67 matches
-
oferă un material divers: istoric, psihologic, polemic, portrete ale liricilor caracterizate prin desen sobru, vervă caricaturistă, medalion, portret, schiță sumară (Pompiliu Constantinescu). În Titu Maiorescu și posteritatea lui critică, E. Lovinescu se dovedește a fi un bun istoric, psiholog și monografist. El a trecut de la faza militantă la o fază contemplativă, a cotinuat spiritul maiorescian prin disocierea valorilor etice, etnice și politice de valoarea estetică. În critica sa, el pornea de la gust, nu de la principii. Relativismul i-a permis o acceptare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
100, p. 106. 19 Primul studiu publicat bazat pe Arhiva de Istorie Orală Rostás Zoltán (AIORZ) a fost volumul Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Editura Paideia, București, 2000, si a continuat cu volumul Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. În 2006 Rostás a publicat la Paideia volumul Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene. Iar în 2009 a publicat la Editură Curtea Veche volumul Stradă Latină nr 8. Monografiști și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. În 2006 Rostás a publicat la Paideia volumul Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene. Iar în 2009 a publicat la Editură Curtea Veche volumul Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol". 20 Bird Stasz, Louis Ulrich (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol". 20 Bird Stasz, Louis Ulrich (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003, pp. 5-6. 22 Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic (extras din vol. Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR), Editura Cultură Națională, București, 1922. 23 Idem, "Doctrinele
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
care înțelegeau să-i combată pe legionari prin ocolirea diferitelor formulări. Nu, Neamțu și Mihăilă au spus, nu, domnule, îi contracaram prin mijloacele lor, că nu sunt ale lor. Sunt mijloace clasice, profanate de ei. În Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 133. 45 Armin Heinen, op. cît., pp. 245-246. 46 Ibidem, p. 247. 47 Andrei Pippidi, România Regilor, Editura Litera, București, 1994, pp. 34-35. 48 Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
of Science and theology, Vol. 9, Supplement 2, pp. 95-104, June 2013. PIPPIDI, Andrei, România Regilor, Editura Litera, București, 1994. ROSTÁS, Zoltán, Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Editura Paideia, București, 2000. ROSTÁS, Zoltán, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. ROSTÁS, Zoltán, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene, Editura Paideia, București, 2006. ROSTÁS, Zoltán, Strada Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Stahl (1985-1987), Editura Paideia, București, 2000. ROSTÁS, Zoltán, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. ROSTÁS, Zoltán, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene, Editura Paideia, București, 2006. ROSTÁS, Zoltán, Strada Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009. ROSTÁS, Zoltán, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", în Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
lui I. I. Mironescu (1982), dar cel mai important rămâne monografia Anton Pann (1989), care definește tipul de scriitor ilustrat de cel ce uzează, ireductibil, de „poezire” - cu virtuțile și neajunsurile ei. Alte contribuții se referă la Jean Boutière (ca monografist al lui Creangă), Sextil Pușcariu (ca istoric literar), Calistrat Hogaș (din perspectiva receptării), Mihail Sadoveanu și Panait Istrati (ambii urmăriți în popasul lor la Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Retegan 13, primii trei chiar au decedat în timpul detenției. H.H. Stahl nu a fost aruncat în închisoare, dar a lucrat ca tehnician desenator la un institut de proiectare. Totuși, în timp ce sociologia a fost declarată pseudoștiință burgheză, există indicii că vechi monografiști care își găsiseră de lucru în cercetarea de folclor și etnografie, de statistică, de economie au utilizat spiritul sociologiei, chiar dacă fără a-i pronunța denumirea. Dar până la urmă se poate constata că lipsa cultivării publice a sociologiei, hibernarea ei a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sociologie și de comunicare la Universitatea din București. A publicat volumele: Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (2000); O