46 matches
-
se arată cum un boer de neam își pierde moșiile și cum se îmbogățesc ciocoii lui, pe când țăranii sufăr. Cum venea o moară pe Siret, când apele cresc după ploi mari. (Un an ca 1908). În moară vine ș-o morăriță frumoasă, tânără și văduvă, cu tatăl ei morarul. Moara e de la deal, moară plutitoare, tot a boerului. Femeia e plină de draci, și arată cam cine e chiar în ziua când moara e trasă la mal. Atunci se adună oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cam cine e chiar în ziua când moara e trasă la mal. Atunci se adună oamenii și între ei mulți din eroii romanului și stau de vorbă lângă podul pe șăici. Înserarea și zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută) Boerul are afaceri, cu Ovrei, cu Șapsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
între ei mulți din eroii romanului și stau de vorbă lângă podul pe șăici. Înserarea și zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută) Boerul are afaceri, cu Ovrei, cu Șapsa și Bloc are nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din averea comunei cât pot. Iacobachi cam are de furcă cu moș-Brebu. Năcazurile țărănești. Vieața în familia lui c.c. Panaite, cu cucoana Anica și cu fata lor. Cum se întâlnește fata, Constanța, cu țiitoarea boerului. Cum vorbesc, și cum morărița se mărturisește. Cum cucoana Anica trăește cu Teodorescu, cum c.c. Panaite se alcoolizează. Cum se face o alegere. Cum se îndârjesc țăranii, cum vine administrația cu căp. Dimcea cârnul. Cum acuma Iacobachi găsește prilej ca să desființeze pe moș-Brebu. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iacobachi găsește prilej ca să desființeze pe moș-Brebu. Și cătră boer spune că fata e sfătuită să fugă, să tot fugă de moș Brebu și atunci moș Brebu trece drept ațâțător, e bătut, închis, chinuit, moare. Cum se apropie ruina. Cum morărița fuge de la boer pe totdeauna și se duce la pândar care încă nu știe ce face cu ea. Cum pândarul răzbună pe moș Brebu lăsând în vijelie singur, lângă pădure, pe Iacobachi. O dragoste a lui Tudor, nepotul. Romanul d-șoarei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dă premii ca un vodă, și când învățătorul ține un discurs. Premiu ia și Tudor, nepotul lui moș-Brebu. Boerului i se întâmplă un accident la vânat și cu ocazia asta vine doctorul, care e un om cumsecade. E adus de morăriță, și moș-Brebu, care spune multe lucruri adevărate boerului. Cum bântuie tifosul în sat, și cum îngrijește doctorul de bolnavi. Întrecerea între doi țigani lăutari: unul bătrân vestit și unul tânăr, care-l învinge. Bătrânul îl sudue și-l proclamă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1-15 aprilie 21 mai Datura Arborea (trompeta îngeriloră 1-15 aprilie 1 iunie Garofița 1-15 aprilie 7-15 mai Garofiță de câmp 1-15 aprilie 21 mai Gura-leului 1-15 aprilie 15 mai Impatiens parviflora 15-28 februarie 1 iunie Lobelie 15-30 martie 7-15 mai Morărița 1-15 aprilie 20 mai Mușcata 1-15 aprilie 21 mai Panseluțe 15-28 februarie 1-15 mai Petunie Februarie 15 mai Ricin 1-15 aprilie 1 iunie Rudbeckia hirta 15-30 aprilie 21 mai Salvie 1-15 aprilie 21 mai Senecio cineraria 1-15 februarie 7 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
acolo, în colț, lângă roata uriașă de lemn, rotofei și făinos. Pe pragul ușii întredeschise, o recunoșteam și pe fata cu șorț alb pe fusta înflorată: era chiar ea, Sibyle. Avea părul ei blond, buclat și în ochii verzi ai morăriței recunoșteam chiar mărunta pată, stropul mic auriu, pe care-l zărisem în ochii verzi ai Sibylei, de cum se aplecase să mă sărute acolo pe pragul casei lor. Dar nu-i mărturiseam că o recunoscusem. Mă străduiam să văd, să înțeleg
