857 matches
-
postmoderne), iar ambele liste nu pot fi considerate drept totalizante și pe deplin relevante, de vreme ce criteriile pe care acestea le conțin corespund unui sau altui compozitor doar într-un mod selectiv și se prezintă a fi mai degrabă „mozaicate” decât „monolitice”. Este o cu totul altă situație față de aceea a clasicismului vienez sau al romantismului austro-german, perioade istorice definibile printr-o omogenitate stilistica incomparabil mai avansată, aceasta determinată și de către preexistenta unui program ideologic<footnote Este evident, însă, ca până și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
însă la un cu totul alt nivel substanțial decât cel existent în perioada Barocului muzical. Ceea ce dintr-o optică modernist-criticistă se prezenta drept descompunere prin fragmentare a conceptului de canon universal în ansambluri micro-canonice, ca dovadă a incapacitării unui referent monolitic, într-o imagine postmodernă apare drept dovadă a puterii generative pe care în continuare o deține ideea și conceptul canonului muzical. Iar consecințele sunt vizibile prin proliferarea unei multitudini de tipologii canonice în jurul acelor deja consacrate prin tradiția unor practici
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mă deconcertează, recunosc, oricît de bine aș înțelege că ea nu e decît contraponderea gestului de legitimare a acelor opere "marginale", recuperabile dinspre postmodernism. La fel de inadecvată (și chiar incorectă!) mi se pare a fi considerarea într-un fel de bloc monolitic a modernismului și a ceaușismului, deși, din nou, înțeleg rațiunile pentru care scriitorii și criticii optzeciști doresc să se despartă simultan de totalitarismul comunist și de modernism. Eu împărtășesc reacția în sine, mi se pare în firea lucrurilor, dar cred
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
numitul "naționalismul socialist", în august 1959, avea trăsături șovine, anulîndu-li-se minorităților naționale și drepturile avute pînă acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R. din aprilie 1964, care nu ignoră instinctul primitiv de autoconservare politică față de Kremlin cu tendințe monolitice. Oricum, "identitatea națională și dezvoltarea economică erau privite cu simpatie de toți românii. În 1960 accentul cădea pe creșterea economică; pînă în 1961 el se mutase pe identitatea națională", P.M.R. căutîn- du-si o legitimitate istorică. Dar, chiar în această
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
rotesc ochii mari îngrijorați - să nu credeți cumva că fug de sunetele acordeonului! Împleticindu-mă pe picioare ca un smintit, dau peste o mulțime compact- cenușie: oameni așteptând tramvaiul ca o mântuire, fiindcă-i făcut pentru ei, pentru prostia asta monolitică de beton în care disting doar niște fălci! Pe parapeții de piatră se aliniază rândunicile marine - pescărușii - argintii. Unele n-o iau din loc; bătând pur și simplu din aripi, încearcă să-și păstreze echilibrul dacă cineva le lovește cu
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
rafinate prin jocurile suprafețelor și prin dialogul componentelor. Lucrările lui Dinu Câmpeanu și Gheorghe Iliescu Călinești, puternic individualizate prin stilistică și prin expresia propriu-zisă au, totuși, în comun, o anumită concentrare a volumului, o energie lăuntrică pe care originea lor monolitică o conservă în mod evident, dar și recursul la anumite modele culturale, citatul discret din precedente acreditate. Lucrarea lui Iliescu Călinești, transpunere în piatră a unui motiv frecvent în lucrările sale din lemn, căucul, trimite către civilizația rurală și către
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
inamic al celor care persecută formalismul estetic este antireducționismul (...). Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, "supradeterminare", multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii, derivate din idealul de frumusețe. Integralitatea monolitică, logica rigidă, consecvența absolută, omogenitatea, și toate celelalte de acest gen, nu vor putea niciodată să accepte maniera în care formalismul estetic le subminează, prin simplul fapt că există" (V. Nemoianu, care numește esteticul, cu prudență, așa cum procedează și critica
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
și Năstase vor asigura, aproape sigur, conducerea partidului, dar previzibila sintagmă "am ieșit întăriți din confruntare" nu va avea nici o acoperire. De ce? Pentru că pentru prima oară în ultimii cincisprezece ani partidul-cu-veleități-de-stat e o entitate fără consistență. PSD-ul putea acționa monolitic doar atâta vreme cât deciziile de la vârf aveau acoperire în avantajele rezultate din exercitarea unor funcții publice. Cum pesedimea e pe cale să piardă multe din sinecurele care făceau apartenența la partidul-mafiot atrăgătoare, formele de raportare la greii partidului s-au nuanțat până la
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
