97 matches
-
cunoască părerile comesenilor despre proza consoartei sale. Cu un gest poruncitor, el îndrepta brațul către fiecare la rând... Toți aduceau niște laude penibile. După fiecare, Gogu aplauda, satisfăcut. Când îmi venise și mie rândul să-mi spun părerea, după ce Gogu, morfolindu-și muștiucul, își îndreptase spre mine, autoritar, brațul, eu spusesem calm, de-al naibii, că proza e un lucru greu, că e nevoie de experiență, cultură și talent, talent, talent, repetasem, cu pauze pline de subînțelesuri, rotindu-mi ochii, ca
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
de departe suntem de maturitatea unei societăți responsabile. Nu compătimirea față de victime e preocuparea noastră de căpătâi, ci exaltarea figurilor sinistre, a zbirilor și asasinilor. Nu ne pasă de cei care au suferit și au fost umiliți, ci continuăm să morfolim dosurile puhave ale împilatorilor și escrocilor. Nepăsători în fața nedreptății și a crimei, ne comportăm precum urâta cartierului, pe care n-o invită nimeni la dans. Iar atunci când, din mormânt, se ivește câte un cadavru putrefact, ei i se pare că
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
joaca de-a demisia: sabia de tinichea a lui Ștefan e însăși esența promisiunilor acestui demagog nesătul făcute electoratului naiv. Dar nu atât de naiv încât să uite umilința. Pentru politicienii români, evenimentele istorice sunt cu atât mai bune de morfolit între gingiile vampirice cu cât sunt mai îndepărtate. Cazul ideal ar fi fost Burebista. Dar, din păcate pentru pesedei, acela a fost devorat de Ceaușescu. În aceste condiții, e bun și Ștefan, iar în viitor vor fi resuscitați și Iancu
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
războiește în societatea românească? Oare să fi orbit într-atât încât să nu mai vadă pe ce lume trăiesc? Dacă nu cultură, atunci ce să mai oferim poporului român? Exemplul multiplicat al celor doi judecători din Craiova, pozând nerușinat în timp ce morfoleau sânul flasc al unei specialiste în sex oral? Sau îmbuibarea standard a sus-pușilor noștri, care ne compătimesc la talk-show-uri, în campaniile electorale sau din goana mașinilor luxoase achiziționate, bineînțeles, din birul pe idioțenia noastră? Nu mă miră moravurile de calibani
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
fost la Canal/ și mie moartea mi se cățărase pe pântec/ Și-mi șoptea că-s frumos și peltic/ Și încerca să-mi desfacă picioarele/ Am izbit-o cu țeasta de un bolovan// M-am aplecat asupra ei și am morfolit-o și eu." (p. 37); „Trec zilele fără tine ca un șir de bășini trase de elefanți" (p. 93). În încercarea de a convinge că are adevărate fluxuri de viziuni mistice, Daniel Bănulescu uită de necesitatea, laică, de a avea
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
Tanasă, (o lipoveancă, de unde cumpăra toată strada hațmațuchi, dar și liliac roșu bătut ) și o a doua, pe-o altă stradă din orașel. Bietei nebune nimeni nu-i mai știa numele adevărat. O vedeam trecând pe stradă, privind în gol, morfolind câteva cuvinte în vârful limbii.. Cândva fusese tare frumoasă, spuneau bătrânii. o fostă miss, soție de ofițer, mlădie ca o nuia de alun, cu ochii albaștri și o privire sub genele lungi, care te încremenea și te lăsa fară grai
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
în meserie, Păvăluță băiete,de nu știi că la Costache vinul și rachiul nu se termină niciodată. Nou în cărăușie, dar vechi între băutori, ha ha ha! Unde-i Pâcu să te audă și să vezi tu ce ar fi morfolit muștiucul lulelei. El pretindea că nu-l întrece nimeni și nici nu are voie altul să se laude cu așa ceva - l-a făcut atent Alecu Slobodă. Poate că avea dreptate - a presupus Puicuță. Cât se lăuda el că bea și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ați pescuit? Doar n-o fi fost cu voi la drum fără știrea mea. Să știți voi că aista îi în stare s-o facă. Pâcu ședea în urma lui Hliboceanu și a lui Cotman, făcând-o pe mortul în păpușoi. Morfolea doar muștiucul lulelei. În cele din urmă, a dat drumul la vorbă și el. Unde ai mai văzut tu nuntă fără zmultă, Dumitre? Apoi n-am prea văzut, Pâcule. Tot treci tu din Paști în Crăciun pe la mine. Așa că ești
