55 matches
-
aruncă pe cîmpurile de bătălie, fără să-și facă griji din cauza pierderilor de vieți omenești. În primăvara lui 1794, situația militară este restabilită: victoria de la Fleurus (26 iunie) salvează Franța și deschide trupelor franceze calea către Belgia, într-un an, montagnarzii au realizat în întregime programul de salvare a țării. Întrucît căderea sa (27 iulie) urmează imediat după victoria de la Fleurus, este imposibil de știut dacă, odată Revoluția în siguranță, Robespierre ar fi aplicat această politică de pace pe care o
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se întrepătrund, oferindu-i prilejul să se delecteze fixând tipuri și moravuri, în ce au ele caracteristic. Avusese chiar de gând să scoată un volum de Moeurs moldaves. Pasionat călător, își consemnează impresiile de voiaj: La Pierre du Tilleul, légende montagnarde, fragment d’un voyage dans la haute Moldavie en 1839 (Piatra Teiului), Le Rocher du Corbeau (Stânca Corbului). Și în Amintiri contemplativul descoperă peisajul cu o sensibilitate proaspătă, simțindu-se atras de tot ce i se pare ascuns, misterios. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
electrice, telefericul, pus la conservare de Lunetta, încremenise, iar, pe coridoare, pe străduțe, în jurul plantațiilor, lângă cascade, în ogrăzi și-n toate locurile accesibile, tronau felinare, făclii, lămpi, lumânări, asemănătoare cu acelea de la Înviere. Nu pentru așa ceva se pregătiseră, însă, montagnarzii, ci pentru căderea în timp, de care le vorbise Negrescu. Erau convinși că sosise momentul mult întârziat. Parcă și anotimpul le era propice, căci noaptea era înstelată, cu luna bănuită în cealaltă parte a pământului, cu brize ușoare ce înfoiau
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
sigure. Asemenea ei, ursuzi, posomorâți, erau și alții, care nu de o sărbătoare păreau pregătiți, ci de o înmormântare. Amestecul de date și informații, de planuri și strategii, sporite în ultimele zile în cetate, nu avea darul să aducă liniște montagnarzilor. Dimpotrivă, să-i deruteze și mai mult. Poate că și amânările numeroase contribuiseră la confuzia generală. În absența magicienilor, care întârziau să se arate, se cuvenea ca Negrescu să le întrețină speranțele. Dar nici el nu se grăbea s-o
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
primiseră vreo somație să o cârmească într-o parte sau alta. Era atât de târziu, încât nu mai aveau vreme să-și facă obișnuitele calcule. Cei care-i luaseră prin surprindere erau magicienii, dar acum se întreceau cu gluma, lăsând montagnarzii să fiarbă în suc propriu. Le dădeau timp să se răzgândească sau să rămână consecvenți principiilor inițiale. Somnul limitat al Lunettei îi putea determina să o urmeze, vigilența generalului de arme, să-i oprească din drum. Tranziția neagră, că așa
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
verii se codeau să recurgă la așa ceva, sau, cel puțin, așa lăsau impresia. Se zvoni că se aștepta un timp favorabil, anume, miezul nopții, când puterea lor devenea nemărginită. Veni un alt zvon, cum că magicienii erau nemulțumiți de oscilația montagnarzilor. În sfârșit, al treilea: ajunși la o vârstă înaintată, și-ar fi pierdut virtuțile, așa că nu se mai încumetau să-i însoțească pe montagnarzi în Epoca de aur, fiindcă, în timpul procesiunii, unii enoriași și-ar fi dat obștescul sfârșit. Petrecerea
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
când puterea lor devenea nemărginită. Veni un alt zvon, cum că magicienii erau nemulțumiți de oscilația montagnarzilor. În sfârșit, al treilea: ajunși la o vârstă înaintată, și-ar fi pierdut virtuțile, așa că nu se mai încumetau să-i însoțească pe montagnarzi în Epoca de aur, fiindcă, în timpul procesiunii, unii enoriași și-ar fi dat obștescul sfârșit. Petrecerea lor ar fi o trecere defintivă în cealaltă lume, fără vreo legătură cu secolul al XIII-lea. În aceste condiții, responsabil de toate încurcăturile
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
necesar ca aceștia să se arate. În locul clarvăzătorilor, se iviră trei elicoptere înaintând în triunghi echilateral. Prezența lor generă un nou subiect de meditație. Zburătoarele fură atrase de ciuperca muntelui înalt, care le captă și zgomotele. În urma lor sporiră supozițiile montagnarzilor. Unii credeau că oamenii altor platouri soseau pe calea aerului pentru a-și lua rămas bun de la bătrâni, aflând în ce secol urmau să se afunde. Drumezea bănuia că inspectorii Patrimoniului Internațional veniseră să vadă minunea cu ochii lor, dar
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