istorie orală a Școlii Sociologice de la București (2001); Chipurile orașului. Istorii de viață din București (2002); Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene (2003); Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga. Jurnalul din perioada 1916-1918 (2004); Atelierul gustian. O abordare organizațională (2005); Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii gustiene (2006); Dialog neterminat (împreună cu Ioan Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 299-304; Felea, Prezența, 123-127; Adrian Marino, Ovidiu Cotruș. „Critică pe stil vechi”, TR, 1983, 37; Nicolae Manolescu, Drumul către impersonalitate, RL, 1983, 20; Gheorghiu, Reflexe, 135-138; Iorgulescu, Prezent, 264-267; Regman, Nu numai, 206-207; Cornel Regman, Ovidiu Cotruș monografist, F, 1993, 10-11; Viorel Gheorghiță, Amintiri și omagiu, F, 1993, 10-11; Grigurcu, Peisaj, I, 73-79; Ierunca, Subiect, 173-179; Simuț, Incursiuni, 95-103; Negoițescu, Scriitori contemporani, 126-128; Lovinescu, Unde scurte, II, 240-242; Dicț. esențial, 214-215. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
singuratic." Ne amintim în lumina acestor pagini de pasajele din istoria călinesciană în care copilul Eminescu cutreiera păduri și se culca cu capul ades lîngă izvor. Procedeul se estompează în următoarele pagini și vom vedea că Dan Grădinaru evoluează ca monografist o dată cu cartea. De la aceste stridențe de tinerețe va ajunge treptat exact la tipul de cercetare occidental despre care vorbeam la început, adică cercetarea bazată pe documente, pe reconstituirea atmosferei de secol 19, pe texte inedite și mărturii ale contemporanilor. Tot
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
cerute, făcute și legate Vineri, 14 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri ora 15.30, Cărturești MNȚR Clubul Filantropia Lansarea revistei Secolul 21, nr. 1-6/ 2012, Școala sociologică de la București - Monografiști, echipieri. Număr realizat de Sanda Golopenția, Profesor Emerit, Brown University - SUA Lansarea cărții Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise, de Anton Golopenția (1917-1950), ediție îngrijtă de Sanda Golopenția Ruxandra Guțu Pelazza și Lidia Bradley, introducere și note de Sanda Golopenția
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
Z. Ornea Anton Golopenția, după terminarea studiilor universitare (Dreptul și Filosofia), a fost "selectat" (vorba lui Ibrăileanu) de prof. Dimitrie Gusti, după ce l-a văzut lucrînd în echipa de monografiști din satul Cornova din Basarabia. În 1932-1933, D. Gusti, ajuns ministru al Învățămîntului, îl instalează pe tînărul Golopenția drept șef de cabinet, punîndu-l să lucreze mult la un eșuat proiect de reformă a învățămîntului preconizat de profesor. Dar, în 1933
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
deplin. Mai ales titlurile unor capitole suscită atenția și curiozitatea sporită a cititorului. Fiecare capitol se deschide cu un preambul care rezumă esențialul printr-o replică memorabilă a câte unui personaj ori prin concretețea șocantă a frazelor succint formulate de monografist: "Ce-ai mai venit acasă nenorocitule?" sau "Scoarțe bucovinene pe canapeaua lui Freud"; "Manole și refuzul de a consuma opiul"; "Spiritiștii: elite culturale, elite încarcerate"; "Casa cu turn din Câmpulung. Procesul "Noica - Pillat." Detenția." Același efect îl au multiplele paradoxuri
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
vrea să prindem într-o formulă tematica acestor povestiri, realiste mai ales în detalii și în vorbirea oamenilor, superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, aceasta este dureri înăbușite. Nu întâmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Mircea Zaciu, cel mai important monografist al lui Agârbiceanu, a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi arătat-o celui moldovean. Nu poate fi vorba însă de influență. Când Agârbiceanu începe a publica în reviste povestirile „de la țară”, cu nimic deosebite de cele care
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
publicarea unui număr de 887 de scrisori primite de profesor, din totalul de 2500. Ultimul critic asupra căruia se oprește autorul este Vladimir Streinu. Autorul Paginilor de critică literară este prezentat sub latura sa de critic de proză și de monografist târziu. Prezentarea succintă a corespondenței dintre Eminescu și Veronica Micle, paginile despre Rebreanu și Topârceanu, autori care l-au mai preocupat pe Al. Săndulescu (a publicat în 1958 o monografie documentară G. Topârceanu, în 1976 o Introducere în opera lui