plasează la originea persecuției formalismului estetic "principiul utilitarismului", conform căruia arta și literatura trebuie "să facă demonstrația unei vizibile utilități sociale și politice". Persecutorii formalismului estetic își dovedesc reducționismul, aversiunea față de complexitatea formei estetice, rigiditatea ideologică, emanate de o politică monolitică, bazată pe presiunea omogenizării și a uniformizării. Conflictul dintre ideologia partidului unic și formalismul estetic denotă obtuzitatea sau rezistența unei societăți închise, refractară la orice deschidere, relativizare a punctului de vedere oficial, complexitate problematică sau contradicții asumate. Formalismul estetic se
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
în ciuda bunei primiri de care Ana Roșculeț avusese parte în câteva reviste - tocmai pe criterii doctrinare - banala invocare din afară a aceleiași doctrine putea răsturna cu capul în jos întregul dosar de presă. Că, oricât de ideologizat și oricât de monolitic, procesul evaluării rămânea - ca în vremurile bune - unul impresionist. Nu lipsit de impurități și de zgură, nu pe deplin individual, nu articulat ca act de inteligență, dar impresionist. Făcut, e drept, după ureche și legitimat de raportarea la o etică
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
comuniste,108 mergând până acolo încât Chină și Albania au ajuns să nu privească Iugoslavia că pe o țară socialistă;109 iar faptul că Truman a direcționat ajutoare economice spre Iugoslavia a contribuit la mărirea rupturii în presupusul bloc comunist monolitic.110 Însă se poate vedea că RPFI a fost favorizată în promovarea titoismului și datorită poziției sale geografice: SUA putea să-i acorde sprijin naval datorită accesibilității sale la Marea Adriatică. Mai mult, pierderea Belgradului din orbită sovietică va avea efect
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pp. 982-993. footnote> confirmă faptul că fenomenul corupției își are rădăcinile atât în funcționarea deficitară a instituțiilor, cât și în politicile care subminează comerțul liber și concurența. Natura moștenirilor instituționale de la începutul tranziției diferă substanțial în funcție de regiune, în ciuda naturii aparent monolitică a comunismului. Caracteristicile principale ale acestei variații sunt explicate mai jos. Vechiul sistem a determinat fuziunea statului și a economiei. Autoritarismul a distrus separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat. Cele mai multe libertăți cetățenești au fost suprimate. Organizațiile sociale, cum
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ar sacrifica orice pe altarul romanului: viață socială, viață intimă, jurnal, jurnalistică, istorie, filosofie, arta subtilă a nuvelei sau cea miniaturistică a schiței - totul. Pentru că, în cele din urmă, le poate recupera în construcția monumentală și încăpătoare, sintetică și minuțioasă, monolitică și plurivalentă a romanului ca gen proteic, semn de maturitate a unei culturi. Prozatorul a repetat de nenumărate ori această pledoarie, adunând cu bună știință toate locurile comune care s-au rostit și se mai pot rosti din necesitatea de
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
Tătărescu (fost prim-ministru liberal, ales de Stalin pentru a da impresia de democrație pentru Occident). Tactica utilizată (de comuniști) ilustrează perfect periodizarea propusă de Hugh Setton-Watson în desfășurarea «revoluțiilor» comuniste: a) coaliția reală; b)coaliția fictivă și c) regimul monolitic. Data de 6 martie 1945 rămâne memorabilă întrucât maschează prefigurarea socialismului totalitar din România (erei staliniste). Prin impunerea de către sovietici a guvernului dr. Petru Groza, unii istorici au apreciat că reprezintă prima manifestare a Războiului Rece (dintre Occident și URSS
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
versuri schimonosesc limbajul poeziei, conform unor exigențe care sunt rebusistice, nu literare: „dar montând pe un monticul / monahala monarhie / - monobloc monumental - / ce s-a monolitizat / monocerii lui libèrus/ - monadele monarhiei - / au montat monosilabe / în monturi de monograme / monotip de monoftongi / monolitic - monolingv - / c-un tot monofonematic // și astfel au monetizat / nu montaju-n monorime / ci «monturi» monosilabe-n / monumente monoxile“. (Emil Stănescu) Resuscitarea poeziei propagandistice. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
muzica sau grafica versurilor), întrucât atenția cititorului este confiscată de performanța prozaic-rebusistică: „dar montând pe un monticul / monahala monarhie / - monobloc monumental - / ce s-a monolitizat / monocerii lui libèrus / - monadele monarhiei - / au montat monosilabe / în monturi de monograme/ monotip de monoftongi / monolitic - monolingv - / c-un tot monofonematic // și astfel au monetizat / nu montaju-n monorime / ci «monturi» monosilabe-n / monumente monoxile“ etc. Criticului literar nu-i rămâne decât să exclame, contaminat: „Monoton montaj, mon Dieu!“ Mihai Samson Petrescu, la rândul lui, oferă un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Procedînd astfel descoperim omniprezența Statului, asigurînd instituționalizarea relațiilor sociale și deci perenitatea vieții în colectivitate. Dar chestiunea de a ști cum se organizează instituțiile Statului rămîne deschisă. Nu sunt și ele traversate de conflicte și de divergențe? Statul nu este monolitic, iar deciziile sale nu sunt nici tot timpul raționale, nici coerente din punct de vedere cronologic. Nu este deci inutil de a penetra mecanismele administrației publice, pentru a vedea cum se nasc reglementările ce vor încadra strategiile celorlalți actori economici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
