antropograful și jurnalistul Adrian Majuru a afirmat că este un lucru complicat să explici cum se vede Sinaia din perspectiva vremurilor mai vechi și mai noi, deoarece vechea Românie nu numai că nu avea monografii detaliate ale orașelor sau cum pulsa viața într-un oraș cosmopolit. Dar sunt cazuri foarte interesante, așa cum este cazul orașului Sinaia, care, din punctul meu de vedere, a avut o perspectivă de neegalat de către un alt oraș. Invenstitorii sunt un
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
unor embleme spirituale românești de către muzicieni de peste hotare. Viorel Cosma a publicat un bogat corpus de documente de notație muzicală, de scrieri epistolare, de date biografice și bibliografice privind viața și opera muzicienilor români în frunte cu George Enescu; valoroase monografii dedicate compozitorilor și interpreților, precum I. Vidu, C. Porumbescu, I. Ivanovici, E. Teodorini, E. Massini, S. Celibidache; profiluri ale unor instituții muzicale începând cu Filarmonica „George Enescu”. Cunoscută este și calitatea autorului de conferențiar dr. al catedrei de istoria muzicii
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
Clasicii Ruși, Literatura sovietică, Literatura progresistă; Studii și documente românești; din 1946: Știința pentru toți; din 1947: Călăii Europei; din 1948: Literatura pentru toți; din 1950: Biblioteca analelor româno-sovietice; Colecția satului; De vorbă cu sătenii; din 1953: Lectura; din 1954: Monografii; din 1955: Muzica pentru toți; din 1957: Mica bibliotecă critică; din 1958: Meridiane; Studii critice de artă; Arta pentru toți; din 1959: Biblioteca tânărului muncitor). Cele mai longevive colecții, unele dintre ele depășind numărul de serie 100, au fost: Știința
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
în întreaga operă este aceea a fantasticului, care irupe, ca la Mircea Eliade, în cronologia firească a realului." Afirmația, de la p. 54, va fi reluată, în termeni identici, și la p. 63. Avem a-i mulțumi, Bârna și eu, primii monografi ai lui Țepeneag, pentru reverența critică neechivocă din nota introductivă a autoarei. Ea vine din respect, dar poate și dintr-o înțelegere foarte largă, vecină cu impersonalitatea sau timiditatea critică. Totuși, Daiana Felecan se lasă atrasă uneori de o critică
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. . în privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947-1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstrează că ele fac pasul de la sacru la magie și fantastic. întoarcerea către toposul civilizației arhaice, legendare, domeniul
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
și a monografiilor în mai multe volume. Zona 7: zona notelor, repetabilă pentru fiecare zonă în parte. Zona 8: număr standard internațional și preț. Din ISBD (G) derivă alte tipuri de descriere bibliografică, fiecare reprezentând câte un STAS. ISBD(M) monografii Termeni specifici: colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute într unul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
la Varșovia, Cracovia, Lublin, Gdansk, Plock și în alte orașe s-au prezentat numeroase piese de teatru românești; a sporit substanțial numărul de traduceri; s-a tipărit o altă monografie despre Istoria României, scrisă de Mieczyslaw Jaworowski; s-au publicat monografii despre Al. Ioan Cuza, Mihai Viteazul; s-a înființat Comisia mixtă de istorici; a apărut prima Antologie a poeziei românești etc.; a declanșat proiectul de realizare a coproducției cinematografice care să oglindească sprijinul acordat de poporul român refugiaților și guvernului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
et l'oubli. Sous la mémoire et l'oubli, la vie. Mais écrire la vie est une autre histoire" spune Ricoeur (în La mémoire, l'histoire, l'oubli), citat de Chevallier-Chambet. Și vorbele lui i se potrivesc acestui biograf și monograf fantastic, al unei lumi pe care nu o regăsești decît în viață, în memorie, în nuanțele spălate de ape ale uitării. Infernul amorului, în Chira Chiralina, îl iscodește Giovanni Magliocco. Yannick Preumont se ocupă de poetica ironiei, iar Anna Carmen
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
Ștefan Baciu, Lucian Blaga, Mircea Braga, Matei Călinescu, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Maniu, D. Micu, Z. Ornea, Ion Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat, Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii, evident), unii și în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: "Modernism și tradiționalism", "Poezia de la Gândirea", "Constantele poeziei gîndiriste". Recunoscînd și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
și valorilor europene, apoi din anii când a fost editor și mai ales din aceia cînd lucra la „Secolul XX”, realizând traduceri, interviuri, scriind eseuri. Cornel Ungureanu este el însuși un propagator emblematic al acestui spirit eurocentrist, creator de discipoli. Monografii viitori ai lui Petre Stoica nu-i vor putea ignora cartea despre care am spus aici câteva lucruri, și nici istoricii literaturii române în general.
