83 matches
-
europeană, și este compus din mai multe specii; unele dintre ele, puțin cunoscute și greu de determinat, care necesită mai multe studii aprofundate pentru a fi confirmate. Speciile prezente în Europa se disting în mod obișnuit pe baza unor caractere morfometrice și meristice, cum ar fi forma dinților faringieni, culoarea peritoneului și numărului de solzi de-a lungul liniei laterale; însă există puține date despre biologie lor. Sunt cunoscute 14 specii
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
comunei, îndeosebi pentru partea aflată la sud de zona anticlinalelor, un rol predominant l-a avut eroziunea, care a fost favorizată de constituția litologică și de mișcările neotectonice, iar apele Cernei - Oltețului și ale Cernișoarei au determinat configurația morfografică și morfometrică a locului. Regiunea este deluroasă, cu valea pârâului Cernișoara și a râului Cerna la mijloc, lățimea văii se limitează la culmile de răsărit și de apus la cca. 3 km, iar lungimea ei la cca. 9,5 km. Relieful comunei
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
zi În studiul clinic inițial , randomizat , dublu- orb , controlat cu placebo , referitor la efectul asupra fracturilor , efectuat timp de 3 ani ( MF 4411 ) s- a demonstrat o scădere semnificativă statistic și relevantă clinic a incidenței noilor fracturi vertebrale evidențiate clinic , morfometric și radiografic ( tabel 4 ) . În acest studiu , acidul ibandronic a fost evaluat în cazul administrării în doze orale de 2, 5 mg o dată pe zi și de 20 mg administrate intermitent , ca tratament experimental . Acidul ibandronic s- a administrat cu
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
Tabelul 4 : Rezultatele studiului MF 4411 cu durata de 3 ani , referitor la efectul asupra fracturilor ( IÎ % 95 % ) Placebo ( N=974 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi ( N=977 ) 62 % ( 40, 9 , 75, 1 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 9, 56 % ( 7, 5 , 11, 7 ) 4, 68 % ( 3, 2 , 6, 2 ) Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidențiată clinic 49 % ( 14, 03 , 69, 49 ) Incidența fracturilor vertebrale evidențiate clinic Valoarea medie a variației DMO raportată la valoarea inițială a
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
fracturilor ( IÎ % 95 % ) , la pacientele care aveau ca valoare inițială a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub - 2, 5 Placebo ( N=587 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi ( N=575 ) Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidențiate morfometric 59 % ( 34, 5 , 74, 3 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 12, 54 % ( 9, 53 , 15, 55 ) 5, 36 % ( 3, 31 , 7, 41 ) Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidențiată clinic 50 % ( 9, 49 , 71, 91 ) Incidența fracturilor vertebrale evidențiate
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub - 2, 5 Placebo ( N=587 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi ( N=575 ) Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidențiate morfometric 59 % ( 34, 5 , 74, 3 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 12, 54 % ( 9, 53 , 15, 55 ) 5, 36 % ( 3, 31 , 7, 41 ) Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidențiată clinic 50 % ( 9, 49 , 71, 91 ) Incidența fracturilor vertebrale evidențiate clinic 6, 97 % ( 4, 67 , 9, 27 ) 3, 57 % ( 1, 89
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
zi În studiul clinic inițial referitor la efectul asupra fracturilor , randomizat , dublu- orb , controlat cu placebo , efectuat timp de 3 ani ( MF 4411 ) s- a demonstrată o scădere semnificativă statistic și relevantă clinic a incidenței noilor fracturi vertebrale evidențiate clinic , morfometric și radiografic ( tabel 4 ) . În acest studiu , acidul ibandronic s- a evaluat în cazul administrării în doze orale a 2, 5 mg o dată pe zi și a 20 mg administrate intermitent , ca tratament experimental . Acidul ibandronic s- a administrat cu
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
lt; 0, 0001 ) . Tabelul 4 : Rezultatele studiului MF 4411 cu durata de 3 ani , referitor la efectul asupra fracturilor ( IÎ % 95 % ) Placebo ( N=974 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi ( N=977 ) Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidențiate morfometric 62 % ( 40, 9 , 75, 1 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 9, 56 % ( 7, 5 , 11, 7 ) ( 3, 2 , 6, 2 ) evidențiată clinic ( 14, 03 , 69, 49 ) Valoarea medie a variației DMO raportată la valoarea inițială a acesteia la nivelul
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
de 3 ani , referitor la efectul asupra fracturilor ( IÎ % 95 % ) Placebo ( N=974 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi ( N=977 ) Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidențiate morfometric 62 % ( 40, 9 , 75, 1 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 9, 56 % ( 7, 5 , 11, 7 ) ( 3, 2 , 6, 2 ) evidențiată clinic ( 14, 03 , 69, 49 ) Valoarea medie a variației DMO raportată la valoarea inițială a acesteia la nivelul coloanei vertebrale lombare , în cel de al treilea an 1, 26
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
efectul asupra fracturilor ( IÎ % 95 % ) , la pacientele care aveau ca valoare inițială a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub - 2, 5 Placebo ( N=587 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidențiate morfometric 59 % ( 34, 5 , 74, 3 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 12, 54 % ( 9, 53 , 15, 55 ) 5, 36 % ( 3, 31 , 7, 41 ) Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidențiată clinic 50 % ( 9, 49 , 71, 91 ) Incidența fracturilor vertebrale evidențiate
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
