118 matches
-
faptul că nu putem cuantifica, identifica sau prevedea consecințele neintenționale ale acțiunilor noastre intenționale și ale concepțiilor sau credințelor noastre îndreptate spre un scop. Structurile sunt "dependente de activitate". Autoarea propune, în acest context, folosirea mai degrabă a conceptului de "morfogeneză" decât de structurare: este posibil ca, în anumite condiții culturale într-o societate bine-ordonată, elitele să suprime schimbarea socială pentru anumite perioade, însă nu definitiv; la un moment dat, înseși elitele vor dobândi interes în schimbările culturale inerente și le
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
firește, este preluată o mai veche diferențiere Gestalt-istă între fond (continuitate) și formă (discontinuitate) (cf. id., p. 26). Pentru apariția unei forme, este nevoie de o discontinuitate în proprietățile calitative ale suportului, ceea ce se numește apariția unor puncte de catastrofă. Morfogeneza apare, astfel, atunci când suportul prezintă salturi calitative discontinue și nu atunci când acesta se modifică în mod continuu sau când rămâne uniform, omogen. În acest context, Thom susține autonomia lumii formelor matematice, abstracte, față de spațiul morfologic vizibil. "Macrocosmosul este proiecția unei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ordini prin intermediul unor "procese cooperante". Este aici vorba de fenomene de autoorganizare care apar în anumite condiții (e.g., în reciclarea și ecologia urbane, în asimilarea migrației temporare sau definitive etc.). De obicei, apariția spontană a unei organizări structurate corespunde unei morfogeneze absorbite de un sistem mai amplu. Se specifică apariția "unei morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dintr-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale." (Boutot, 1993/1997, p. 42). Să menționez că structurile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și îmbracă forme deja cunoscute, însă la niveluri superioare. Evoluția societală nu înseamnă altceva decât restructurarea modelelor formale deja dobândite. Cercetarea diacronică se poate reduce, după acest model, la cercetarea sincronică bazată pe morfogeneză. În ceea ce privește teoria catastrofelor, chiar dacă Thom este matematician și folosește aparatul conceptual al științei matematice (inclusiv pentru aplicarea teoriei sale în topologie), cred că teoria propusă de el are aplicabilitate în multe alte domenii ale științei. În particular, ea poate ajuta
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în esență, actori sociali instabili și fenomene și procese destructurante sau, dimpotrivă, coagulante. Esențial este, din punct de vedere sociologic, faptul că unii parametri aparent fără semnificație (cu variabile dificil de identificat sau de măsurat) constituie exact zona teoretică a morfogenezei structural-societale, prin intermediul unor "catastrofe" situate la marginea câmpurilor de atractori conflictuali și/sau comunicaționali în cadrul societății globale. Cât despre teoria lui Ruelle și Takens, termenii de haos, atractori stranii, turbulență sau supersensibilitate la condițiile inițiale ar putea crea confuzie, prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al creșterii capacității de cunoaștere; iar acestea, așa cum se conturează în contemporaneitatea noastră, se constituie în principal din setul metodologic al științelor morfogenetice. Izomodernitatea nu este doar o epocă istorică: ea reprezintă însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample coordonate fundamentale: relațiile sociale la nivel geopolitic și, implicit, interstatal și internațional în spațiul postindustrial; relațiile interindividuale și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
membru înseamnă un atac la adresa întregii Alianțe; și (2) faptul că o agresiune la supremația de securitate globală a (pan-)Americii (a se citi a puterii pan-militare și a politicii externe a SUA6) este abordată prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
procese disipative la nivelul distribuției forței de muncă (ceea ce conduce, printre altele, la plasarea României și Bulgariei într-un spațiu ingrat, de frontieră, deci posibil excentric); geneza paradoxală a naționalismelor multiculturale (cum ar fi cel britanic sau cel francez) ca morfogeneze panideice, având potențial de mecanisme de retenție în stări conflictuale, prin simbolistica limitrofă a acestora, datorită spațiilor de articulație ale frontierelor fluide, disipative; reinventarea formelor atractorilor stranii post-Război-Rece (e.g. prin crearea unor axe intercalate între foști actori ai Războiului Rece
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Mediul economic Piața capitalistă sălbatică Societatea industrială Societatea postindustrială. Societate a cunoașterii și a serviciilor Valori culturale Critica valorilor religioase tradiționale Dominanța valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Dependență de cale Modernitate inițiatoare Tranziție (postmodernă) Metodologie redempțională raționalizată. Formalism, cercetarea formelor, morfogeneză Structurare politică Ieșirea din absolutismul puterii Societăți totalitare, sub umbrela "drepturilor omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în componente simple. Complexitatea poate fi studiată prin complexitate. Caracteristicile cele mai semnificative ale sistemelor complexe sunt holistice, nu provin de la o componentă sau alta, ci sunt efecte emergente colective rezultate din interexistența, interdependența, cooperarea multor părți ale sistemului. Auto-organizarea (morfogeneza), autoreglarea, viața, conștiința, sunt proprietăți sinergice emergente ale efectelor colective ale mai multor procese din sisteme. Sociologia poate propune un model de sinteză transdisciplinară care ajută la priceperea emergenței, evoluției, auto-organizării sistemelor complexe 63. A fost propus un asemenea model
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
interconectate. Sistemele ecologice, economice, sociale, umane sunt organizate ca ansambluri nepermanente, în dinamică, compuse din elemente în interacțiune. Ele reacționează prin auto-organizare la tensiunile ce apar în relația lor cu mediul, în condiții de zgomot entropic 65, de derivă entropică. Morfogeneza 66 constă în procese opuse și complementare de integrare și diferențiere. Totul sau părțile, entități interdependente, se pot schimba. Fiecare sistem este un holon 67 compus din subsisteme holoni și se pot combina cu alte sisteme pentru a forma supersisteme