iar, acum, venea plata și pentru ea. În această situație, câștigător părea a fi doar Stănchescu. El nu se aventura acolo unde bănuia că ar putea risca. Stătea la pândă, păianjenul. Nu se hotăra să-i incite la revoltă pe montagnarzi, o practică predilectă a lui, nu se mișca în cabina lui rulantă, care făcea rondul întregii cetăți. Își supraveghea doar ostașii, încremeniți în posturile lor de veghe. Deplasarea pe orizontală făcea o separație și între întunericul de dincolo de cetate și
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
aceștia începeau să-și exercite singuri atribuțiunile. Totuși, în aceste clipe de amorțire, funcționa ceva: armata. Cetatea avea nevoie de ea. Negrescu ar fi vrut să le explice că trebuiau să reacționeze, dacă erau atacați. Dar, ca în timpul raidurilor aeriene, montagnarzii stinseră toate luminile și se tolăniră pe iarbă. Abia atunci apărură, pe rând, verii, cu gesturi discrete, bine măsurate. Făcură semne să dispară și mucurile de țigări, pentru a nu fi stânjenite făcliile lor, desprinse parcă din drapelul montan, în
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
monoton. Textul aparținea graiului romanș, sau reprezenta un amestec, cu cuvinte preluate de la toate rasele prezente pe paltou. După ce străbătură cam jumătate din incinta cetății, încrucișară de câteva ori făcliile. Vocile lor puternice, amplificate de rezonanța locului, puseră stăpânire pe montagnarzi. Aceștia căzură cu toții în genunchi, asemenea celor de la Kabba, în timpul slujbei, dar îmbrăcămintea lor nu mai era albă, ci aidoma cu a celor care trăiseră în secolul al XIII-lea. Fuseseră doar sfătuiți să poarte astfel de straie, îmbibate de
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
sunau toate a înmormântare. Generalul de evenimente nu se mai temea de ele. Oricum trebuia să vină cândva plecarea în lumea celor drepți: cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Era mulțumit de ceea ce realizase: un platou modificat structural, montagnarzii încrezători în misiunea lor, un interes crescând al inspectorilor de la patrimoniile internaționale, redistribuirea unor generali în alte funcții, pe care istoria nu-i mai putea omite. În clipa următoare, oamenii văzură zborul unui trup omenesc, ca și cum ar fi avut aripi
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
frecvent la Radio și la casa de discuri Electrecord. În 1958 imprimă la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: "Doïna de Dolj", "La malédiction d’amour" ("Cine iubește și lasă"), "Danse montagnarde" ("Uhăi, bade"), "Tiens, tiens, tiens et na" ("Iac-așa"). Acestea au fost editate pe un microsion Electrecord (nr. cat. EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
nu exista o motivație serioasă, mai bine să rescrii cărțile altora, asta face un redactor bun de editură -, găsise În aparatul acela un fel de drog, prinsese să-și lunece degetele pe tastatură ca și cum ar fi făcut variații la Petit Montagnard, la vechiul său pian de acasă, fără teama de a fi supus judecății. Nu se gândea să creeze; el, cel atât de terorizat de scris, știa că aceea nu era creație, ci dovadă de eficiență electronică, exercițiu de gimnastică. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să demonstrăm preocuparea de a manipula implicată în aceste mărturii. Asimilîndu-i pe Enciclopediști acțiunii subterane a francmasoneriei, și francmasoneria însăși iacobinismului, abatele Barruel tinde în mod evident să-i discrediteze pe reprezentanții gîndirii filosofice, asociindu-i întîmplărilor sîngeroase ale "dictaturii montagnarde" și făcîndu-i direct responsabili de opinia pe care o aveau. Propaganda antisemită nu numai că a servit apărarea tuturor pozițiilor conservatoare, dar, se pare, a făcut să se creadă că Protocoalele înțelepților Sionului au fost redactate în diversele oficine ale
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
romani încoace lumea s-a golit", proclamă Saint-Just, și recunoaște rolul pe care 1-a avut imaginea Spartei și a Romei republicane nu numai în retorica iacobină, dar, și mai profund, în universul intelectual și moral al celor din Convenția montagnarzilor și al celor ce s-au vrut urmașii lor. Se cunoaște, de asemenea, insistenta referire la Evul Mediu, în istoria sensibilității franceze începînd cu ultimii ani ai secolului Luminilor: tema "reîntoarcerii la Evul Mediu" a obsedat imaginația tradiționalismului romantic. Această