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
ca una dintre cele mai dinamice prezențe în viața culturală a țării. În bilanțul celor trei decenii de activitate figurează publicarea a peste 100 de volume de literatură cipriotă, fie sub formă de antologii, numere speciale de reviste, fie ca monografii dedicate unor prestigioși scriitori ciprioți. Din 2000 a fost inaugurată o serie de eseuri semnate de cercetători ai fenomenului literar cipriot și consacrate unor nume de referință din istoria literaturii cipriote. Între 1984 și 1991 editează anuarul "Cyprus Pen Review
Centrul cipriot al PEN CLUB-ului – 30 de ani de activitate by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6658_a_7983]
-
din matcă - deconstruiește câteva prejudecăți legate de imaginea prozatorului. Prima e tocmai aceea că Manea n-a fost un autor prizat de critică, rămânând oarecum în galeria a doua a șaizeciștilor sau a șaptezeciș tilor. Argumentul se bazează, crede tânărul monograf, pe o anumită absolutizare a judecăților lui Nicolae Manolescu și Eugen Simion, principalii comentatori ai actualității. Dacă cei doi au scris cu zgârcenie despre autor (primul nu pare convins nici peste ani, în Istoria critică a literaturii române, de valoarea
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
Manea e cu atât mai importantă cu cât criticul se ferește s-o identifice în aceeași măsură peste tot. Dacă Plicul negru sau Întoarcerea huliganului sunt valorizate superlativ, volume precum Captivi, Cartea fiului sau Zilele jocului suferă, în viziunea echilibratului monograf, de o supracodificare stilistică. Criticul devine subtil părtinitor - fără a depăși însă cota de admirație a monografului lucid față de subiectul său - abia în pasajele despre etica scriitorului. E relevantă și simptomatică pentru nivelul de cultură ideologică din România anilor ’90
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
peste tot. Dacă Plicul negru sau Întoarcerea huliganului sunt valorizate superlativ, volume precum Captivi, Cartea fiului sau Zilele jocului suferă, în viziunea echilibratului monograf, de o supracodificare stilistică. Criticul devine subtil părtinitor - fără a depăși însă cota de admirație a monografului lucid față de subiectul său - abia în pasajele despre etica scriitorului. E relevantă și simptomatică pentru nivelul de cultură ideologică din România anilor ’90 dezbaterea iscată de Manea cu privire la opțiunile ideologice ale lui Eliade-Sebastian. N-au însă potențial de generalizare - și
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
criticii lui I. Negoițescu. Sigur, nu e rostul cronicarului literar să mărunțească lucrurile, să se lase blocat în demersul lui critic de cîte un detaliu surprinzător de straniu al unei opere. În schimb, acesta mi se pare a fi rostul monografilor unui scriitor, care au vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde tocmai apatia hermeneutică a monografilor săi, care adeseori alunecă pe transparența operei sale fără a le trece prin minte să privească, din cînd în cînd, și în adîncul ei. Sebastian e într-adevăr un „artist amabil“, care, din instinct muzical, „se ferește să apese, să
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
război“ - a căpătat, între timp, în jurnal, și un nume de familie: Grodeck. De ce și de unde apare tocmai acest nume familial îndestul de insolit? Înainte de a răspunde, să observ încă o dată că aici se vede foarte bine apatia hermeneutică a monografilor lui Sebastian. Căci, spre deosebire de cronicarii literari, monografii săi - oricît de satisfăcuți și de înduioșați ar fi fost de consacrata imagine edulcorată, în care a fost fixat Sebastian - aveau și răgazul, și obligația de a se apleca mai îndeaproape asupra relației
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
