136 matches
-
și medicină În 1965, scria: “...structura unei ființe vii rezultă dintr un proces totalmente diferit prin aceea că el nu datorează nimic acțiunii unor forțe exterioare, Însă datorează totul, de la forma generală și până la cel mai mic amănunt, unor interacțiuni «morfogenetice», interioare obiectului Însuși. Este de o structură care demonstrează, deci, un determinism autonom, precis, riguros, implicând o «libertate» cvasitotală față de agenți sau factori exteriori, capabile, desigur, să tulbure această dezvoltare, dar nu să o dirijeze, să-i impună obiectului viu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
deci, un determinism autonom, precis, riguros, implicând o «libertate» cvasitotală față de agenți sau factori exteriori, capabile, desigur, să tulbure această dezvoltare, dar nu să o dirijeze, să-i impună obiectului viu organizarea lui. Prin caracterul autonom și spontan al proceselor morfogenetice care construiesc structura macroscopică a ființelor vii, acestea se disting În mod absolut de artefacte (În sensul propriu: produse ale meșteșugului, ale industriei), ca și, de altfel, de majoritatea obiectelor naturale, a căror morfologie macroscopică rezultă În mare măsură din
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
termenii prin care Jaques Monod caracteriza o ființă vie și care au fost menționați mai sus: fotonii stimulatori impun fotonilor a căror emisie o provoacă, direcția lor, polarizarea lor, coerența lor de fază, astfel Încât fascicolul emis datorează totul unor interacțiuni “morfogenetice” interioare obiectului Însuși. Aportul exterior se mulțumește, ca și la ființa vie, să pună la dispoziția sistemului energia liberă necesară pentru a asigura această geneză de ordine. Pe baza teoriilor lui Ilya Prigogine, privind structurile disipative, se produce o unificare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să măsoare această stare sunt cele izvorâte din teoriile morfologice (teoria haosului și formele sale particulare: teoria catastrofelor, teoria fractalilor, efectul fluturelui etc.), teorii construite pentru a surprinde o dinamică a calitativ-cantitativului și, În profunzime, a timpului spațiului cuantic. Științele morfogenetice au făcut pași deosebit de importanți În Înțelegerea și explicarea vieții, producând teorii superioare ideilor, principiilor și legilor de cunoaștere a realității, propuse de științele pozitiviste și deterministe. Incertitudinea reclamată tot mai acut de universul psihic uman impune să fie admisă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Le hasard et la nécessité (Hazardul și necesitatea). Jacques Monod distingea acolo patru proprietăți ale ființei vii: teleonomia, impli-cînd ideea unei activități orientate ființa vie e înzestrată cu un proiect care, pentru Monod, e cel al conservării și multiplicării speciei; morfogenetica internă, legată în mod esențial de interacțiunile interne "programate" printr-un determinism autonom, constituit printr-o cantitate considerabilă de informații; sursa acestora e reprezentată de invariantul biologic, gena; cantitatea de in-formații e întotdeauna superioară celei a structurilor nevii. Monod descria
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu cărțile pe masă, amendându-l din punctul de vedere al ecumenismului creștin și al lucrării filocalice, athonite, sub care autorul volumului "Viață și veac" se declară. Nu trebuie ignorat sau minimalizat faptul că unele teorii sau doctrine (teoria câmpurilor morfogenetice a lui R. Sheldrake sau doctrina glossolaliei), cu bune efecte pastorale, sunt valorizate, de pildă, de neoorficul Paulo Coelho, romancier ce bate monedă pe percepția sacrului. Singura monografie românească despre New Age aparține timișoreanului Bruno Würtz, dispărut, ca și I. P
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Universul este un dans veșnic al energiei, rămînînd însă un mister modul cum se cristalizează ea în forme stabile, chiar dacă biologul britanic Rupert Sheldrake aduce contribuții importante în controversata sa lucrare O nouă știință a vieții, vorbind despre un "cîmp morfogenetic" imaterial, care formează și influențează, prin rezo-nanță-vibrație selectivă și ingenioasă, fiecare corp viu pe parcursul evoluției sale. Știința nu a reușit încă să-l "supravegheze îndeaproape" pe Dumnezeu. Ca și biologii, fizicienii s-au apropiat foarte mult de înțelegerea manifestării divinului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în Wall Street Journal, 11.06.1994). În bună măsură, chiar știința a produs această autocontestare a bazelor sale din ultimele secole. Începînd cu principiul incertitudinii enunțat de Heisenberg în 1920, conti-nuînd cu teoria dezordinii, a haosului, cu noile teorii morfogenetice sau "ale nimicului" din fi-zica cuantică, cu noile teorii ale sistemelor, citadela științei a fost invadată de forța centripetă a deconstructivismului și a impredictibilității. La fel în artă, în filosofie, în științele sociale. Asistăm la o schimbare de paradigmă. Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de a fi unitar, identificându-se patru tipuri de unități morfostructurale: de platformă, de orogen, vulcanic și tectonic. a. Unitățile de platformă cuprind cea mai mare parte a spațiului arab, înregistrând doar local unele discontinuități determinate de apariția celorlalte tipuri morfogenetice. Peninsula arabă are ca fundament scutul arab de vârstă precambriană. Pe structurile soclului ce apar la zi în partea de vest a peninsuleise suprapun podișurile Khaybarși Rahaț)și câmpia Tihămat, în timp ce în jumătatea estică a peninsulei și în Iordania, unitățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
