45 matches
-
sparge-mi mailul ăla (www.piticu.ro) Bă, vrei bani? Uite-ți plătesc. Da' fă-i ceva! Ce i-o fi făcut că a... a rămas în cabinet acolo cu el. Da' nu să poate așa ceva! (IVLRA: 32). În texte monologate, uite acționează, în formule clișeizate, cu diferite funcții argumentative sau stilistice (identificabile contextual). Da' i-am explicat înainte toate cele. Domnule, am dat de el, uitați așa, uitați așa, i-am făcut așa, i-am dres așa, a avut așa
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
amețiți ...dacă Irakul are arme biologice de distrugere în masă? Haideți să fim serioși! (Antena 1, 17.III.2003) B: Și mi-a intrat materialu azi. Hai taci ! (IVLRA: 117). C. Hai(de) - conector discursiv (îi formule clișeizate) În texte monologate, interjecția hai(de) funcționează în calitate de conector discursiv ( în formule clișeizate) marcând diverse roluri argumentative (dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț).53 ( Marchează o concesie: A: Păi ce să zic și eu? Să mă gândesc puțin. Să
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cei mai mulți dintre oameni − sau, hai să zicem, dintre scriitori − nu vor dracului de frig în camera asta. (M. Cărtărescu, Nostalgia) D. Hai(de) - în replici reproduse din comunicarea orală, cu intenții stilistice Alteori, enunțurile conținând interjecții sunt inserate în enunțuri monologate (ale locutorului), pe care le completează afectiv: Definiția pentru ceea ce face Gruia a dat-o chiar el: "Ceva de genul " Hai să vorbim foarte multe cuvinte pe unități de timp cât mai scurte"". Actorul a făcut chiar și demonstrația exemplară
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
haid, áida, áide interj.] - "Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. hai....[ Var.: (reg.) ai interj.] - Onomatopee." 39 Cu toate că majoritatea dicționarelor consultate nu indică, în general, sfera de utilizare a termenlui, apartenența acestuia la comunicarea orală (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv pietrificat în clișee) duce la concluzia aparteneței acestuia la registrul exprimării colocvial-familiare. În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Majoritatea exemplelor citate în aceste lucrări aparțin literaturii beletristice. 40 "Având sens apropiat de al imperativului, interjecțiile hortative
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu-zisă - observarea independentă, exercițiul euristic rezolvarea de probleme, brainstormingul etc. Metoda expunerii constă din prezentarea verbală monologată a unui volum de informație, de către educator către educați, în concordanță cu prevederile programei și cu cerințele didactice ale comunicării. Sub aspectul funcției didactice principale, se înscrie între metodele de predare; după mijloacele cu care operează pentru vehicularea conținuturilor, avem
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de creație cu subiecte și roluri din povești și basme. Aceste jocuri preiau din dramatizări scene sau episoade care le-au plăcut copiilor mai mult și ajung înscenări proprii. La reușita acestor jocuri contribuie foarte mult limbajul prin forma sa monologată sau dialogată. Orice dramatizare poate fi un joc de creație. Școlarii continuă dramatizarea într-un stil original, creativ prin jocul de creație. Modelele lingvistice sunt luate din dialogurile personajelor jucate sau vizionate. Destinele personajelor în jocul de creație pot fi
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
care bate non-stop. Nu știu dacă îl văd. îl aud. Tic-tac, tic-tac. Așteptarea. Ca și bătăile unei pendule - aproape nelipsită din interiorul unor bătrînei - Leonida și Efimița își traversează ziua-noaptea, ziua-noaptea. Fără devieri. Cam aceleași discuții sub formă de dialog monologat, aceleași drumuri prin cameră, aceleași gesturi, același program. Toaletele nu se mai schimbă, un soi de amorțeală, de indiferență față de cum arată, cam aceeași îmbrăcăminte le transportă corpurile din zi în noapte, din noapte în zi. Interesant este cum s-
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
Te simți dezgolit, fără apărare în fața unei analize atente și amănunțite. Nu poți să ascunzi nimic. Omul vulnerabil, omul fără măști, omul de zi cu zi este tema investigațiilor acestui scriitor. Formele de dialog pot fi, la fel de bine uneori, structuri monologate. Ecouri, prelungiri ale gîndului, ale unei replici pe care nu aștepți, de fapt, să ți-o dea cineva. Ecoul se aude pe scenă, se fixează pe ultima consoană a numelor și le ține mai mult în trena aurei lor: Ham
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
dintotdeauna. E un mod de a fi. Și, poate, de a nu se mai gîndi cu adevărat la propria viață, la ratare, la singurătate și inadaptare. Hîrîiala zilnică, frecușul permanent al lui Hamm, morocăneala lui Clov, pseudo-dialogul, ca și formulele monologate ne ajută să ne apropiem de universul celor doi și, în același timp, să acceptăm că nu sîntem străini de ce se întîmplă cu ei. Urmărindu-i, descifrăm neliniștile personale, de fiecare zi și de fiecare noapte. Decodăm mecanismul însoțirii. E