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să ne iu bim și să ne jucăm. Jocuri, da. Altă neînțelegere de vocabular. Eu îi vor beam de încredere cosmică, iar ea se gândise imediat la jocuri culinare, cum îmi povestise că practicase cu ăla, mânjindu-se amândoi și morfolindu-se și turnându-și sucuri înăuntru și alte asemenea patetice transgresiuni. Ce să spun, să te dai cu dulceață, când eu eram gata s-o mănânc cum era, crudă și nedecupată! Seara dinainte nu-mi vorbise și ne culcaserăm fără
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu mâinile tava și fu nevoit el să-i dea o mână de ajutor. în cele din urmă, într-o poziție incomodă, femeia reuși să țină și tava și melonul. Filip luă farfurioara și începu în mod vizibil jenat să morfolească felia de cozonac, fiind nevoit să probeze cât de neplăcută e această activitate când nu ai dinți, în timp ce acolo, în vestibulul acela mic și întunecos, naftalina se amesteca cu mirosul de tânără femeie emoționată. Puse apoi farfurioara pe tavă, sărută
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
tocmai o părăsise. De regulă oamenii îi mulțumeau, dar nu ca acum. Erau mulțumiri convenționale, din vârful buzelor, însoțite de un zâmbet absent, un rictus de complezență, în timp ce gândul le zbura la domnul S sau la doamna Z, iar Filip morfolea în întuneric parcă mereu aceeași felie de cozonac. De data asta însă, fusese altfel. Femeia îi mulțumise cu ochii ei frumoși, cu o privire și un zâmbet adresate anume lui, care-l făcură să coboare intimidat privirea. "De unde știa această
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a apucat? Că doar de fiecare dată ne bați și niciodată nu ai refuzat miza... ― Păi cum să o refuz, Jeremiah? De ce să o refuz? Doar am cîștigat-o! se miră Stin privindu-l contrariat în ochi pe bondocul care tremura morfolind zarurile în mână. ― Da, dar Xentya înseamnă foarte mult pentru mine și eu am fost atât de aproape! De două ori am fost la egalitate și numai a treia dată... Stin își privi prietenul cu luare-aminte. Trăsăturile cunoscute, rotunde și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și nu mai am nimic de declarat! Gata! Tac! Lacăt pe gură, apă În șanțuri, lanțuri pe porți, câinii În curtea interioară! Hă, hă, păi ce credeți? Și izbucni În plâns. Plânse o vreme și spuse pardon, apoi Începu să morfolească măruntaiele motocicletei, privind din când În când la casa strâmbă de sub crengile oțetarilor, care stăteau gata să-i apuce cu cioturile lor acoperișul de tablă, Îmbolnăvită de rugină. Ce să-i faci bietului om? Izbuti doar să-i spună tăios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dar există în New Jersey un băiețel de nouă ani care e băiat din toate punctele de vedere, cu excepția faptului că poate face copii. Cine capătă recompensa? Eu sau cel care mă dă pe mâna lui? Doctorul Izzie mi-a morfolit scrotul între degete, parcă pipăind stofa unui costum pe care ar fi vrut să-l cumpere, și pe urmă i-a spus tatii că va trebui să fac o serie de injecții cu hormoni masculini. Unul dintre testiculele mele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
autoimpusă a patului meu lipsit de femei, cu un volum de Freud în mână. Uneori cu mâna pe Freud, alteori cu mâna pe Alex, adesea cu mâna pe amândoi. Da, zac singur-singurel în pijamaua cu prohabul descheiat și mi-o morfolesc ca un băiețel cuprins de-o reverie tembelă, mi-o întind, mi-o îndoi, mi-o frec și mi-o frământ, și-n tot acest timp citesc fascinat Contribuții la psihologia iubirii, căutând cu atenție fraza, expresia, cuvântul care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
seama că trebuie să ajungă în scurt timp la un spital, altfel nu are nici o șansă. Se întoarce după Felix. Îl găsește la câțiva metri depărtare, în câmp, acolo unde fusese aruncat de suflul exploziei. Stă rezemat în cot și morfolește liniștit un fir de iarbă. Emană un calm atât de imperturbabil încât dacă nu ar fi sângele care-i șiroiește pe față din cauza frunții zdrelite, ai putea să ți-l închipui cu un pahar de șampanie în mâna la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