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
la patefonul cu pâlnie His Master’s voice. Din pâlnia lată se auzea, cam răgușită, o voce de bărbat. Recunoșteam liedurile lui Schubert, din care cânta mama acompaniindu-se la pian, închinate dragostei nefericite a tânărului ucenic morar pentru frumoasa morăriță. "A ta este inima mea și în veci va fi a ta...", cânta el și, deși răgușit, striga "Die geliebte Müllerin ist mein!". Melodia, cuvintele știute păreau că povestesc ceea ce se petrecea în tabloul din fața mea. Mai ales atunci când cântărețul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
solemnă“ de V. Timaru. Recitalul de muzică de cameră programat marți, 1 martie, de la ora 19, în sala Orpheum (Piața Libertății) va fi susținut de Alexandra Guțu (violoncel), Hortensia Rodica Zeman (vioară), Sasha Bota (violă), Diana Rafaela Butaru (violoncel), Eugen Morărița (vioară) și Johnny Bota (bas electric). În program, Duet pentru violă și violoncel - „Bukoliki“ de W. Lutoslawski, „Kegelstatt Trio K.V. 498“ de W.A. Mozart, Trio „Le grand tango“ de A. Piazzola și „Cvintetul cu pian în Mi bemol major
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
reale. Din ea au rămas doar ,,niște râpi și niște dâmburi pe o întinsă porțiune de pământ", pe coasta unei albii secate. Lângă ruinele lăcașului creștea un plop uscat în care vara apăreau maci roșii (semne lăsate vreunui iubit de morărița ,,furată mereu de neastâmpăr și de un fel de dragoste zburătoare"). Nimeni nu a uitat povestea morarului îndrăgostit, care nu a încetat niciodată să-și caute nevasta ,,luată de un vârtej de praf alb, într-o vară de secetă și
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Tărbățiu (Bocșa), La Poșmândre (Caransebeș). Ispite pentru melomani l La Filarmonică și Operă Melomanii timișoreni sunt ispitiți de Filarmonica „Banatul“ la o întâlnire cu Trio Charisma, marți, 15 martie, de la ora 19, în sala renovată a Colegiului „I. Vidu“. Eugen Morărița (vioară), Dorin Cuibaru (clarinet, saxofon) și Andreea Griszmuk (pian) vor interpreta lucrări de M. Infante, Haciaturian, Stravinski, Stroe, Dinescu, Piazzola. Concertul simfonic de vineri, 18 martie, ora 19, va fi dirjat de maestrul Vlad Conta. În program, lucrări de Rossini
Agenda2005-11-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283473_a_284802]
-
liceul nostru s-a derulat Concursul Național „Evaluare în educație”, administrator de test fiind profesor Alina Scutaru. Printre elevii care au obținut locul I județean amintim: Mărincuță Mihai, Burlacu Ionuț, Cristea Raul, Mihăiță Cristian, Boz Andrei, Unguru Claudiu, Beldiman Andrei, Morărița Marius. Participarea elevilor noștri la aceste concursuri sau examene naționale implică un efort deosebit și alocarea unui interval considerabil de timp, ceea ce certifică pasiunea pentru obiect, pasiune concretizată ulterior în profesie. Este justificată mândria profesorilor din catedră pentru rezultatele obținute
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Alina Scutaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1842]
-
auditive, făcând semn orchestrei să-l acompanieze, aplecându-se către urechea Șefului de Șantier cu vocea joasă,aproape În surdină manevrând cu dibăcie arcușul viorii. „Cioc, cioc la poarta noastră! „Cine bate la fereastră... „E cocoșul de Gheorghiță! „Vine de la morăriță... Entuziasmat șeful bătu din palme, comandând pentru orchestră câteva sticle din vinul cel mai bun.Apoi se scotoci enervant de mult prin buzunare căutând portofelul care nu era de găsit, privind cu coada ochilui la Tony Pavone care Îl scoase
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