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
sordidă. Foarte bună soluția scenografului Dan Titza. Unde cred eu că este reușita spectacolului. În provocarea actorului Sandu Pop de a se descoperi. În registrele și atitudinile diferite pe care le are și pe care le joacă diferit pe parcursul secvențelor monologate, precum și în cele cu Mihaela Teleoacă, Kathie Lee, fosta soție a lui John Smith. Mihaela Teleoacă aduce mult echilibru într-o apariție redusă ca arie, într-un rol mic. Totuși, plăcerea cu care îl joacă, muchia de cuțit între inocență
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
-se în două sau mai multe entități separate pentru a da expresie unor contradicții lăuntrice acute, cum se întâmplă în drama Iona a lui Marin Sorescu. Chiar dacă, în mod uzual, monologul se supune dialogului, există și forme mixte, de dialog monologat (monologuri suprapuse, care nu satisfac condiția de replică) sau pseudodialog. în opoziție cu dialogul, monologul se caracterizează prin câteva trăsături specifice: accentul este pus pe locutor (emițător), există puține referiri la situația de comunicare, are un cadru unic de referință
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
în cazul orbilor). Limbajul activ are două modalități de realizare: una orală și alta scrisă. Limbajul oral, limbajul de bază, prezent la toți vorbitorii normali, stă la originea constituirii citirii, scrierii și a limbajului intern. Poate fi colocvial, dialogat sau monologat, se desfășoară într-o situație dată, implicând prezența unui interlocutor, în cazul dialogului, sau a mai multora, când are formă colocvială, și are un evident caracter adresativ, beneficiind de o puternică susținere expresivă. în limbajul oral, comunicarea presupune o mai
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în cazul dialogului, sau a mai multora, când are formă colocvială, și are un evident caracter adresativ, beneficiind de o puternică susținere expresivă. în limbajul oral, comunicarea presupune o mai mare angajare prin alternarea rolurilor de emițător și receptor. Limbajul monologat se adresează unui auditoriu în fața căruia se realizează comunicarea și de la care se obține ca feedback doar reacția mimică, pantomimică sau sonoră a publicului. Când acest monolog se desfășoară în absența unui public, emițătorul susține un solilocviu, frecvent mai ales
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
În noile programe de limba și literarura română, aceasta se regăsește în conținutul competențelor generale specifice disciplinei: - Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române înproducerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată - Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise Valorile și atitudinile prevăzute în programa de limba română, care sunt circumscrise domeniului valori din
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o „pseudo-poezie” în care, cu ironie fină, I. parodiază de fapt formele fără fond din poezie („era atât de foarte bine / când pe faleză ne plimbam / aveai o rochie cu buline / și-un cocker negru dolofan”) și o poezie gravă, monologată (Monolog într-o stație de tramvai, Conversația), care vădește o influență joyceană, prezentă sporadic și în câteva poezii anterioare („nu există artere albastre / doar venele cave / cavități / caverne / cavouri / carafis”), înrâurire care se va rafina și accentua în primul roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
gândire (metalogism). 2.5. Compoziție și structură Reprezentând un mod de organizare internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui întreg“), se reflectă în: alcătuirea formală a operei (volume, părți, capitole, episoade narative, secvențe descriptive/dialogate/monologate; acte, tablouri, scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a răspuns bucuros.; respectiv, dramatizate (în cazul în care trimiterea este către un pasaj dintr-un text literar, nu către situații curente de comunicare): lupul: Ce faci aici, Scufiță Roșie?; Scufița Roșie: Sunt în drum spre bunica, îi duc plăcinte...; * monologate: Chiar mă gândeam... Timpul trece încet și se pare că răbdarea nu e punctul meu forte... Poate că dacă aș ști că...; sau, nuanțând, contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
posibilitatea de a trece treptat de la limbajul situativ la însușirea limbajului contextual, pe măsură ce în relațiile sale cu lumea înconjurătoare, copilul depășește tot mai mult limitele experienței senzoriale, desprinzându-se de influența momentului prezent. Începând cu 4½ 5½, din limbajul extern monologat se desprinde și se constituie o formă specială de limbaj „pentru sine”, limbajul interior, ceea ce evidențiază o funcție intelectuală, care constă în esență în planificarea mintală a activității practice. Această funcție intelectuală se realizează și prin limbajul extern, când copilul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]