37,049 matches
-
Ștefan Cazimir Destinul statuilor din București a fost și rămîne un destin turmentat, și nu o dată un destin ironic. În primele luni ale anului 1948, zelul demolator al noului regim a distrus cu sălbăticie cîteva din monumentele reprezentative ale Capitalei: statuia lui Carol I și aceea a regelui Ferdinand (ambele făurite de Mestrovici), monumentul lui I. C. Brătianu, al lui Take Ionescu, al lui Lascăr Catargiu. A scăpat ca prin urechile acului statuia lui Alexandru Lahovari (poate pentru că
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
și nu o dată un destin ironic. În primele luni ale anului 1948, zelul demolator al noului regim a distrus cu sălbăticie cîteva din monumentele reprezentative ale Capitalei: statuia lui Carol I și aceea a regelui Ferdinand (ambele făurite de Mestrovici), monumentul lui I. C. Brătianu, al lui Take Ionescu, al lui Lascăr Catargiu. A scăpat ca prin urechile acului statuia lui Alexandru Lahovari (poate pentru că era mai puțin la vedere). A fost lăsat în pace și bustul lui G. C. Cantacuzino, de la
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
statuia lui Lenin. Din bronzul statuii lui Lenin nu s-a mai turnat nimic; doborîtă de pe soclu în 1990, ea zace de atunci în bălăriile de la Mogoșoaia, alături de statuia doctorului Petru Groza. Pe locul acesteia din urmă se înalță acum Monumentul Artileriei: o țeavă de tun în poziție verticală flancată de două pușcoace "istorice", confecțioante cu măiestrie în atelierele Muzeului Militar Central. Bucureștiul n-are o statuie a lui Cuza, dispune în schimb de una a lui Bolivar. Bucureștiul n-are
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
mai degrabă hameiul. Gurile rele spun că fusese, la origine, o statuie a lui Lenin, căreia autorul i-a înlocuit capul după ce ratase comanda inițială. (Cazul n-ar fi, la rigoare, primul; la fel s-au petrecut lucrurile și cu monumentul lui Mihai Viteazul, operă a francezului Carrier-Belleuse, care a plantat capul voievodului pe un trup al Ioanei d'Arc.) Scoasă din recluziune în 1993, statuia lui nenea Iancu a fost așezată într-un scuar de pe strada Maria Rosetti, peste drum
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
își asumă răspunderea? Ignorînd întrebările insistente ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată o sculptură a lui Mihai Buculei. Amintita statuie a lui Ilici, realizată de Boris Caragea, lăsa o
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
nou într-un spațiu vizibil, bunăoară pe ringul de dans al unui restaurant high-life de la Șosea. Așezat pe o platformă rotativă, cu aerul lui de chefliu deshăinat, Lenin i-ar stimula generos pe meseni în libațiile lor prelungite. Cît privește monumentul substitutiv, așa cum ni-l prezintă o fotografie din revistă, el seamănă izbitor cu o moară de vînt, părînd gata, deși imobilă, să-și anime aripile la prima adiere. Lucrarea discipolului devine astfel o emblemă străvezie a liber-schimbismului, efectuînd totodată un
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
a "omului din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita/ ce sapa-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ că mușuroiul de cîrtita/ peste care mișuna furnici/ și crește mai înaltă iarbă -/ asta e tot Doamne?/ asta e tot" (Mușuroiul de lumină). Mișcarea tactică obișnuită a acestui lirism o constituie compensația. Departe de poză orgoliului, a declarativitatii redundanțe, Dumitru
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
din străinătate. Premiul UAP pentru sculptură - 1966 și 1974 și premiul UAP pentru artă monumentala - 1964. Locuiește în București și este soția sculptorului Vasile Gorduz. Au trecut deja cîțiva ani de cînd a fost amplasată la Timișoara, în cadrul complexului de monumente cunoscut sub numele de Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
la un loc regeștile fiare/ și le-nvăț, fără teamă de colții lor,/ să facă acrobații, tumbe ca-ntr-un circ,/ ascultînd apoi, după fiecare număr,/ strigătele mulțimii:/ - Fantasmagorii! Fantasmagorii!" (Anestezie /I/). Obiectivat, la un moment dat, în chip de monument, poetul se tînguie: "Cel mai adesea mă văd ca pe o structură ratată,/ acoperită de praf într-un colț al Marelui Atelier" (ibidem). Sau: "Apropie-te, pîndește-mă, hăituiește-mă/ toarnă-mă-n bronzul insomniilor tale" (ibidem). Sau, împrumutînd temperatura scăzută