după obicei, toate documentele ce atestau funcționarea legală a făbricuței sale de făinuri, iar chitanțele fiscale le-a rânduit, după ani, în tr-un caiet separat, conform unor vechi cerințe împărătești. Și moara meșterului-faur măcina non-stop, și apă avea destulă, și morărița Manoloaia era tânără și frumoasă, și era oacheșă și zâmbăreață, sprâncenată și harnică, și făina de grâu-secară, de orz și păpușoi, frumos mirositoare, de la moara lui Manole, se bucura de mare căutare în întreaga zonă. Mama își amintea că zarva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
când moara trebuia oprită. Așa s-a întâmplat și odată cu plecarea făurarului Manole la războiul cel mare de unde s-a întors abia după patru ani, că împăratul l-a cătănit pentru bătaie cu toate limbile din jurul împărăției. Și se jeluia morărița văduvită împreună cu toate ropcencele: Ardă-l focu' pe-mpăratu!/ Că mi-o cătănit bărbatu'/ Și l-o dus în țări străine/ Nu știu, Doamne, de mai vine... Dar Dumnezeu l-a ajutat și omul chiar i s-a întors, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
liceul nostru s-a derulat Concursul Național „Evaluare în educație”, administrator de test fiind profesor Alina Scutaru. Printre elevii care au obținut locul I județean amintim: Mărincuță Mihai, Burlacu Ionuț, Cristea Raul, Mihăiță Cristian, Boz Andrei, Unguru Claudiu, Beldiman Andrei, Morărița Marius. Participarea elevilor noștri la aceste concursuri sau examene naționale implică un efort deosebit și alocarea unui interval considerabil de timp, ceea ce certifică pasiunea pentru obiect, pasiune concretizată ulterior în profesie. Este justificată mândria profesorilor din catedră pentru rezultatele obținute
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
picioare, Da mi-i drag omul micuț Că se poartă schitecuț. 282 Di, di, di, dracu-a peri De gândurile lumi. 283 Diu, diu, diu, de-a codrului Și doina de-a păduri. 284 Trecui prin răchiță La fete de morăriță. 285 Asta-i fată lăudată, Cu casa nemăturată, 251 {EminescuOpVI 252} Gozul de L-ar mătura Cu lopeți L-ar arunca... Când de măturat s-apucă Gozul după cas-aruncă, Iară mătura su pat Să gândești că-i măturat.. 286 Astă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia mai trageți flăcăi, Hăi, hăi! Dar morărița meșterița O luat o mână de tărâțe, Și tot pru! pru! pru!, moara mea, Pîn-a pus mâna pe ea. Ș-o luat-o de obstast Ș-a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba lui în c... ) I-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nici la moară n-are rînd. Dar nu numai Buzăul are mori, ci și Motrul. Exemplificăm : ,, Frunză verde-a mărului Tot În susul Motrului Șapte mori-s-n vadul lui Și la toate macin eu. Mă dusei să torn În coș Morărița mă dă jos Și din gură-așa zicea : - ăă Stai voinice nu turna RÎnd la coș eu nu ți-o da PÎnă nu m-oi săruta >> . Bine-i de omul frumos Cum ajunge toarnă-n coș, Și Îi vai de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și a familiei, cu toate riscurile relațiilor întâmplătoare (boli, violență). În India, prostituatele de rând erau cunoscute sub numele de rupajivika, yunmi, mahaveshya iar proxeneții erau: rangopajivika, sahaya. În Grecia antică erau pallakes, proxeneții erau pornotropi. În Roma erau: alicariae ("morărițe"), stabulariae ("grăjdărițe"), blitae ("încălzitoare"), vagae ("hoinare"), asobime în Japonia. Străzile, locurile periferice, băile, hanurile, localurile moderne au fost și sunt populate de persoane care și-au câștigat și își câștigă existența din vânzarea trupului. În zilele noastre, femei, în special
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]