160 matches
-
în genere și inteligența omenească îndeosebi și că misiunea de-a lumina poate să și-o aproprieze d-sa, care are nenorocire de-a învăța pe oameni lucruri ce sigur nu le pricepe, dar noi așteptăm această lumină și această moralizare de la timp, de la școală, de la capetele eminente pe cari poporul nostru va fi în stare a le produce din sânul său, nu însă de la combinațiuni legislative și electorale, oricât de ingenioase ar fi ele. Dar în genere curioasă rămâne toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Maiorescu a părut multă vreme ireductibilă, fără a fi în fapt. D.-G. nu a înțeles că, vorbind despre „înălțarea impersonală” (termen, totuși, ambiguu), Maiorescu se referea la ridicarea artistului deasupra accidentalului, pentru realizarea ficțiunii artistice, în afara oricărei preocupări de moralizare sau de propagare a unor idei (D.-G. a revenit asupra termenului în litigiu, definindu-l - în Leconte de Lisle și poezia contimporană - într-un fel apropiat, în esență, de înțelesul maiorescian). Mai târziu el va considera că opusă cu
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea necritica de documente și moralizarea discursului au fost principalele reproșuri aduse acestei istoriografii, orientată prioritar spre judecarea și condamnarea trecutului, respectiv spre eroizarea rezistenței și opoziției la „comunism”. Este cazul exemplar al comisiilor istorice conduse de Vladimir Tismăneanu („de analiză a dictaturii comuniste”) și Marius
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
practic lipsit de experiențe preexistente) nu poate fi conciliată cu imaginea - propusă adesea - a scribului mărunt ce proferează doar blesteme și își consumă, pe hârtia menită să adăpostească o invectivă poruncită, rația cotidiană de cerneală îndoită cu venin. Contemplarea și moralizarea se desfășoară sub supravegherea unui cod etic ce definește și starea de idealitate (instaurată printr-o veritabilă preceptistică a armoniei, pusă în mișcare de faptele Cantacuzinilor care au, toate, atributele solare ale unor apoteotice triumfuri ale binelui), dar și dezordinea
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
copii în anii ’50 (Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici”, unele traduse în germană și maghiară, îmbinând sfaturi utile cu moralizarea specifică anilor de avânt stalinisto-dejist, L. ajunge la „pădurea de povești și fabule” din Biblioteca fantastică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), proză influențată de literatura lui Borges, pentru a se defini ca romancier de „saga familială” în romanul Bietele corpuri (1986
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
o vreme și inspector școlar județean, iar după 1948 inspector general în Ministerul Învățământului, până la pensionare, în 1955. Câteva culegeri de texte sunt strict legate de școală - Izvorul tămăduirii (1942), Școala și formarea caracterului (1944) - ori au o intenție de moralizare mai largă, prin reflecții asupra vieții sociale - Inscripții pe frontispiciul unui secol... (1935). Debutează cu versuri în 1913, la revista „Telegrama” (Brăila), ulterior fiind prezent cu poezii și proză în „Duminica (literară)”, „Școlarii”, „România de mâine”, „Săptămâna războiului”, „Luceafărul literar
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
semnificative sunt însă cărțile lui pentru copii. Aici scrisul este dominat de umor, prozatorul făcând parte din speța antonpannescă. Candoarea și lirismul fac casă bună cu gluma și jocul de cuvinte, conferind narațiunii atributele oralității. Fără a apăsa pe pedala moralizării, se urmărește, adesea cu rezolvări narative surprinzătoare, transmiterea unei învățături. Căutând mereu să facă mesajul înțeles de cei mici, S. se „copilărește” inteligent și cu folos pentru lectorii săi. SCRIERI: Cărăruie albă, Chișinău, 1974; La menagerie, Chișinău, 1974; Dincoace de
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
soarelui (1982), unde narațiunea stă sub semnul surprizei, iar idila este, adesea, rezultatul întâmplării, depășind, în ansamblu, schematismul de până atunci. Romanele par să renunțe, într-o oarecare măsură, la convențiile din anii ’50-’60, fără a se desprinde de moralizarea explicită și considerând ambientul socialist generator de forțe și înnoire. În Cerc și dragoste (1973) revine tema femeii seduse și părăsite, care își ia destinul în propriile mâini, pornind, cu copilul, înspre orașul unde se află tatăl acestuia. Acceptată de
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
semantic al ideii de patrie și devine cu timpul un concept prioritar al dezbaterilor intelectuale și al dovedirii pe care o întreprind istoriografii (Alexandru Duțu). Trecutul acestui „loc”, depozit până atunci de „pilde”, de „învățături” pentru urmași, toate prilejuri de moralizare, este sondat pentru procurarea elementelor ce pot alcătui un model politic - model ale cărui subansambluri sistematizau sugestiile bizantine, o „clasicitate” a zonei și izbânzile tradiției proprii -, oricând convenabile într-un model cultural capabil să preleveze exemplaritățile, ordonate de regulă într-