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Vladimir Streinu e ferm convins că geniul folcloristic ivit pe apa Ozanei nu are nici o legătură cu "erudiția". La fel de categoric se arată în privința satirei de care s-a făcut atâta caz (e citată iarăși Zoe D. Bușulenga), noul monografist observând, pe bună dreptate, că mai propriu lui Creangă îi este umorul și încă într-o formă pură. Glosele lui sunt și pe această temă de ținut minte. Humuleșteanul râdea de semeni, cum râdea de sine. El nu credea în
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
un curaj. Suspect, deci, cel ce vine cu o lozincă și un stil". Parcă n-ar fi nimic nou sub soare, din 1925 în 2005. Istoric literar cunoscut în familia din ce în ce mai restrânsă a specialiștilor din domeniu (îngrijitori de ediții și monografiști), Elena Zaharia-Filipaș s-a devotat biografiei și operei lui Ion Vinea de trei decenii și jumătate. În 1972 i-a consacrat o monografie, într-un moment bun pentru posteritatea scriitorului, căci în același an mai apare un studiu despre operă
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
din 1974 Dumitru Matei, predecesorul său, față de care (în teză) se diferențiază de fiecare dată polemic, de câte ori are prilejul (referințele sunt cenzurate în volum), cum o face și față de Titu Popescu (1973), Alexandru Tudorică (1981) sau Leonida Maniu (1983), alți monografiști ai subiectului, cu care Adrian Tudurachi nu are mai nimic în comun, în perspectiva critică adoptată și în modul de a gândi. De cercetătorii anteriori ai criticii și ai sistemului estetic dragomirescian se delimitează aproape întotdeauna categoric (în teză) și
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
mai mult cu cît niciodată după aceea nu s-au mai organizat în România campanii sociologice de o asemenea amploare (iar mai tîrziu, în Epoca de aur, anchetele de teren s-au transformat într-o activitate la limita clandestinității). Cei mai mulți monografiști - nume generic dat participanților la campaniile gustiene, al căror scop era realizarea de monografii ale satelor vizitate - nu au lăsat urme scrise ale experienței lor. Era o experiență tinerească ce a atras pe mulți dintre studenții de la Litere și Filozofie
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele sale esențiale și atît de minunat relative. Zoltán Rostás, Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, București, Ed. Paideia, 2003. 394 pag. Marina Spalas, Întîlniri cu oamenii secolului XX, Fundația Luceafărul, București, 2002. 234 pag.
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
critic își va crea el însuși modelul teoretic al operei sale (oricare ar fi aceasta) după formația și capacitățile sale de a-și pune într-un sistem experiența de cititor profesionist, devenită „viziune”. Sigur că experiența sa, de exeget și monografist al lui Călinescu, a fost o ocazie fericită de a se confrunta cu un mare autor de texte critice, în continuă ebuliție, și că ea a funcționat ca o sfidare: dar nu e mai puțin adevărat că și „candidatul” beneficiază
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
se învăța, de fapt, în chip nemijlocit, ceea ce este sociologia. Apoi lucrurile s-au complicat. În 1930 Gusti a preluat, însărcinat fiind de regele Carol al II-lea, conducerea Fundației Culturale Regale "Principele Carol" creată încă în 1922. Unii dintre monografiști (Herseni, M. Vulcănescu) au refuzat să-l urmeze în noua sa însărcinare. Dar alții (Stahl, Neamțu, Golopenția, Gh. Focșa) l-au urmat, fiind, la început, un corp străin în acel conclav de vechi directori de Cămine Culturale. Gusti a schimbat
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
refuzat să-l urmeze în noua sa însărcinare. Dar alții (Stahl, Neamțu, Golopenția, Gh. Focșa) l-au urmat, fiind, la început, un corp străin în acel conclav de vechi directori de Cămine Culturale. Gusti a schimbat și fizionomia echipelor de monografiști confundată cu educația maselor cu ajutorul tinerilor intelectuali. S-a inițiat și, la București, o Universitate populară. Desigur, noua strategie a Fundației nu a însemnat abandonarea totală a monografiei. Dar au apărut, din fondurile regale, mai întîi Curierul Echipelor studențești, apoi
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]