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și somatostatina sunt identificabile în săptămâna 24, iar în săptămânile 25-26 de sarcină se definitivează conexiunile cu efectorii și apar primele semne ale motilității intestinale (22). Multiplicarea elementelor neuroenteroformatoare și diferențierea neuronilor enterici continuă în primii doi ani de viață. Morfogeneza și diferențierea SNE este controlată de multiple mecanisme genetice moleculare (38). Astfel, factorul neurotrofic glial (GDNF) este resposabil de supraviețuirea și proliferarea progenitorilor neuroenterici în intestinul primitiv embrionar. Receptorul Ret cu activitate tirozinkinazică este implicat în dezvoltarea ganglionilor mienterici derivați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axonal de creștere stabilește legături specifice, stabile, cu prelungirile altor neuroni. Odată stabilită o legătură viabilă a conului de creștere, axonul terminal se transformă în buton presinaptic, iar regiunea de contact a neuronului vecin devine regiune postsinaptică. Se admite că morfogeneza neuronală, implicit a sinapselor, este dependentă de două influențe majore: a)expresia tranzitorie a unui program genetic de creștere; b)interacțiunea cu diverse elemente de micromediu. Dacă expresia unor gene în cursul dezvoltării nu este încă suficient cunoscută, s-au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
traiect stereotip (ca fantele ce rezultă din absența sau disfuncția unei suturi). Determinismul fisurilor trebuie căutat în hipoplazia unei sau alteia dintre foițele mezenchimatoase ce mărginesc șanțurile adică a unei sau alteia din burjonii faciali. La începutul lunii a doua, morfogeneza feței continuă cu modificările dezvoltării aparatului olfactiv. Epiblastul, ce cuprinde partea inferioară a burjonului frontal la nivelul marginii stomodaeumului, se compactează în două placarde olfactive, ce devin fosele nazale. Marginile gutierelor se vor compacta și vor proemina în afară pentru
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor la nivelul regiunii paraaxiale a buzei superioare explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6-a prin dezvoltarea palatului posterior și constituirea foselor nazale definitive. Burjonii maxilari superior dau naștere la procesele palatine, ce se vor îndrepta unul către altul și se vor suda pe linia median
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Îndeplini rolul fiziologic În structura din care fac parte, sau chiar vor acționa În sens opus. Ambele variante au implicații majore În patologie, atât În perioada prenatală cât si postnatală. În perioada prenatală perturbarea apoptozei poate conduce la alterări ale morfogenezei cu apariția anomaliilor sau malformațiilor congenitale. Poate unul dintre cele mai elocvente dovezi de implicare a apoptozei În patologie sunt bolile autoimune. Pornind de la selecția pozitivă sau negativă la care limfocitele T sunt supuse inițial la nivelul timusului și apoi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
persistența acestora În peretele bronșic. În bună parte factorii trigeri ai astmului ar reduce În fapt apoptoza. În patologia renală, reducerea activității mugurului ureteral ar conduce, prin diminuarea implicită a apoptozei, la salvarea insuficientă a țesutului primordial cu consecința În morfogeneză și apariția diverselor malformații renale. Există și o dovadă experimentală În acest sens: eliminarea genei pentru proteina bcl-2 la animale a condus la afecțiuni asemănătoare, (animale Knockout). Unele genotoxice din mediu cum ar fi: alcoolul, radiațiile gama, hiperglicemia secundară, diabetul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
colorate cu verde iod și montate în glicero gelatină. III. 2. Materialul și metodele folosite în cercetările de microscopie electronică În cercetările noastre de microscopie electronică am utilizat microscopul electronic cu transmisie. Pentru evidențierea unor aspecte citologice ale proceselor de morfogeneză și citodiferențiere au fost efectuate secțiuni fine, analizate apoi la microscopul electronic cu transmisie. Probele, constând în fragmente de frunze, vârfuri de tulpini și părți de calus, cu un volum de maxim 1 mm3, au fost prelevate atât de la plante
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
transmisie. Probele, constând în fragmente de frunze, vârfuri de tulpini și părți de calus, cu un volum de maxim 1 mm3, au fost prelevate atât de la plante crescute în condiții normale (pentru evidențierea unor modificări citologice ce însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât și de la plantule regenerate „in vitro", pentru a urmări modificările induse la nivel celular: pe de o parte de condițiile de mediu, iar pe de altă parte de fitohormonii folosiți pentru inducerea proceselor de morfogeneză. Fixarea dublă s-
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât și de la plantule regenerate „in vitro", pentru a urmări modificările induse la nivel celular: pe de o parte de condițiile de mediu, iar pe de altă parte de fitohormonii folosiți pentru inducerea proceselor de morfogeneză. Fixarea dublă s-a realizat în glutaraldehidă 4% (2 ore), spălare cu tampon fosfat și postfixare cu tetraoxid de osmiu 2% (2 ore). Deshidratarea s-a făcut în băi succesive de alcool etilic (35°, 50°, 70°, 90°, 95°, câte 15
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rare, majoritatea drepte la capete, puține având la una din extremități câte o prelungire. De asemenea, între elementele rezultate se observă și celule de parenchim lemnos scurte, cu peretele ușor îngroșat, adesea grupate mai multe la un loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a minimaliza manifestările
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a minimaliza manifestările altor procese patologice fundamentale, considerăm că procesele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a minimaliza manifestările altor procese patologice fundamentale, considerăm că procesele inflamatorii domină patologia animală
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]