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
elevilor, implicarea în găsirea unor soluții; Sprijinirea, încurajarea părinților pentru a schimba atitudinea negativă a elevului. Factori care blochează comunicarea Utilizarea unui limbaj neaccesibil părinților; Evidențierea doar a aspectelor negative ale comportamentului elevului; Alegerea de teme neadecvate lectoratului; Judecarea, ridiculizarea, moralizarea părinților; Atitudine pasivă a învățătorului/dirigintelui; Transmiterea unui volum mare de informații; Oferirea sfatului necerut. Timpul liber și familia Unii părinți consideră că este suficient să asigure copilului hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea și supravegherea pregătirii temelor. Cei mai mulți cred că un copil
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
o autoritate nuanțată, persuasivă sau negociatoare ce valorifică fermitatea „de ultimă instanță”; familiile de tip umanist-rațional în care copilul are autonomie, opinii proprii, dar se acordă atenție reușitei școlare și disciplinei; familiile care practică tehnici de influențare de tip motivare/moralizare care vizează conștientizarea de către copil a eforturilor sale și a consecințelor prin apelul la valori deja interiorizate și considerate superioare; familiile care îmbină tehnicile de control pe care le dețin cu relaționarea pozitivă, deschisă cu copilul; familiile înalt educogene care
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
indiferență totală față de copil. Este mai bine să nu se acționeze la nervi, să treacă suficient timp pentru a analiza cu atenție și cauzele care au dus la abaterile copilului; Își construiesc o falsă autoritate, bazată pe severitate, sobrietate sau moralizare exagerată amintind mereu cum erau ei la aceeași vârstă. Alți părinți folosesc sistemul de recompensă bănească pentru orice reușită a copilului sau condiționează satisfacerea unei dorințe de îndeplinirea unei cerințe școlare; Aplică, prin imitație, fără a încerca să-și cunoască
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
pe care trebuie să o aibă față de copii, implicând simțul răspunderii personale; b) dorința de a și folosi orizontul de cultură în educarea elevilor; c) pregătirea cu grijă a orelor de consiliere și orientare școlară; d) cunoașterea elevilor; e) evitarea moralizării excesive, plictisitoare și obositoare, bazându-se pe fapte pozitive; f) manifestarea tactului, a discreției, a bunăvoinței și a exigenței principiale; g) aprecierea opiniilor elevilor și ale adulților implicați în procesul educativ; h) cultivarea unui stil ordonat de muncă, folosind instrumente
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
ȘI ARTISTICĂ, revista apărută la București, lunar, între 12 aprilie 1933 și aprilie 1936. Redactori: N. N. Șerbănescu și Ioan Georgescu. Publicația are scopul „de a forma o asemenea falanga de epurație morală”, al cărei talent să fie „pus în slujba moralizării vieții sociale” (Șerban Ionescu, Literatura ca factor de moralizare a vieții sociale). Cuprinde rubricile „Cronică literară”, „Noutăți literare”, „Panoramă”, „Gazete și reviste”, „Vor apare”, „Noutăți străine”, „Cărți în curs de apariție”. Sunt incluse în sumar versuri de G. Bacovia (Amurg
MUNCA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
aprilie 1933 și aprilie 1936. Redactori: N. N. Șerbănescu și Ioan Georgescu. Publicația are scopul „de a forma o asemenea falanga de epurație morală”, al cărei talent să fie „pus în slujba moralizării vieții sociale” (Șerban Ionescu, Literatura ca factor de moralizare a vieții sociale). Cuprinde rubricile „Cronică literară”, „Noutăți literare”, „Panoramă”, „Gazete și reviste”, „Vor apare”, „Noutăți străine”, „Cărți în curs de apariție”. Sunt incluse în sumar versuri de G. Bacovia (Amurg, Demult), Camil Petrescu (Cercul), V. Voiculescu, Ion Vinea, Radu
MUNCA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
remarca faptul că tocmai de lucrurile care ar trebui uitate ne aducem cel mai bine aminte și că, dacă remediul durerii constă în uitare, uităm remediul însuși. Janet (1919) a înțeles bine acest lucru. După ce citează, în studiul său despre „moralizarea medicală”, cu un dram de ironie, recomandările făcute de doctorul Dubois: „Nu vă mai gândiți la asta, purtați-vă ca și cum nici n-ar exista (...) treceți zâmbind peste aceste suferințe neînsemnate” și de doctorul Florel: „Trebuie mai întâi de toate să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pură verbialitate. Maftei, spre exemplu, care trebuie să reprezinte conștiința cea mai înaltă și amplitudinea sufletească cea mai largă, intră uneori în penumbră sau în moliciune, ori în fine în loc să dea însuși exemplu viu al entuziasmului socialist se limitează la moralizări, devenind un soi de «raisonneur» și psihanalizator: «Ce nu spui unde este, bă Florică băă?; Io-te mă, Dunărea; putorilor (...)». Nu mă sperie cuvintele și nu sunt pentru stilul expurgat. O vorbă grea spusă la vremea cuvenită poate defini excelent
