52 matches
-
Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei) • (Valea Lupului) • (Văleni) • (Vețel) • (Agrișteu) • (Albești) • (Aluniș) • (Apold) • (Band) • (Bățos) • (Bogată) • (Boiu) • (Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
br>circa 1210: linia râului Olt; Al doilea voievodat menționat în secolul al Xl-lea, condus de Gyula, caracterizat ca fiind întins și foarte bogat ( Jatissimum et opulentisimum") cuprindea Podișul Transilvaniei și Munții Apuseni. Și aici existau așezări întărite la Dăbâca, Morești (pe Mureș), Moigrad și Bălgrad (Alba Iulia), iar voievodul devenise și el ortodox, lucru deloc convenabil în contextul încercărilor continue ale lui Ștefan cel Sfanț de a catoliciza țara. Deși regii maghiari au reușit să anihileze formațiunile politice prestatale din
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
și altele în Transilvania. Din perioada următoare, sec. VI-VII d. Hr. menționăm obiectivele de la Hucea, Siliște, Hansca, Codân, Botoșana, Davideni sau Dodești în spațiul carpato-nistrean, Budureasca, Șirna, Dulceanca, teritoriul orașului București, Gropșani, Băleni sau Radovanu la sud de Carpați, Morești, Bratei, Alba Iulia, Țaga, și Biharea în Transilvania. Din epoca secolelor VIII-X d. Hr. trebuie reținute îndeosebi obiectivele de la Mășcăuți, Lopatna, Izvoare-Bahna, Borniș, Epureni, Dodești, Dersca, Fundu-Herței sau Lozna din zonele de la est de Carpați, cele de la Dridu, Șirna
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Mășcăuți, Lopatna, Izvoare-Bahna, Borniș, Epureni, Dodești, Dersca, Fundu-Herței sau Lozna din zonele de la est de Carpați, cele de la Dridu, Șirna, Bucov, Izvoru, Sultana, sau Obârșia din regiunile dintre Carpații sudici și Dunăre, Comana de Jos, Sălașuri, Lăpușel, Albești, Gornea, Morești, Biharea, și Alba Iulia în Transilvania, iar din primele trei secole ale mileniului al IIlea d. Hr. pe cele de la Orheiul Vechi, Hansca, Prodana-Bârlad, Răducăneni, Oltenești, Dridu-Metereze, Dăbâca, Cenad și altele. Cartarea geografică a descoperirilor atestate până în prezent arată că
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
fiind acelea destinate producerii ceramicei folosindu-se cuptoare de ars olăria deosebit de performante. În unele situri, ca cele de la Bârlad- Valea Seacă, Dodești, Biharea, Lozna și altele s-au descoperit ateliere speciale pentru prelucrarea osului și a pieilor, iar la Morești, Botoșana, Davideni sau Cucorăni ateliere pentru țesut. O intensă activitate s-a desfășurat pentru obținerea și prelucrarea fierului sau a altor metale. La Orheiul Vechi, Botoșana, Lozna, Davideni, Borniș, Budureasca, Șirna, Băleni, Bucov și în multe alte locuri au fost
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
sunt cimitirele în perioada secolelor VI-VIII d. Hr., situație care nu poate fi explicată numai în funcție de amploarea și intensitatea cu care au fost intreprinse cercetările arheologice în anumite zone. Doar în Transilvania unele cimitire ca cele de la Alba Iulia, Morești, Noșlac și Bratei au fost mai amplu investigate obținându-se informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Calfa, Răciula, Fundu Herței și Dersca au fost mai bine cercetate prin săpături arheologice sistematice. Un alt grup de așezări fortificate este situat în Transilvania și Banat, cele mai bine investigate fiind cele de la Dăbâca, Moldovenești, Biharea, Vladimirescu, Cluj-Mănăștur, Cladova, Morești, Ortelec sau Zarand. Remarcăm și faptul că apariția unor asemenea fortificații este documentată cu deosebire tocmai în zonele care au cunoscut și o mare densitate de locuire. După părerea noastră, în microzonele unde cercetările arheologice au atestat o densitate de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