revoluții așteptate: teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor disipative a lui Ilya Prigogine, teoria haosului descrisă de John Gleick, teoria atractorilor stranii, elaborată de David Ruelle, sinergetica lui Herman Haken sau teoriile morfogenetice descrise de Alain Boutot. Toate sunt abordări nonliniare ale sistemelor, înțelese ca rețele sferice de puncte de interes interrelaționate. Unii pretind chiar că aceste teorii ar constitui cea de-a treia mare revoluție în fizica ultimului secol, după teoria relativistă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Aceste "oaze" sunt capabile să transforme dezordinea implicită în ordine propriu-zisă. Prin urmare, organizarea este cea care structurează, reunește și ordonează elementele unui sistem economic. Ea combină variate tipuri de relații, dependențe și interacțiuni, intercomunicări și procese, fiind un proces morfogenetic, ce generează și transformă forme economice, astfel formîndu-se pe sine. Ea valorizează raporturile de complementaritate și de concurență care există între elementele sistemului economic. Căci unitatea complexă a sistemului creează antagonismul, însă tot ea îl respinge. Deci nu există organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se diluează în mediu, își păstrează identitatea printr-o auto-limitare, dar nu încetează să comunice, asigurînd schimburile și transformările necesare. Printr-o astfel de organizare "vie", sistemul supraviețuiește și chiar profită de pe seama mediului înconjurător. Astfel, procesul de organizare devine morfogenetic. Din motivele de mai sus, încercările de standardizare și de formalizare a sistemelor economice duc la opusul a ce se dorește, adică la explozii de dezordine și de iraționalitate. E imposibil să standardizezi ordinea naturală. În economie, ordinea și organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
al științelor morfogenezei folosit / 16 Introducere / 17 Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3. Morfogenetică și sociologie / 61 Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolul 4 Hierofania noilor spații geopolitice de interferență / 67 4.1. Teorii geopolitice consacrate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Introducere / 17 Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3. Morfogenetică și sociologie / 61 Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolul 4 Hierofania noilor spații geopolitice de interferență / 67 4.1. Teorii geopolitice consacrate / 69 4.1.1. Abordări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3. Morfogenetică și sociologie / 61 Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolul 4 Hierofania noilor spații geopolitice de interferență / 67 4.1. Teorii geopolitice consacrate / 69 4.1.1. Abordări etnocentrice și culturale / 69 4.1.2. Geo-abordări / 72 4.2
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
alterarea felului de a fi al individului și, implicit, a felului acestuia de a privi și a analiza lumea. Concluziile lucrării sunt relevante prin reevaluarea ipotezei inițiale sub forma tezei conform căreia "societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern". Această a treia etapă a epocii moderne este, consideră autorul, izomodernă, deoarece neagă axiologia postmodernismului social al secolului 20 și recuperează sub forme elaborate (și identificate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teoriilor de dată recentă ale morfogenezei (numite și "ale complexității") care constituie abordări complementare metodologiei clasice de cercetare. Mai exact, evoluțiile societale contemporane (la nivel geopolitic, interpersonal-societal și, respectiv, comunicațional) sunt identificabile aplicând metodologia și, mai ales, setul conceptual al morfogeneticii. Ca atare, chiar dacă analiza din această lucrare se bazează și pe observația spontană sau pe analiza documentelor sociale necifrice, am apelat și la setul conceptual furnizat de teoriile morfogenetice. Astfel, conceptele de fractal, catastrofă, atractor, haos, turbulență, supersensibilitate la condițiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