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
interlocutorul. Pentru anchetă. Indiferent de alegerea făcută, finalul trebuie să fie clar, precis, sincer, sintetic și convingător. Prin urmare, este nevoie de o concluzie din care să răzbată limpede opinia ziaristului. În nici un caz, în finalul anchetei nu vom folosi moralizarea, „lecțiile de istorie” sau, și mai grav, stabilirea vinovăției și încadrarea faptei într-un articol de lege. Motivul este simplu: ziaristul de investigație nu se substituie niciodată judecătorului. Pentru genurile de umor. Finalul surpriză (poanta) este obligatoriu: Un preot din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a se vedea cazul „Petromin” sau dosarul „Flota”, așa cum au fost ele prezentate în presa românească), abundența surselor confidențiale și a atribuirilor incerte (de tipul: se zice, toată lumea știe că
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stil original al narațiunii istorice, cu deosebite efecte expresive, ale cărui influențe pot fi recunoscute în opera marilor istorici care vor urma: B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol, N. Iorga. Istoric romantic și vizionar, el este, totodată, un scriitor-cronicar, înclinat spre moralizări, un pedagog al națiunii. Prin această variată folosire a timpurilor verbale, narațiunea capătă o perspectivă, o pluralitate de planuri în adâncime. [...] Exemplul lui Bălcescu ne autorizează a vorbi despre o tehnică a basoreliefului în povestirea istorică. TUDOR VIANU SCRIERI: Puterea
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
Generos și cucernic, Nicolae Mavrocordat e înfățișat ca un înțelept pentru care soarta țării se află mai presus de orice interes sau ambiții de ordin personal. A.U. e un bun povestitor, sfătos și molcom, înclinat mereu spre sentințe și moralizări, de obicei în spirit creștin. Unele descrieri sunt vii, respiră autenticitate, în vreme ce în notațiile portretistice (Mavrocordat, Carol al XII-lea, patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara, Brâncoveanu, hanul tătăresc) surprind nu atât trăsăturile fizice, cât cele morale. Letopisețul e întocmit într-o
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
un miraculos simbolic și moralizator al cărui model este Physiologus. Această enciclopedie animalieră a cunoscut o vogă extraordinară în Occidentul medieval. Fiecărui animal, real sau imaginar, i se asocia câte o interpretare alegorică ce trimitea la o lecție morală. Această moralizare de sorginte creștină aparține interpretării medievale a monștrilor care urmează modelul oferit de Isidor. Cu ajutorul unei false etimologii (“monstrum” ar veni de la “monstrare” - a arăta), acesta face din fiecare animal o ființă prin care Dumnezeu a vrut să dea omului
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Fiecare dintre aceștia încearcă să legitimeze dimensiunea educațională într-o formulă de ansamblu, dar care, totuși, pleacă de la o experiență personală. Să ne amintim în acest sens definiția lui Kant, potrivit căreia educația este "o activitate de disciplinare, cultivare și moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de care este susceptibil". Un punct de vedere tipic german cu care, poate, astăzi nu mai sîntem de acord în totalitate, fiind apropiați mai degrabă de poziția
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
le cuceri, mulțumindu-se cu întinderea marginilor imperiului său până la Dunăre. Am văzut mai sus măsurile de îndreptare a moravurilor, luate de Boerebiste pentru a întări pe poporul dac. Izbânzile militare ale Dacilor apar ca o urmare a acestor reforme. Moralizarea și întinderea puterii statului dac trebuie să-i dea o vază și o însemnătate deosebită în ochii popoarelor barbare din vecinătate. Totuși această unire a triburilor geto-dace într-un singur stat pare a fi fost prea timpurie, deoarece după moartea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Eu sunt un proletar care așteaptă mântuirea clasei mele prin dialectica istoriei. - Ești socialist? - Eu socialist? Ce e aia socialism? Toate spiritele mari fără prejudecăți, din lume, cugetă ca mine. Eu sunt socialist științific. Susțin colectivizarea mijloacelor de producție și moralizarea dragostei prin eliminarea venalității: dragoste neconstrînsă. Felix, cu toate că era lipsit de prejudecăți, simți o stingherire în fața acestor formule. În sufletul lui se simțea burghez și admira liniștea, independența autoritară și rafinamentul lui Pascalopol. G. Călinescu - Crezi, întrebă el, că la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]