Toporul, ținut(ul) Orhei, Căcăcerii și Dobrenii, ținut(ul) Cahul”, arendate de Zaharia Dimovici până la 23 aprilie 1848; părțile din moșia Oțeleni, arendate lui Pavăl Marta până la 17 decembrie 1846 (venit de 2500 leiă, părțile de moșie din Gura Șopârleni, Morești, „pe din sus de movila Răbâi împrejurul Râșeștilor”, arendate lui Costachi Cerchez pe cinci ani, începând cu 23 aprilie 1845 (venit de 3922, 90 lei); partea de moșie din Rânzești, ținutul Fălciu, arendată lui Atanasie Mihail (venit de 816, 60
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la Nedao (454), s-au extins treptat spre Câmpia Tisei și s-au așezat statornic, spre sfârșitul secolului al V-lea, în vestul Banatului, Crișana și Transilvania de nord și centrală. Aici s-au descoperit așezări, cimitire de înhumație (la Morești, Noșlac, Bratei), morminte și tezaure (Someșeni, Apahida), podoabe de aur și argint, unele cu semnul crucii și alte elemente de civilizație specifică. Urmele lăsate de gepizi (vezi mai jos) lipsesc în sudul și estul Transilvaniei, în Oltenia și estul Banatului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al VII-lea. Amestecul elementelor de cultură materială face dificilă atribuirea lor. În schimb, în agricultură, habitat (locuință), ceramică, gepizii au fost influențați de populația romanică locală, apropierea s-a produs firesc, gepizii fiind și ei creștini, conform descoperirilor de la Morești (jud. Mureș), Noșlac (jud. Alba), Bratei (jud. Sbiu). În același timp, populația locală (autohtonă) a preluat de la gepizi unele elemente de cultură materială: ceramică, piese de metal și unele cuvinte! În Dacia intracarpatică, gepizii au avut un rol politic și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Șeica Mică (jud. Sibiu), în valea Târnavei Mari, cu monede din vremea lui Justinian, îngropate după 567. O imagine a civilizației din secolul al VI-lea și a vieții populației autohtone din Transilvania este dată de întinsa așezare de la Morești (Tg. Mureș), pe valea Mureșului. Așezarea datează din perioada premergătoare și își continuă existența în secolul al VI-lea, când se așează gepizii. Diferențierea locuitorilor sub aspect economic și social este mică locuințele (bordeie) sunt sărăcăcioase, cu obiecte simple și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cruci. În cimitirul de la Bandul de Câmpie, într-un mormânt, s-au aflat unelte de argintar-autorii lor erau meșteri locali. Alte descoperiri din perioada stăpânirii gepizilor în Dacia (454-567) s-au făcut la Cipău, pe Mureș-o așezare deschisă tip Morești și cimitir-o așezare din secolul al VI-lea, gepidă probabil, deasupra comunei Porumbenii Mici (jud. Harghita), Sighișoara și Bistrița. Cele mai mari cimitire din Transilvania din secolul al VI-lea s-au descoperit la Bratei (jud. Sibiu), Band (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolul al VI-lea, gepidă probabil, deasupra comunei Porumbenii Mici (jud. Harghita), Sighișoara și Bistrița. Cele mai mari cimitire din Transilvania din secolul al VI-lea s-au descoperit la Bratei (jud. Sibiu), Band (jud. Mureș), Noșlac (jud. Alba) și Morești (jud. Mureș). Apartenența etnică este mai dificil de stabilit datorită comunității de viață, a migratorilor amestecați cu populația locală, dar majoritatea aparțin autohtonilor. De-aici rezultă că cea mai mare parte a populației o formau autohtonii, latinofoni și creștini, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Blacorum"), se afla în Transilvania propriu-zisă (terra Ultrasilvana), dar limitele sale teritoriale nu pot fi stabilite cu precizie. Voievodatul se întindea în centrul Transilvaniei, între Someș, la nord, și până la munți (Porțile Meseșului), la sud, cetățile de pământ de la Moigrad, Morești și Moldovenești făceau parte din teritoriul său, iar cetatea sa de scaun se afla pe Someș ("castrum suum fluvium Zomus postium"), la Dăbâca sau Cluj-Mănăștur. Anonymus precizează că Gelu era român (quidam