comunicațional) sunt identificabile aplicând metodologia și, mai ales, setul conceptual al morfogeneticii. Ca atare, chiar dacă analiza din această lucrare se bazează și pe observația spontană sau pe analiza documentelor sociale necifrice, am apelat și la setul conceptual furnizat de teoriile morfogenetice. Astfel, conceptele de fractal, catastrofă, atractor, haos, turbulență, supersensibilitate la condițiile inițiale, structuri disipative sau procese cooperante pot fi aplicate în știința sociologiei, prin analogie cu înțelesurile lor din științele exacte care le-au generat. Folosirea instrumentarului teoretic-conceptual oferit de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care, prin orientarea fățiș antimaterialistă (și, adesea, spiritualistă), nonnewtoniană și descriptivă (mai puțin explicativă), are toate șansele să se impună în viitor ca model alternativ de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem identifica drept "omul izomodern"3, ca avatar al epimorfozei unui tip nou de umanitate: omul izomodern recuperează reflexiv valorile modernității timpurii și depășește relativismul axiologic al postmodernității specifice secolului trecut 4. În accepțiunea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar putea atrage atenția asupra unor potențiale pericole sau amenințări la adresa a înseși existenței unei societăți stabile. Așa cum am văzut, conform ipotezei pe care o avansez în această lucrare, în măsura în care societatea parcurge în prezent un proces de restructurare morfologică și morfogenetică, ea tinde să devină izomodernă. Această restructurare capătă forma celei de "a patra hipnoze". Numesc aici "a patra hipnoză" procesul actual de mutații morfogenetice asemănătoare cu mutațiile societale asociate apariției artei rupestre ("prima hipnoză"), inventării scrisului ("a doua hipnoză"), respectiv
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o avansez în această lucrare, în măsura în care societatea parcurge în prezent un proces de restructurare morfologică și morfogenetică, ea tinde să devină izomodernă. Această restructurare capătă forma celei de "a patra hipnoze". Numesc aici "a patra hipnoză" procesul actual de mutații morfogenetice asemănătoare cu mutațiile societale asociate apariției artei rupestre ("prima hipnoză"), inventării scrisului ("a doua hipnoză"), respectiv inventarea tiparului ("a treia hipnoză). Potrivit definiției de dicționar, hipnoza reprezintă o "stare modificată de conștiință, trecătoare și artificială, provocată la sugestia altei persoane
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pentru anumite perioade, însă nu definitiv; la un moment dat, înseși elitele vor dobândi interes în schimbările culturale inerente și le vor sprijini. Astfel, conform paradigmei de cercetare propuse de Archer, agenții în sine reprezintă o parte a unui ciclu morfogenetic, deci și a unui sistem social în sine. O alternativă extrem de grăitoare este, de asemenea, propunerea lui Healy (1998) de a folosi, ca instrument conceptual alternativ, mai degrabă termenul de superveniență. Termenul provine din engl. "supervenience" și desemnează relația dintre
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
create prin aceasta; chiar dacă acțiunile nu dobândesc trăsături specific sociale decât în interiorul unor structuri în cadrul cărora acestea capătă sens, intenționalitatea lor și externalizarea scopurilor creează însuși caracterul lor social. Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică Fără îndoială că orice cercetare științifică ar trebui să înceapă cu studierea cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră într-un proiect cuprinzător precum cel de față constă în cvasiimposibilitatea de a acoperi exhaustiv o fenomenologie atât de vastă și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cercetări cantitative, cercetarea de față are un accentuat caracter calitativ. Pentru a contribui la teoria sociologică în general, mi-am propus ca în proiectul de față să folosesc, la nivel metodologic, mai multe elemente calitative. Acestea se fundamentează pe cercetarea morfogenetică și aparțin unora dintre cele mai importante teorii contemporane ale complexității: teoria fractalilor, adică a structurilor autorepetitive; teoria catastrofelor, prin care se oferă o metodă generală de studiu a salturilor calitative, adică a salturilor discontinue, atunci când variații continue într-un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la începutul volumului.) Cred că acesta din urmă este suficient de bogat pentru a explica fenomenele sociale actuale; voi evita de aceea folosirea aparatului matematic imaginat de creatorii noii paradigme a complexității pentru explicarea lumii fizice a proximității noastre. Teoriile morfogenetice oferă o grilă metodologică fertilă atât în științele exacte (acolo unde se regăsesc "germenii" lor), cât și, sper, pe tărâmul științelor sociale. În particular, voi încerca să descopăr în capitolele următoare viabilitatea sau, dimpotrivă, inaplicabilitatea metodologiilor specifice teoriilor morfogenetice ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]