38 matches
-
iudeo-creștinismului” erudit cartaginez s-a născut pe la anul 160 și trece la creștinism către anul 195, devine cel mai tenace și mai violent susținător al acestui cult al minciunii dar pe la 207 trece cu arme și idei la montaniști. Deși montanismul era considerată o erezie gnostică, totuși Tertulian a rupt-o definitiv cu biserica din Cartagina abia în anul 211 cînd a fost exclus. Cato- licii nu l-au renegat niciodată pentru că ar fi rămas fără scrierile lui teologice care sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
exclus. Cato- licii nu l-au renegat niciodată pentru că ar fi rămas fără scrierile lui teologice care sînt fundamentale în acest cult și astfel nu ar mai fi avut ce pune în fața enoriași- lor. În lucrările scrise după trecerea la montanism, el cere creștinismului neamu- rilor să iasă dintre zidurile marilor orașe ale imperiului și să se răspîndească în mediul rural acolo unde locuia majoritatea covîrșitoare a populației. Dar el se contrazice singur spunînd că iudeo-creștinismul avea ceva adepți nu-mai în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
răspândire în aria geografică mediteraneană a favorizat posibilitatea transmiterii mesajului creștin atât în limba greacă, cât și în limba latină. În primele trei secole ale erei creștine (e.c.), în pofida apariției crizelor interne (pe teme doctrinare: gnosticismul, marcionismul, maniheismul, docetismul, nestorianismul, montanismul, pelagianismul ș.a.), crize care au dus la apariția unor Biserici cu caracter autonom, creștinismul a continuat răspândirea sa atât în imperiu, cât și în afara lui. Această răspândire n-a fost oprită nici măcar de persecuțiile dezlănțuite de unii împărați romani, motivate
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
sale și să părăsească orice preocupare terestră inutilă, practicând zilnic ascetismul, abstinența, postul, mărturisirea păcatelor. ul propunea adepților săi martiriul, ca semn al sfârșitului, cerea separarea bisericii de lume, încuraja profețiile și preoția femeilor. Datorită nonconformismului și disciplinei sale riguroase, montanismul s-a organizat ca mișcare separată de biserică, reușind să-l câștige în anul 207 d.C. pe Tertulian (150-255 d.C.). Acesta a scris o serie de lucrări montaniste, în care critică serviciul militar, profesiunile publice, morala conjugală și disciplina penitențială
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]
-
-l oprească din predicare, dar în multe părți cei care au avut câștig de cauză au fost montaniștii. Totuși, în cele din urmă, mișcarea a fost declarată eretică, iar montaniștii au fost excluși din biserici. Condamnarea oficială de către biserică a montanismului s-a întâmplat în timpul papei Zefferin (papă între anii 199 - 217 d.Cr.)
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]
-
afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sînt strînse, aruncate în foc, și ard”" (Ioan: 15, 6). Inchiziția a aplicat aceste cuvinte din biblie cuvânt cu cuvânt, ca atare. În perioada timpurie a creștinismului, existau învățături ca „Montanism” ce provenea de la Marcion din Asia Mică (85-160) sau „Maniheism”, întemeiată de persianul Mani (216-277) în care religia era impregnată de influența gnostică, învățături care au fost condamnate de biserica catolică drept eretice. În secolul IV la Primul conciliu de la
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
Bruce Metzger afirma „Putem găsi în opera lui Clement citate ale tuturor cărților din Noul Testament cu excepția lui Filimon, Iacob, 2 Petru și 2 și 3 Ioan.” Roma a fost sediul singurei respingeri timpurii a celei de a patra evanghelii. Adversarii montanismului au fost răspunzători pentru asta. Ireneu afirmă că aceste persoane au încercat să suprime învățătura despre Duhul Sfânt pentru a distruge montanismul, prin urmare ei au negat ideea că Apostolul Ioan ar fi autorul evangheliei și autoritatea ei. Mai târziu
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
2 și 3 Ioan.” Roma a fost sediul singurei respingeri timpurii a celei de a patra evanghelii. Adversarii montanismului au fost răspunzători pentru asta. Ireneu afirmă că aceste persoane au încercat să suprime învățătura despre Duhul Sfânt pentru a distruge montanismul, prin urmare ei au negat ideea că Apostolul Ioan ar fi autorul evangheliei și autoritatea ei. Mai târziu, Epifanie de Salamina a denumit acest grup, care consta din adepții preotului Caius, drept Alogi, un joc de cuvinte între „fără Cuvânt
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
un critic păgân al creștinismului) au criticat-o aspru drept falsificare evidentă. Dezbaterea s-a concentrat nu numai în jurul diferențelor față de alte evanghelii, ci de asemenea în jurul învățăturii ei despre Paraclet, care era important în mișcarea „carismatică” timpurie cunoscută drept montanism.
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
a lunii ebraice Nissan, nu a fost acceptată ca atare de Episcopiile din Est care erau fidele datei „quartodecimana”, astfel Papa a excomunicat pe rând bisericile din Asia Mică, acțiune ce demonstrează creșterea puterii papale. Papa Victor I a combătut montanismul și a avut raporturi pozitive cu casa imperială, prin intermediul Marciei, favorita împăratului Comodus, prin care a obținut eliberarea unui grup de creștini condamnați la munci silnice la ocne în Sardinia. Având în vedere toleranța împăratului Commodus față de creștinism, este puțin
Papa Victor I () [Corola-website/Science/304283_a_305612]
-
nu se folosește termenul european, ci echivalentul ”andinism” (ascensiuni în Anzi). În limbile anglo-saxone (engleza și germana) se folosesc termenii ”mountain-eering” (UK) și ”berg-steigen” (D) care au ca rădăcină termenul ”munte” (nu Alpi) și pot fi traduși mai corect ca ”montanism” (ascensiuni pe munte) termen nefolosit și inexistent în limba română. ul a evoluat, de-a lungul anilor, federația internațională de alpinism (UIAA) incluzând azi, în această activitate următoarele activități. 1. Drumeția montană (trekking) Este forma cea mai simplă de mers
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
intenționat. La mijlocul secolului al II-lea, trei grupuri de creștini neortodocși au aderat la unele doctrine, fapt care a divizat comunitățile creștine din Roma: învățătorul Marcion, revărsarea cincizecimii a profeților creștini în extaz a revelației creștine, într-o mișcare numită "montanism" deoarece a fost inițiată de Montan și discipolele sale feminine și învățăturile gnostice ale lui Valentin. Primele atacuri asupra așa-ziselor erezii au constituit conținutul lucrării lui Tertulian, "Rețete împotriva ereticilor" (cu 44 de capitole și scrisă la Roma) și
Erezie () [Corola-website/Science/318172_a_319501]
-
Această răspândire în aria geografică mediteraneană a favorizat posibilitatea transmiterii mesajului creștin atât în limba greacă, cât și în cea latină. În primele trei secole ale erei creștine, în pofida apariției crizelor interne (pe teme doctrinare: gnosticismul, marcionismul, maniheismul, docetismul, nestorianismul, montanismul, pelagianismul ș.a.), crize care au dus la apariția unor Biserici cu caracter autonom, creștinismul a continuat răspândirea sa atât în Imperiul Roman, cât și în afara lui. Această răspândire n-a fost oprită nici măcar de persecuțiile dezlănțuite de unii împărați romani
Creștinismul în Europa () [Corola-website/Science/329689_a_331018]