versuri schimonosesc limbajul poeziei, conform unor exigențe care sunt rebusistice, nu literare: "dar montând pe un monticul/ monahala monarhie/ - monobloc monumental -/ ce s-a monolitizat/ monocerii lui libčrus/ - monadele monarhiei - / au montat monosilabe/ în monturi de monograme/ monotip de monoftongi/ monolitic - monolingv -/ c-un tot monofonematic// și-astfel au monetizat/ nu montaju-n monorime/ ci Ťmonturiť monosilabe-n/ monumente monoxile" (Emil Stănescu). RESUSCITAREA POEZIEI PROPAGANDISTICE. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
cherokee, numea epistolele și gazetele pe care le buchiseau albii, «frunze vorbitoare»... Ai în vedere forma (sau formatul) obiectului acestuia livresc, ce poate fi volumen-ul rulabil sau actuala «cărămidă» ce «clivează», «feliată», deci, în zeci și zeci de «lame», nu monolitică precum aceea din bibliotecile din Babel?". Așadar o erudiție dilatată prin libertatea conexiunilor umplute de mirajul imaginii ce-i depășește limitele. Prin grăuntele său jocular, o erudiție dansantă. E un mod de a-i contrabalansa sicitatea, monotonia, automatismul atît de
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
ana, Elena Badea Mădălin Ionescu, prezentatorul emisiunii “WOWbiz” de la Kanal D, recunoaște că legătura sa cu jurnalismul datează din vremea în care, în România, sursa puterii o constituia monoliticul aparat de partid PCR, la conducerea căruia se afla Nicolae Ceaușescu. “Pe vremea lui Ceaușescu, meseria de jurnalist nu era una care să te motiveze, să te atragă. Mă plictiseau cumplit formatele de presa scrisă. Și, totuși, prin 1988, m-
Mădălin Ionescu a făcut un ziar clandestin pe vremea lui Ceaușescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71811_a_73136]
-
visul propășirii prin cultură), interpretarea e cea care provoacă revoluția în societate: „Numeroasele revoluții ale epocii contemporane au fost de fapt eliberări ale sensului de interpretările tradiționale care constituiau o unitate de practici caracterizând culturi mai mult sau mai puțin „monolitice”, lipsite de diversitate. Intruziunea diversității nu este, însă, așa cum o gândim deseori astăzi, varietatea tradițiilor (care încearcă fiecare să-și păstreze autoritatea monopolistă asupra unui număr din ce în ce mai mic de fideli), ci, în chip mult mai radical, libertatea de a interpreta
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
a fost adversar al alianței PSD-PNL-PC”, scrie Cristian Preda. Preda remarcă cum, după victoria lui Vasile Blaga de la Convenția PDL, partidul se opune mai tare lui Traian Băsescu decât USL-ului. Taberele din PDL ”PDL nu e, însă, din fericire, monolitic. Partidul se va împărți în curând în tabăra pro- și tabăra anti-Băsescu. Orientarea antiprezidențială a unei părți a PDL nu e doar o chestiune partizană. Traian Băsescu este, în acest moment, factorul constituțional care se mai poate opune mașinăriei de
Preda: Uselizarea PDL poate rupe partidul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38261_a_39586]
-
diaristului în privința lui Paul Goma devin, în timp, mai nuanțate; dar ceea ce admiră necondiționat Matei Călinescu la disidentul nostru este faptul de a fi încercat, măcar, să pună sub semnul întrebării instalarea definitivă și irevocabilă a comunismului românesc, structura lui monolitică. Paralela cu majoritatea universitarilor americani e din nou instructivă. În timp ce în Estul sovietizat presiunea ideologică se menține ori crește la cote insuportabile, iar paranoia câte unui Conducător (Ceaușescu este exemplul cel mai bun) ajunge, ea însăși, ,pe noi culmi", atitudinea
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
fatto con l'altro. La funzione dell'economista torinese, pur nella differenza di contesto, nei confronti sia di Wittgestein che di Gramsci ha rispettato una costante: egli ha sempre mirato a rendere complessa una formulazione teorica che appariva del tutto monolitica ed insindacabile. La linea della Terza Internazionale per quello che riguarda Gramsci e la 'metafisica logică' del Wittgenstein del Tractatus erano ambedue chiuse în un circolo vizioso. Da un lato non riuscivano a dar conto pienamente del problemă che și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
septembrie 1991. În timp ce în celelalte țări ale blocului estic căderea regimurilor comuniste a avut loc pașnic, în România regimul stalinismului-naționalist sau a național-comunistului Ceaușescu dobândise, incepand cu anul gloriei sale, 1968, o stabilitate sau mai curând o încremenire care părea monolitica, impenetrabila. Cei care s-au pregătit (și mă refer aici în special la Ion Iliescu, Silviu Brucan și la generalul Militaru) pentru răsturnarea regimului dictatorial al familiei Ceaușescu nu s-au pregătit în același timp și pentru renunțarea la rolul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]