și un nume de familie: Grodeck. De ce și de unde apare tocmai acest nume familial îndestul de insolit? Înainte de a răspunde, să observ încă o dată că aici se vede foarte bine apatia hermeneutică a monografilor lui Sebastian. Căci, spre deosebire de cronicarii literari, monografii săi - oricît de satisfăcuți și de înduioșați ar fi fost de consacrata imagine edulcorată, în care a fost fixat Sebastian - aveau și răgazul, și obligația de a se apleca mai îndeaproape asupra relației dintre prozator și poetul austriac (chiar dacă acesta
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
aveau și răgazul, și obligația de a se apleca mai îndeaproape asupra relației dintre prozator și poetul austriac (chiar dacă acesta din urmă nu este niciodată menționat în paginile de jurnal referitoare la Accidentul). Dacă ar fi făcut acest lucru, placizii monografi ai scriitorului și-ar fi dat lesne seama că Trakl nu e citat doar o singură dată, explicit, prin acea strofă jumătate din O seară de iarnă. Ci și că, abia încifrat, numele „Grodeck“ trimite direct la Grodek, care nu
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
pe Ion Barbu.) Iată: „Sigur, nu e rostul cronicarului literar să mărunțească lucrurile, să se lase blocat în demersul lui critic de câte un detaliu surprinzător de straniu al unei opere. În schimb, acesta mi se pare a fi rostul monografilor unui scriitor, care au vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde tocmai apatia hermeneutică a monografilor săi, care adeseori alunecă pe transparența operei sale fără a le trece prin minte să privească, din cînd în când, și în adâncul ei.” (p. 288) „Descriptivismul” și „placiditatea” sunt execrate și aici, și mai jos. Două eufemisme îndărătul cărora
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
obiectivități de ordin lingvistic. Ei au preferat coborârii în arena actualității, acolo unde se purta întreaga luptă de eroziune a clișeelor marxist-leniniste, o abstragere în mediul rarefiat al cercetărilor literare. Cu Virgil Nemoianu, lucrurile sunt, însă, ceva mai complicate. Primul monograf al structuralismului la noi n-a fost niciodată un structuralist propriu-zis, în sensul că n-a avut, de pildă, niciodată ambiția militantă a lui Sorin Alexandrescu. Așa cum reiese din volumul din 1967, Nemoianu s-a simțit mai confortabil în postura
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
volumul din 1967, Nemoianu s-a simțit mai confortabil în postura de istoric al ideilor structuraliste, mulțumindu- se să le claseze de la distanță, ca pe orice alt fenomen al culturii, mai degrabă decât să le asume în litera lor. Primului monograf al structuralismului, curentele Noii Critice franceze nu i se păreau, ca altor interpreți din epocă, nici ireductibile, nici inevitabile. Dimpotrivă. Originalitatea structuralismului e mereu amenințată, în micul studiu al lui Virgil Nemoianu, de perspectiva integratoare și universalistă a istoricului ideilor
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
hipnotizat, Cezar ucide „Organizația” ce trebuie să schimbe, din umbră, destinul unei națiuni. Se evidențiază în aceeași categorie profesorul de matematică Nae Lefterache, prozator marginalizat de noua putere aservită, pseudo-prozatorul filosof Titi Vatră, reinventat în libertate ca procuror, profesorul Pop, monograf al lumii vechi, și sculptorul Petru Cozma. Nu lipsesc personajele feminine, fără excepție voluptuoase și implicate, cu evidente corespondențe în istoria recentă: Miriam (Mărioara) Ferecatu, Belizarie Libertina și Sidonia Vierașu, decorul fiind completat de personaje ce participă la reuniuni vag
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
sfârșit. Cu o cultură vastă (era de formație istoric) în domenii dintre cele mai neașteptate, analizele sale din publicații proprii sau găzduite de alții cuprind varii direcții: economiile precare ale unor republici unionale sovietice, momente politice "fierbinți" ale războiului rece, monografii culturale, portrete de personalități, starea republicilor intrate în sfera comunistă, religie etc. Imaginile șeicariene sunt puternice, nu pot fi uitate ușor - de pildă statuia de aramă a zeului Baal care, înroșită la foc, deschidea gura pentru a înghiți ofrandele omenești
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]