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
se tînguie: "Cel mai adesea mă văd ca pe o structură ratată,/ acoperită de praf într-un colț al Marelui Atelier" (ibidem). Sau: "Apropie-te, pîndește-mă, hăituiește-mă/ toarnă-mă-n bronzul insomniilor tale" (ibidem). Sau, împrumutînd temperatura scăzută a monumentelor în care se presupune turnat, consemnează o "beție rece", un "timp boreal" prin care se străvede aceeași ispită a imobilității citită pe termometru: "Îți amintești/ Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
mare Piață a lui, Invalizilor, - însuși numele fiind decăzut și el, ruginit, ros de trecerea Timpului, ca o armă, - Esplanada copleșitoare... Îmi trebuie un mare efort ca să-mi reprim o greață subțire ce mă cuprinde privind grandoarea dărăpănată oarecum a Monumentului în mijlocul căruia stă îngropat Napoleon I. Oricâtă descompunere ar opera, tot Timpul, eu pe Împăratul lor sublim, pe Corsicanul nemuritor îl văd doar pe pânza gigantică a lui David în momentul Încoronării, când imperatorul își așează singur coroana pe cap
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne dea cheia universului
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
rațional, de natură urbanistică, unul care privește exclusiv morfologia spațiului public și configurația lui estetică. într-un loc foarte autoritar al Bucureștilor și la capătul unui itinerariu mobilat cu vreo cîteva dintre cele mai importante lucrări monumentale din întregul oraș, Monumentul Aviatorilor - Crucea secolului - Arcul de Triumf, pe un traseu, și Monumentul Infanteriei - Memoraialul Apostu - Arcul de Triumf, pe un alt traseu, păstrarea exclusivă a Casei Scânteii drept cap de perspectivă și singură formă urbană semnificativă reprezintă o imposibilitate morală și
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
și configurația lui estetică. într-un loc foarte autoritar al Bucureștilor și la capătul unui itinerariu mobilat cu vreo cîteva dintre cele mai importante lucrări monumentale din întregul oraș, Monumentul Aviatorilor - Crucea secolului - Arcul de Triumf, pe un traseu, și Monumentul Infanteriei - Memoraialul Apostu - Arcul de Triumf, pe un alt traseu, păstrarea exclusivă a Casei Scânteii drept cap de perspectivă și singură formă urbană semnificativă reprezintă o imposibilitate morală și o agresiune inacceptabilă împotriva logicii urbanistice elementare. Indiscutabil, micuța Lomonosov nu
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
imensului spațiu verde care o precede. Iar în centrul optic, moral și simbolic al acestuia se găsește reperul sculptural, prezența monumentală unică pe care statuia lui Lenin a reprezentat-o preț de cîteva decenii. în acest context, ridicarea unui alt monument care să disloce prezența fizică și sugestia mistică a bolșevismului expansiv și triumfător, pe care chipul lui Lenin le-a purtat neobosit prin Europa estică și centrală, trebuie să-și propună mai mult decît o simplă substituție de forme și
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
arhitect, echipă tehnică - de a ieși din sfera mică a statuii pentru a genera o modificare structurală a sitului și, în același timp, de a reuși să depășească denotația pretextului și întreaga epică a evenimentului particular pentru a asigura supraviețuirea monumentului și dincolo de mobilul imediat al nașterii sale. Dacă e să ne oprim la prima parte a întrebării, faptul că inițiatorul proiectului și comanditarul moral este Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
sînt destul de simple și par, în mod ciudat, a fi fost ordonate și într-un alt plan decît cel administrativ. Sculptorul Mihai Buculei, al cărui proiect a fost selectat finalmente, este un artist bine cunoscut, cîștigătorul mai multor concursuri pentru monumente publice, printre care și al celui de la Alba Iulia, pentru Monumentul Unirii. Unul dintre cei mai importanți sculptori români de astăzi, el a fost selectat pentru acest monument în urma unui concurs cu invitați. Dar și în situația în care nu
