52 matches
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
Cornu Luncii(15%), Forăști(2%), Fântână Mare(17%), Gura Humorului( 346.ROSCI 0366 Râul Motru Județul Mehedinți: Baia de Arama(1%), Butoiești(7%), Corcova(1%), Strehaia(5%), Stângăceaua(3%) Județul Gorj: Cătunele(1%), Glogova(12%), Padeș( 347.ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra Județul Mureș: Ogra(2%), Sânpaul(6%), Ungheni(2%) 348.ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin Județul Mureș: Aluniș(2%), Brâncovenești(1%), Ideciu de Jos(2%), Reghin( 349.ROSCI 0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș Județul
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) 348. ROSCI 0367 - Râul Mureș între Morești și Ogra Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
24 iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 45 din 17 martie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 19 martie 2004 prevede: "Art. 1 (1) Comună Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Sausa și Vidrasau aparțin orașului Ungheni. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
Cornu Luncii(15%), Forăști(2%), Fântână Mare(17%), Gura Humorului( 346.ROSCI 0366 Râul Motru Județul Mehedinți: Baia de Arama(1%), Butoiești(7%), Corcova(1%), Strehaia(5%), Stângăceaua(3%) Județul Gorj: Cătunele(1%), Glogova(12%), Padeș( 347.ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra Județul Mureș: Ogra(2%), Sânpaul(6%), Ungheni(2%) 348.ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin Județul Mureș: Aluniș(2%), Brâncovenești(1%), Ideciu de Jos(2%), Reghin( 349.ROSCI 0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș Județul
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) 348. ROSCI 0367 - Râul Mureș între Morești și Ogra Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
de agrement Insula Str. Marton Aron Pța. Matei Corvin Str. Măcinului Str. Măgurei Pța. Memorandumului Str. Mestecănișului Str. Mierlei*(D) Str. Mihai Viteazu Str. Mihail Eminescu Str. Mihail Kogălniceanu Psj. Milcovului Str. Mioriței Str. Mitropolit Andrei Șaguna (fosta Doicești) Str. Morești Str. Morii Str. Muncitorilor Str. Mure��eni Str. Mureșului Str. Nagy Pal Prc. Nicolae Bălcescu Str. Nicolae Bălcescu de la 2 - 46 Str. Nicolae Bălcescu de la 1 - 23 Str. Nicolae Bălcescu de la 25 - capăt Str. Nicolae Bălcescu 48 - capăt Str. Nicolae
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Vrancea Str. Vulturilor 37 - capăt, 18 - capăt Str. Vulturilor 1 - 35, 2 - 16 Str. Zambilei Str. Zărandului Str. Zărnești Str. Zeno Vancea Str. Zeyk Domokos Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orațul UNGHENI Localități componente: Ungheni, Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa, Vidrasău Comuna Acățari Sate: Acățari, Corbești, Gruișor, Găiești, Murgești, Roteni, Stejeriș, Suveica, Vălenii Comuna Ceuașu de Câmpie Sate: Ceuașu de Câmpie, Bozed, Culpiu, Câmpenița, Herghelia, Porumbeni, Săbed, Voiniceni Comuna Crăciunești Sate: Crăciunești, Budiu Mic, Ciba, Cinta, Cornești, Foi
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
40''N, 24.35'11,33''E; - Târgu Mureș amonte baraj priză, având coordonatele 46.33'45,49''N, 24.34'4,41''E; - Târgu Mureș baraj Ady, având coordonatele 46.32'37,87''N, 24.31'55,30''E; - Morești, "Sub pădure", având coordonatele 46.29'46,72''N, 24.27'5,34''E; - Chețani, având coordonatele 46,27'19, 43''N, 24.1'5,85''E; m) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș
ORDIN nr. 12 din 1 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
40''N, 24.35'11,33''E; - Târgu Mureș amonte baraj priză, având coordonatele 46.33'45,49''N, 24.34'4,41''E; - Târgu Mureș baraj Ady, având coordonatele 46.32'37,87''N, 24.31'55,30''E; - Morești, "Sub pădure", având coordonatele 46.29'46,72''N, 24.27'5,34''E; - Chețani, având coordonatele 46,27'19, 43''N, 24.1'5,85''E; m) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
Șura Mică - Slimnic 12. ROSCI 0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 13. ROSCI 0103 Lunca Buzăului 14. ROSCI 0316 Lunca Râului Doamnei 15. ROSCI 0113 Mlaștina după Luncă 16. ROSCI 0118 Movilele de la Păucea 17. ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra 18. ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin 19. ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșand 20. ROSCI 0154 Pădurea Glodeni 21. ROSCI 0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 22. ROSCI 0210 Râpa Lechința 23. ROSCI 0374 Râul
ORDIN nr. 46 din 12 ianuarie 2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269209_a_270538]
-
adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe aceste meleaguri datează din anul 1116, secuii fiind amintiți alături de pecenegi ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
vorba despre una dintre cele mai vechi construcții de apărare ale regatului maghiar, în Transilvania. Dacă atribuirea și datarea sunt corecte, atunci castrul de la Uioara de Sus trebuie să fi arătat aproximativ la fel cu cele de la Dăbâca, Cluj-Mănăștur ori Morești. Explicația numelui a fost extrasă în raport cu o ruină antică, care trebuie să fi fost originată în antica "Salinae". Acolo trebuie să fi fost "Vetus Castro" ori "Óvár" (ca în cazul Napoca-Cluj). Interesul pentru un astfel de obiectiv este și pare