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945. PERETZ, Henri, Metodele în sociologie. Observația, traducere de Cristina Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2002. RAINEAU, Clémentine, Maladie et infortune dans l'Auvergne d'aujourd'hui. Médecins, malades et guérisseurs d'un bourg montagnard à l'hôpital, directeur d'études: Marc Augé, Paris, 7 nov. 2001. RAYNAL, Maryse, Justice traditionnelle. Justice moderne. Le devin, le juge, le sorcier, Paris, L'Harmattan, 1994. RĂDULESCU-MOTRU, Constantin, "Puterea sufletescă", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Ed.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paris, Albin Michel, 1995; Isabelle Cribier, Les guerisseurs. Approche anthropologique des medicines dites douces, Paris, Janvrier, 1990, directeur d'études: Emmanuel Terray; Clémentine Raineau, Maladie et infortune dans l'Auvergne d'aujourd'hui. Médecins, malades et guérisseurs d'un bourg montagnard à l'hôpital, directeur d'études: Marc Augé, Paris, 7 nov. 2001; Maryse Raynal, Justice traditionnelle. Justice moderne. Le devin, le juge, le sorcier, Paris, L'Harmattan, 1994; Florence Dérouault, Croyance et voyance à Paris et en region parisienne de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
agenții noii creații vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra veniturilor, asupra profiturilor exploatațiilor agricole. Cerul să-mi dezmintă presentimentele, dar văd aici încă un rol de jucat pentru curtezanii popularității. Citiți ultimul Manifest al Montagnarzilor 6, cel pe care l-au emis în privința alegerilor prezidențiale. Este puțin cam lung, dar, la sfârșit, se rezumă în două cuvinte: Statul trebuie să dea mult cetățenilor și să le ia puțin. Întotdeauna aceeași tactică sau, dacă doriți, aceeași
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dorim pentru noi, îl dorim pentru toți cei care suportă jugul tiraniilor; dorim ca armata noastră glorioasă să fie încă, dacă trebuie, armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă și împarte va fi foarte ocupată sub guvernul Montagnarzilor. Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește în buzunarele noastre? Deschideți ochii! Curtezanii popularitații nu și-ar cunoaște meseria dacă nu ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
jubileul contribuabilului. Impozitul spun ei trebuie să atingă superfluul și nu necesarul. Nu vor fi bune vremurile acelea în care, pentru a ne copleși de binefaceri, fiscul se va mulțumi să ne știrbească superfluul nostru? Și asta nu e tot. Montagnarzii speră ca "impozitul să-și piardă caracterul opresiv și să nu fie decât un act de fraternitate". Bunătate din cer! Știam că e la modă să vârâți fraternitate peste tot, dar nu mă gândeam că am fi putut să o
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
infantilism, și, pe deasupra, infantilism periculos? Cum să nu facă poporul revoluție după revoluție dacă s-a hotărât să nu se oprească decât atunci când a realizat această contradicție: "Să nu dăm nimic la stat și să primim mult!". Credeți că, dacă Montagnarzii ajungeau la putere, nu ar fi fost victimele mijloacelor pe care le-au folosit pentru a o câștiga? Cetățeni, în toate timpurile au existat două sisteme politice, și ambele pot fi susținute din motive întemeiate. Conform unuia, statul trebuie să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Adunarea Națională Constituantă este aleasă prin vot universal masculin la 23 aprilie 1848 (n. tr.). 5 După înăbușirea revoltei muncitorilor parizieni (23-26 iunie 1848) deputații Constituantei abrogă din proiectul de Constituție dreptul la muncă și la instrucție (n. tr.). 6 Montagnarzii sunt democrați-radicali și socialiști, descendenți ideologici ai iacobinilor; alegerile prezidențiale din 10 decembrie 1848 sunt însă câștigate de candidatul republicanilor conservatori, Ludovic Napoleon Bonaparte (n. tr.). Traducere după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în Franța erau republicani revoluționari sau extremiști cum au fost iacobinii. Am văzut că unii reformatori erau în favoarea monarhiei constituționale și a democrației parlamentare după modelul britanic. Printre revoluționari se formaseră antagonisme, cea mai importantă fiind cea dintre girondini și montagnarzi (supranumită și iacobinii). Girondinii (astfel numiți din cauză că mulți deputați din această sciziune erau originari din Gironde, o regiune de lângă Bordeaux), erau o diviziune din cadrul Adunării Naționale condusă de Jacques-Pierre Brissot (1754-1793). Girondinii și montagnarzii erau, de fapt, "frères ennemis"* în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
importantă fiind cea dintre girondini și montagnarzi (supranumită și iacobinii). Girondinii (astfel numiți din cauză că mulți deputați din această sciziune erau originari din Gironde, o regiune de lângă Bordeaux), erau o diviziune din cadrul Adunării Naționale condusă de Jacques-Pierre Brissot (1754-1793). Girondinii și montagnarzii erau, de fapt, "frères ennemis"* în sensul că amândouă diviziunile proveneau în mare din aceeași clasă socială a liber-profesioniștilor cum ar fi avocații și notarii.25 Aceștia cădeau de acord asupra multor lucruri precum înființarea republicii și ideea că Revoluția
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]