59 matches
-
nu ar mai fi timp de îndelungă privire către "lucrurile însele" de vreme ce "contemporaneitatea" se constituie din amenințarea sfârșiturilor și turnurilor de toate felurile și trebuie monumentalizat (mumificat) totul, chiar și rezultatele îndoielnice ale unor încercări de a ieși de sub greutatea monumentalizărilor de până acum. Graba de a obține un "produs" robust și rezistent la timpuri (produs al gândirii, al filosofiei etc.) pare a nu-i fi dominat și pe gânditorii din alte orizonturi de viață judicativă, mai depărtate de "apusul" sub
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe Nicolae Ceaușescu. Proiectul monumentelor cu bani puțini e construit pe o idee cât se poate de interesantă, care poate să aducă în dezbatere practica artistică ca modalitate de răspuns vizibil, în replică la mistificarea spațiului și conștiinței publice prin monumentalizarea oficială a puterii, însă metaforizarea excesivă propusă în livrarea (poate și în selectarea) lucrărilor îi sabotează elanul de convingere. Lucian Dan Teodorovici, câștigător al concursului CNC Senior editorul „Suplimentului de cultură“, Lucian Dan Teodorovici, se numără și anul acesta printre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
care le Întrevedem iminente― (Marcu et alli 1935: 10). Depășind doar un simplunivel tehnic, acesta caută să Înțeleagă și să respecte modul real de evoluție a orașului. După cum se declară, planul director este osatură ce dă posibilitatea de dezvoltare și monumentalizare. În acest spirit, planul nu este conceput pentru o stare finală a orașului, ci pentru conducerea evoluției pe o perioadă scurtă, 30-40 ani, durataunui oraș și aunui om, astfel, urbanismul leagă În mod firesc orașul de oamenii săi (Marcu et
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
contra-candidat. Calitățile de împărat-militar fuseseră confirmate de istoria sa triumfală, devenită parte definitorie din istoria și din memoria romană. Pe această bază se vor desăvârși modelul absolut al puterii, ideologia imperială, imaginea-prototip și ceremonialurile omagiale, moștenite apoi de statul creștin. Monumentalizarea implică, pe de o parte, schimbarea raportului dintre individul și comunitate cu propriul oraș, dar, pe de alta, și cu puterea. Populus romanus învață să-și memoreze identitatea și "istoria", să ducă valoarea modelelor și valoarea proprie la o scară
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
anglo-saxon, Încă din anii 1970, ea se vede amenințată. În Franța Însă continuă să dăinuie, dar, semn irefutabil de Îmbătrînire, este astăzi confirmată cu statutul de doctrină academică: literatura adevărată este poetică: Chevillard, Echenoz - toată literatura Minuit, În curs de monumentalizare - au o dimensiune poetică (ludică, loufoque, umorală, adînc scripturală, intertextuală: poetică) a cărei existență este demonstrată În teze de doctorat. Ajungem la capitolul 5 al cărții, cel mai interesant, Un métier d’ignorance, un eseu el Însuși de 60 de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Saint-simonismul și știința geniului / 84 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații / 88 2.7. Poezia încarnată / 93 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9. Literatură cu nume la plural / 104 Partea a treia. MONUMENTALIZAREA / 113 3.1. O altfel de bogăție / 113 3.2. Vremea colecționarilor / 116 3.3. Două modele ale monumentalizării / 122 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Poezia încarnată / 93 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9. Literatură cu nume la plural / 104 Partea a treia. MONUMENTALIZAREA / 113 3.1. O altfel de bogăție / 113 3.2. Vremea colecționarilor / 116 3.3. Două modele ale monumentalizării / 122 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
context, caracterul neeconomicos al comportamentului față de obiectul estetic e guvernat de alte idei, atenției particulare cu care privim obiectele estetice i se atribuie noi valori și i se pun la dispoziție noi instrumente. Admirarea omului sau a textului, sacralizarea sau monumentalizarea, aprecierea analitică sau extazierea vidă, sunt gesturi istorice, maniere colective prin care societatea legitimează angajarea într-un raport privilegiat de atenție. Close-reading-urile structuraliste presupun un alt stil al atenției față de, să zicem, focalizarea pe detalii din notele lui Ibrăileanu pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în formarea noii societăți burgheze, a determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul "monumentalizării", legat de descoperirea modurilor de admirație pentru folclor în perioada exilului post-revoluționar. Rezultată în urma prelucrării pe teren românesc a mai multor idei occidentale referitoare la estetica vestigiilor, monumentalizarea a canalizat atenția spre materialitatea fragmentară și dispersată, a mediat o relație
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul "monumentalizării", legat de descoperirea modurilor de admirație pentru folclor în perioada exilului post-revoluționar. Rezultată în urma prelucrării pe teren românesc a mai multor idei occidentale referitoare la estetica vestigiilor, monumentalizarea a canalizat atenția spre materialitatea fragmentară și dispersată, a mediat o relație "geografică" cu realitatea teritoritorială a țării și a angajat o viziune a vieții efemere. În sfârșit, capitolul al patrulea abordează regimul "singularizării", legat de aprecierea personalității creatoare în funcție de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe linia de separație a vârstelor se manifestă înaintea voinței individuale și a singularității creatoare. Și ne ajută să înțelegem ce supraviețuiește - adesea inconștient, fără a-și marca datoriile - din visul productivității oarbe al unei culturi minore. Partea a treia MONUMENTALIZAREA 3.1. O altfel de bogăție În Șarada, un film american din 1963, Audrey Hepburn joacă rolul unei soții care se vede în posesia unei moșteniri neașteptate. Soțul ei, care tocmai a murit în condiții suspecte, i-a lăsat 250