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
ordonate și într-un alt plan decît cel administrativ. Sculptorul Mihai Buculei, al cărui proiect a fost selectat finalmente, este un artist bine cunoscut, cîștigătorul mai multor concursuri pentru monumente publice, printre care și al celui de la Alba Iulia, pentru Monumentul Unirii. Unul dintre cei mai importanți sculptori români de astăzi, el a fost selectat pentru acest monument în urma unui concurs cu invitați. Dar și în situația în care nu ar fi fost organizat nici un concurs, el putea primi orice comandă
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
selectat finalmente, este un artist bine cunoscut, cîștigătorul mai multor concursuri pentru monumente publice, printre care și al celui de la Alba Iulia, pentru Monumentul Unirii. Unul dintre cei mai importanți sculptori români de astăzi, el a fost selectat pentru acest monument în urma unui concurs cu invitați. Dar și în situația în care nu ar fi fost organizat nici un concurs, el putea primi orice comandă de acest fel prin simpla opțiune a comanditarului și prin îndeplinirea tuturor criteriilor pe care le impune
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
decît ar da de înțeles doar soclul stingher și tricolorul lui provizioriu!? P.S. în Evenimentul zilei de duminică, 4 august 2002, un articol nesemnat, în anexa căruia un sinecurist de profesie deplînge marile cheltuieli pe care le presupune ridicarea unui monument pe care-l face altcineva, are, în încheiere, și această constatare: ,,Prost gust, lipsă de responsabilitate, fațadă". Cu responsabilitatea și cu fațada rămîne de văzut, dar în ceea ce privește prostul gust, aici lucrurile sînt absolut clare. Această sintagmă se va putea folosi
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
dizlocată, compromisă și, finalmente, aneantizată, pentru a fi înlocuită cu alta, purtătoare a acelorași mesaje cvasitranscendente, dar stocată în alte repere iconografice. Astfel, unde altădată se ridicau statuile lui Ferdinant, Brătianu, Pache Protopopescu etc.etc., au început să prindă viață magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
și bietul Dobrogeanu Gherea, asimilat și el, prin lectură înfierbîntată, grupului de întemeietori. Moartea (sau numai criogenizarea) simbolurilor comuniste a reactivat memoria de grup și disponibilitatea spațiului public, ceea ce a făcut ca, imediat după 1990, fie să se reinstaleze vechile monumente, cazul statuii lui Brătianu de Mestrovici, fie să se comande altele noi. Si, în acest moment, a început dezastrul! Criza enormă prin care a trecut România în cele cinci decenii de comunism, disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
se viseze gravată în paradisul de bronz, de piatră, de oțel și, la rigoare, chiar de ciment. Organizații, comitete, fundații, asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană, dacă nu cumva chiar comunală, vreun
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
lucrări de for public care s-au ridicat pînă acum și care sînt, simultan, forme ale timpului și creații de mare anvergură, pot fi numărate pe degete: Discul lui Paul Neagu din Piața Televiziunii, Iuliu Maniu al lui Mircea Spătaru, Monumentul infanteriei al lui Ion Bolborea, toate din București, și Memorialul de la Timișoara care include lucrări de Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu -Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
pînă acum, pe care le-a stîrnit acest eveniment, cer, pentru a scoate subiectul din zona amatorismului și a populismului vulgar în care el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă care se ridică aici privește chiar necesitatea acestui monument, cu alte cuvinte dacă el trebuie sau nu să se facă în acel loc, iar, în al doilea rînd, întrebarea este dacă proiectul lui Buculei poate funcționa și dincolo de scopul imediat al comanditarului, adică acela comemorativ. în funcție de aceste elemente discuția
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]