Blacus), iar locuitorii țării sale erau români și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înțelegere cu ungurii la Așchileu (Esculau), apoi l-au ales pe Tuhutum drept căpetenie a voievodatului transilvan, care și-a păstrat vechea organizare. În afară confruntărilor menționate, s-au mai dat și alte lupte, la cetățile de la Dăbâca, Cluj-Mănăștur și Morești s-au constatat, în urma investigațiilor arheologice, distrugeri, cauzate de atacurile repetate ale ungurilor și pecenegilor, de la începutul secolului al X-lea. Țara lui Gelu, situată în podișul Transilvaniei, corespunde constatărilor arheologice: o grupare politică teritorială alcătuită din 20 de așezări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai întinsă decât voievodatul lui Gelu, fiind cuprinsă între Poarta Meseșului și Mureșul mijlociu, și avea reședința la Bălgrad-Alba Iulia, un oraș-cetate. În aceste țări-voievodate, existau mai multe cetăți, centre militare, dar și economice: Cluj, Țeligrad (Blandiana), Bălgrad (Alba Iulia), Morești, Moigrad, Morisena (Cenad), Orșova. Cetățile adăposteau garnizoane însemnate, sprijinul și forța căpeteniilor politice, se aflau aici slujitori care încasau dările de la locuitori (populație) și judecau neînțelegerile dintre supușii lor. Armele folosite de cetele militare, în secolele X-XI, erau: coifuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unele particularități. Cele dintâi semne ale schimbărilor au fost în domeniul politic și social-economic. Cetățile distruse sau avariate în timpul luptelor cu pecenegii, din a doua jumătate a secolului al XI-lea (lupta de la Chiraleș din 1068), printre care Dăbâca, Șirioara, Morești, Moldovenești, au fost refăcute și întărite. Astfel, la Dăbâca, se ridică noi valuri de pământ, înalte de 5 metri și șanțuri de apărare late de 30 metri. Din perioada aceasta datează și primul document cunoscut referitor la Transilvania, cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al XII-lea și aparțineau unor persoane influente, poate conducători ai Țării Făgărașului. Numeroasele monede bizantine denotă intensele legături economice, politice și culturale cu Bizanțul din secolele XI-XII ale ținuturilor din sudul Transilvaniei. La acestea se adaugă descoperirile de la Morești și tezaurul de la Sălacea (jud. Bihor), cu 800 monede.38 Sistemul de guvernare al voievodatului Transilvaniei a fost rezultatul a două procese corelate: 1. pe de o parte, constituirea unor arii teritorial-sociale și teritorial-etnice, autonome și privilegiate, cele ale nobilimii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Comună Izvoru Bîzîi, Întreprinderea județeană de Topolnita județul Mehedinți industrie locală Mehedinți, I-Dudas municipiul Drobeta ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Comună Izvoru Birzii, Întreprinderea județeană Topolnita județul Mehedinți de construcții montaj Mehedinți, II-Harghita municipiul Drobeta Turnu Severin ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Exploatarea Comună Ungheni, Trustul județean de construcții Morești județul Mureș montaj Mureș, municipiul �� Tîrgu Mureș - Exploatarea Comună Singeorgiu de Pădure, Trustul județean de construcții Singeorgiu județul Mureș montaj Mureș, municipiul Mureș Tîrgu Mureș - Exploatară Comună Gornesti, Trustul județean de construcții Periș județul Mureș montaj Mureș, municipiul Tîrgu Mureș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157637_a_158966]
-
2,7 Șardu Nirajului 6,3 Lăureni 10,1 Veța 1,3 SÂRMAȘU Sărmășel Gară 11,2 Sărmășel Sat 8,2 Balda 4,8 SÂNGEORGIU DE PĂDURE Bezid 2,7 �� UNGHENI Ungheni 2,8 Cerghid 23,0 Recea 14,2 Morești 1,7 Cerchizel 15,1 Vidrasău 1,4 Săușa 5,8 Acățari Gruișor 1,4 Găiești 16,6 Suveica 8,2 Adămuș Adămuș 0,1 Dâmbâu 0,8 Crăiești 4,3 Apold Apold 1,5 Saeș 0,9 Daia 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]