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici frumusețea, bătrânul filatelist care nu are ochi decât pentru niște hârtiuțe imprimate când stă în fața unei femei superbe sau Audrey Hepburn care nu se gândește decât la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea le implică. Pentru că, văzut prin prisma colecționarului, universul se umple de lucruri: cărțile se transformă în obiecte, mângâierea înlocuiește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al riscului, Benjamin spunea despre colecționar că "are relația cea mai profundă pe care cineva o poate întreține cu lucrurile 15. Și altundeva, revenind asupra acestei teme preocupante adaugă: "Colecționarul se pierde, cu certitudine"16. 3.3. Două modele ale monumentalizării Cum a ajuns această soluție de "îmbogățire rapidă" să fie disponibilă pentru micile culturi literare din secolul al XIX-lea? Cam cu o sută de ani înainte de inaugurarea mișcărilor naționale, vechea noțiune a monumentului a început să fie supusă unor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
antiquité expliquée et représentée en figures și în 1752 a catalogului realizat de Contele de Caylus, Recueil d'antiquités égiptiennes, étrusques, grecques et romaines. Importantă e aici posibilitatea de a asimila fragmentele ca obiect estetic de sine stătător. Sub umbrela monumentalizării, resturile puteau fi apreciate în sine, nu în funcție de întregul din care făceau parte sau de reprezentarea pe care o alcătuiau. În loc să fie privite ca o componentă a operei, fragmentele au devenit o metonimie a ei. Anticarii voiau ca torsul unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe întregul teritoriu al țării, trebuiau identificate, marcate ca atare, luate în posesie. Specialiștii au subliniat că în aceste condiții știința monumentelor se deplasează treptat spre o știință a inventarului 24, deschizând indefinit clasa obiectelor valoroase. Înainte de a însemna frumusețe, monumentalizarea înseamnă cantitate. Dincolo de consecințele multiple ale unei asemenea schimbări de atitudine față de produsele culturale ale unei națiuni, trebuie subliniat faptul că astfel sursa monumentelor se localizează. În locul siturilor egiptene sau romane, țara întreagă devine un imens teren de investigații și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reprezentarea epopeilor naționale și a surselor lor folclorice, plasarea locală părea mai degrabă vagă și fictivă: monumentul era legat de un popor mitic care trimitea la o stare ancestrală și nesituabilă a comunității. Asimilarea practicilor de inventariere instituie în câmpul monumentalizării o legătură strânsă cu terenul și cu explorarea lui și, implicit, cu o anume perspectivă asupra potențialității lui producătoare de valori culturale. Știința inventarului a transferat de fapt prestigiul monumentalității dinspre atitudinile de receptare, înspre disponibilitățile de creație. Exploatarea monumentalului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obiectelor care pot fi apreciate în termeni estetici și o implozie a categoriei frumosului, o eliberare a drepturilor de utilizare a calificărilor supreme. Se deschideau astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eliberare a drepturilor de utilizare a calificărilor supreme. Se deschideau astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-un proces de proletarizare a societății creatorilor și de modificare a regulilor de acces în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au putut migra și "înarma" culturile emergente. În măsura în care acolo nu era vorba de o disoluție a breselelor, ci de inexistența lor, deschiderea accesului la lumea artei și posibilitatea apariției unui număr mare de artiști își păstrau semnificația emancipatoare. În schimb, monumentalizarea nu se referă la oameni, ci la lucruri. Ea corespunde unor fenomene istorice care au condus la mărirea parcului de antichități și e expresia nevoii de a numi și de a gestiona abundența pieselor interesante. Dacă uzajele sacralizării sunt legate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ci la lucruri. Ea corespunde unor fenomene istorice care au condus la mărirea parcului de antichități și e expresia nevoii de a numi și de a gestiona abundența pieselor interesante. Dacă uzajele sacralizării sunt legate de disoluția clasei artizanilor, uzajele monumentalizării sunt reclamate de disoluția clasei obiectelor frumoase, de ieșirea lor din muzee și din nomenclatoarele specializate: frumosul se găsește peste tot și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare a indivizilor și investirea cu valențe estetice a materiei. A oferit o perspectivă alternativă asupra a ceea ce o cultură emergentă poate să facă prin prisma a ceea ce ea posedă deja. Prin monumentalizare li s-a oferit o șansă, nesperată, de a compensa deficitul nu prin adăugarea de "puteri" sociale, ci prin saturarea patrimoniului de opere: au avut ocazia să umple literatura cu texte, după ce încercaseră să o populeze cu autori. Întrebarea e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
afectate de timp a condus în acel moment percepțiile estetice, inclusiv pe cele din domeniul literar. Spre deosebire de regimul sacralizării care se sprijinea pe o viață exemplară sau de regimul vocațional care avea să pună în centrul atenției viața singularizată, regimul monumentalizării a mizat pe expresia tranzitorie a vieții, definită de experiența unui prezent și de caracterul său pasager. O viață care în același timp e lipsită și de forță modelatoare, și de profilul individualizant care dă valoare existențelor moderne: de fapt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
menite să prezinte separarea nu ca pe un accident, ci ca pe un act fondator al calității estetice: să facă din pierdere vectorul valorizării și să situeze în inima relației estetice o absență. În analiza pe care o face regimului monumentalizării implicat de cultura fragmentelor, Jacques Rancière a subliniat această particularitate, care presupune delegarea unei "puteri" spre piesele disparate: "Puterea întregului nu mai ține de întâlnirea corpului funcțional cu cel expresiv. E în contururile care se topesc unele în altele. E
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mihail Dragomirescu, aceste teorii vor pătrunde în societatea românească, vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar, într-o reverie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]