n-am dat importanță. Când ne-am dat jos, l-am văzut plin de sânge pe față și cu un ochi vânăt. Atunci l-am întrebat ce s-a întâmplat. Pentru că își pierduse și vreo câțiva dinți, mi-a răspuns morfolind vorbele: - Când eram la terasă, la o masă, lângă noi, erau doi muncitori. Eu îți povesteam ceva despre femeia aceea nostimă pe care-am iubit-o pe când eram profesor la liceul X, și lor li s-o fi părut ceva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în sala cu scaune de lemn scârțâitoare și podele date cu petrosin, am tras pe nări miros de fum și de cărbuni din teracotă, m-am îndesat mai bine-n palton, în șoșoni, în ciorapii groși și-n trening, am morfolit ciucurii de la fular și abia mi-am ținut răsuflarea când becurile chioare de pe margini s-au stins. Am râs atât de mult la filmul cehesc Bucătarul împăratului, cu hohote, cu icnete și chiar scheunături, încât pe la cinci am făcut pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Să mă fi văzut și el măcar o dată-n viață cu părul mare... Pe urmă, după ce se consumase crepusculul școlii primare și bântuiam prin zorii gimnaziului (orbit de strălucirea ciocaților negri), frati-miu exista, sugea la sân și din biberon, morfolea suzetele între gingii până le făcea bucățele, scâncea, plângea de-a binelea, făcea caca și pipi pe el, adică-n scutece, nu în pempărși, trecuse deja de operația de stenoză de pilor (dacă v-ar arăta burta lui, deși mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îi bate să se spargă, parcă jeluindu-se, ca trântită de-o piatră... își blestămă întunericul și nenorocul. -Trăiesc și mor, vreau să mă trezesc... dar, nu mă pot trezit...! Tot asa muncindu-se, s-a trezit nădușit de sudoare, morfolind între buze: ”Iartă-mă, Fată... Iartă-mă...!” Erau orele trei si douăzeci de minute dimineața. N-a mai putut adormi, gândurile năvălinu-i în minte... - Mai este mult până la ziuă, trebuie să adorm! Își zise el. Dar gândurile nu-l lăsau
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o bătrânică care stătea cuminte pe bancă, cu mâinile în poale, care nu cerea niciodată, și, nici nu întindea mâna. Așteaptă răbdătoare, cu niște ochi buni și blânzi, cum rar a văzut, și, dacă îi dai ceva îti mulțumește încet morfolind din buze ceva numai de ea știut. Din câte a aflat de la alții, pe lângă o hemiplegie dată de Dumnezeu pe partea dreaptă, i-a luat și graiul... Nu urăște, nu blestemă, se mulțumește cu ce i-a dat Dumnezeu. - Nu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aflat de la alții, pe lângă o hemiplegie dată de Dumnezeu pe partea dreaptă, i-a luat și graiul... Nu urăște, nu blestemă, se mulțumește cu ce i-a dat Dumnezeu. - Nu voi ști niciodată, își zise Iorgu, ce gândește când încearcă, morfolind din buze, să spuie ceva. Calmul și cumințenia ei, și răbdarea cu care așteaptă un mic ajutor, îi aducea în minte chipul sfinților din icoanele zugravite în pridvorul mănăstirilor. Zâmbetul ei de mulțumire, parcă îi încălzea sufletul, pentru puținul ce
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bobul cât mingile de ping-pong. Pe pereți se aflau măști hidoase de cârpă și parcă un instrument muzical, o sabie... Un policandru de sticlă murdară, cu becuri bâzâitoare, ardea deasupra. Masa era plină de mâncăruri și prăjituri, dar după ce am morfolit un colț de plăcintă m-am trezit împins în altă cameră, mai mică, unde o fată care trebuie să fi avut vreo șase ani și un băiețel de vreo opt se apucară să-mi arate tot felul de jucării. Erau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a tovarășilor care l-au dibuit pe Domnul după ce s-a dat liber la credință și la cruci în public. Atenție, zic, la interesul național că adesea e alibi al hoțiilor și al afacerilor de clan. Interesul național a fost morfolit prin gingiile roase de palavre ale politicienilor ani la rând. Domnilor din guvern și de prin Parlament, interes național e să facem sute de kilometri de autostradă pe an. Atât și nimic mai mult. Este o urgență teribilă. Spre exemplu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de-aici. Azi suntem în secolul progresului, al luminii, râde de astea și copilul din albie. Aglae se închină, în semn de protest, iar Olimpia se arătă vădit scandalizată, fară să fie în stare să spună vreun argument. Moș Costache, morfolind țigara în dinți, era atent și încruntat. - Ce e aia suflet, întrebă Stănică cu ironie victorioasă, spuneți-mi ce e aia suflet? Sufletul e suflul, adică suflarea, respirația, anima, cum zic latinii; sufli? ai suflet! nu mai sufli? te-am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]