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
arheologice se pare că gepizii au locuit doar o mică parte din Dacia felix, precum și în Crișana, marea lor majoritate rămânând în Câmpia Tisei, deci în Bazinul Panonic. Prezența lor în aceste zone, atestată de marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, județul Mureș, Șeica Mică, județul Sibiu, Porumbenii Mici, județul Harghita, Cipău, județul Covasna), trebuie privită cu mici rezerve, întrucât se știe că acestea își începuseră existența înainte de venirea gepizilor, iar unele urme arheologice atestă numai "împrumuturi reciproce în
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură. O altă necropolă bogată în rămășițe arheologice a fost descoperită la Miercurea Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid, supranumit „Franziska”. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
Ungheni, mai demult "Nirașteu", (în ; în ), este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa, Ungheni (reședința) și Vidrasău. Orașul se află în partea central-vestică a județului Mureș, la distanța de de municipiul Târgu Mureș pe DN15, la confluența râurilor Niraj și Mureș. Aeroportul Internațional „Transilvania” Târgu Mureș se găsește în intravilanul localității
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
br>circa 1210: linia râului Olt; Al doilea voievodat menționat în secolul al Xl-lea, condus de Gyula, caracterizat ca fiind întins și foarte bogat ( Jatissimum et opulentisimum") cuprindea Podișul Transilvaniei și Munții Apuseni. Și aici existau așezări întărite la Dăbâca, Morești (pe Mureș), Moigrad și Bălgrad (Alba Iulia), iar voievodul devenise și el ortodox, lucru deloc convenabil în contextul încercărilor continue ale lui Ștefan cel Sfanț de a catoliciza țara. Deși regii maghiari au reușit să anihileze formațiunile politice prestatale din
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinațe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit regele
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinațe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit regele apostolic a Regatul Ungariei, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
Glodariu (n.1940). Membrii Institutului au desfășurat ample săpături arheologice în numeroase situri: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, capitala Daciei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Potaissa, Porolissum, Bologa, Buciumi, Ilișua, Alba Iulia, Șura Mică, Slimnic, Teleac, Cugir, Pecica, Fântânele, Iernut, Noșlac, Morești, Râșnov, Oncești, Micia, Gherla, Cășei, Dăbâca, Biharia, Răchitova, Suceag, Cluj-Napoca, Feleac, Lazuri, Ortelec, Săcuieni. Cercetările arheologice desfășurate sub auspiciile Institutului au fost și sunt contribuții științifice esențiale la elucidarea unor aspecte ale istoriei antice sau medievale, de o majoră importanță
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
ceramicii au fost distinse 6 culturi: "cultura Criș" - semnalată la Târgu Mureș, Corunca, Cipău și Bernadea, "cultura ceramicii liniare" - urme descoperite la Târgu Mureș și Cipău, "cultura Petrești" - răspândită la Cuci, Petrilaca, Ozd, "cultura Cucuteni-Ariușd" - descoperiri efectuate la Târgu Mureș, Morești, Sângeorgiu de Mureș, Reghin, Botorca, Cornești, Bord, Sighișoara, "cultura Decea Mureșului" - urme la Târgu Mureș, Iernut, Cuci, "cultura Coțofeni" - la Lechința, Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Ernei, Gornești, Glodeni. Diverse urme trace din epoca bronzului (2200-1200 î.e.n.) - unelte
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei) • (Valea Lupului) • (Văleni) • (Vețel) • (Agrișteu) • (Albești) • (Aluniș) • (Apold) • (Band) • (Bățos) • (Bogată) • (Boiu) • (Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
fost supuși un timp hunilor, s-au răsculat și i-au învins în 454, preluând stăpânirea asupra Pannoniei. Nu s-au stabilit efectiv în fosta provincie Dacia. S-au găsit așezări gepide din secolul VI, fiind tabere militare atestate la Morești, pe Mureș și la Porumbenii Mici în estul Transilvaniei, gasindu-se râșnite de piatră, vase de lut ars și greutăți pentru războiul de țesut. Unele obiecte aparțineau autohtonilor cu care gepizii au conviețuit, fiind găsite și așezări cu cimitire gepide
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Maramureș, în secolele III și IV î.H., au fost descoperite așezări dacice, fapt ce demonstrează că celții nu au pătruns în această zonă. Așezările celților aveau un caracter rural. Astfel de situri au fost descoperite la Mediaș, Ciumești și Morești. Necropolele sunt bine studiate, în această zonă descoperindu-se practicarea incinerației și a inhumației. La sfârșitul perioadei La Tène C1 ( care a avut loc în jurul anului 200 î.H.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Acest lucru se
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]