inițială a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub - 2, 5 Placebo ( N=587 ) Acid ibandronic 2, 5 mg pe zi Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidențiate morfometric 59 % ( 34, 5 , 74, 3 ) Incidența noilor fracturi vertebrale evidențiate morfometric 12, 54 % ( 9, 53 , 15, 55 ) 5, 36 % ( 3, 31 , 7, 41 ) Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidențiată clinic 50 % ( 9, 49 , 71, 91 ) Incidența fracturilor vertebrale evidențiate clinic 6, 97 % ( 4, 67 , 9, 27 ) 3, 57 % ( 1, 89
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
este destul de pronunțat: masculii sunt de obicei mai mici și mai subțiri decât femelele și au înotătoarele perechi (pectorale și pelviene), mai lungi ca la femele și o distanță mai mică între înotătoarele pelviene și înotătoarea anală. Există și diferențe morfometrice și în creștere. Țigănușul este o specie endemică bazinului hidrografic Dunării și Nistrului. Zona de distribuție cuprinde zona de câmpie joasă din bazinul Dunării, de la Viena până la deltă și cursul inferior al Prutului și Nistrului. Poate fi găsit în Austria
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care țin cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara și o zonă nordică de care țin cuvetele de Drajna și Slănic. Comuna Vărbilău se înscrie, prin așezare și prin caracteristicile morfografice și morfometrice, în tipul specific de relief al Subcarpaților Curburii, dominați de alternanța dealurilor și depresiunilor, a culoarelor de vale, a martorilor de eroziune, precum și larga dezvoltare spațială a proceselor actuale. Urmărită în dezvoltarea ei, morfologia regiunii subcarpatice din cadrul comunei Vărbilău, poartă
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
izvoarele în munții Radila Mare (Grohotiș), la altitudinea de 1440 m Cea mai mare parte a comunei este acoperită cu vegetație forestieră (43,8%) și pajiști secundare instalate pe locul fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
mijlocie, format corporal pătrat, tip morfologic mezomorf, tip fiziologic respirator. Este o rasă cu specializare unilaterală - lână fină dar și cu unele aptitudini pentru carne, în efectivele în care, în ultimii ani s-a acționat cu berbeci "Merinos australian". Parametri morfometrici: (berbeci/oi mame) Jarul și lâna sunt albe; în efectivele mai puțin ameliorate apar uneori pete mici ruginii sau brune pe jar și miei de culoare neagră (< 1%) care este recesivă. Capul relativ mic, scurt și drept la oi; este
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
uita la partea rămasă, suprafața ar fi un profil topografic. Profilul topografic constituie o modalitate de cunoaștere a reliefului, deoarece el reprezintă o secțiune verticală prin teren. El este în măsură să procure informații asupra genezei, evoluției, caracterelor morfografice și morfometrice ale formelor de relief. Poate reda cu exactitate atât particularități ale teraselor fluviale, nivelelor de luncă, ale albiei minore, văilor, versanților, interfluviilor și suprafețelor de racord, cât și diferitele raporturi care se stabilesc între acestea sub aspect morfogenetic, evolutiv, morfografic
Profil topografic () [Corola-website/Science/333754_a_335083]
-
formelor de relief. Poate reda cu exactitate atât particularități ale teraselor fluviale, nivelelor de luncă, ale albiei minore, văilor, versanților, interfluviilor și suprafețelor de racord, cât și diferitele raporturi care se stabilesc între acestea sub aspect morfogenetic, evolutiv, morfografic și morfometric.
Profil topografic () [Corola-website/Science/333754_a_335083]
-
în agroterase (vechi, cu pajiști). Podișul Hârtibaciului reprezintă o regiune clasică de alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri. Caracteristice sunt însă alunecările masive de tip “glimee”. Riscul geomorfologic este diversificat în funcție de procesele actuale. Parametrii morfografici și morfometrici, prin valorile lor, în strânsă interacțiune cu structura substratului petrografic, confirmă principala caracteristică a Podișului Hârtibaciului: dinamica accentuată a versanților. Astfel, densitatea fragmentării are valori cuprinse între 2 și 3,5 km/km, iar energia reliefului variază între 90 și
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
mari sunt văi mai mici tributare Mureșului, Valea Mogoșului și Valea Gălzii. Vale Mogoșului în cursul ei mijlociu întâlnește Cheile Râmețului schimbându-și denumirea în Valea Mănăstirii iar în cursul ei inferior este cunoscută sub numele de Valea Streamțului. Aspectul morfometric al Văii Mogoșului apare ca o arie depresionară față de culmile mintoase care-l limitează, dar totuși trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o așezare frumoasă
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
50-65 m, în bazinul inferior al Secașului Mic, în aval de confluența cu Valea Gârbăului; nivelul de 70-85 m, prezintă pe toată lungimea râului fragmente mai puțin conturate; nivelul de 90-120 m se prezintă sub forma unor umeri cu elemente morfometrice caracteristice terasei și care se racordează cu nivelul inferior (de eroziune) al Secașelor, pe partea dreaptă a bazinului, în aval de localitatea Secășel. Lunca Secașului Mic, constituită din depozite aluviale, se prezintă ca o fâșie continuă de-a lungul râului
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
în raza satului Pârcovaci, delimitată la nord de valea Pârcovaci și de albia râului Bahlui; la sud de Platoul structural Sângeap-Sticlăria; la est de pășunea comunală; la vest terenurile proprietate privată și o zonă cu pădure a Ocolului Silvic Hârlău. Morfometric, altitudinile cresc de la 150-160 m în zona albiei râului Bahlui, până la 408 m în Dealul Sângeap. Versantul, cu o lungime de circa 1900 m, prezintă o energie de relief ridicată, panta medie fiind de 13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată printr-un contrast între zona nordică și cea sudică. Astfel, circa 19% din suprafața podișului se află la o altitudine de 15-100 m, 35% de 100-200 m, peste
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la râurile de stepă, ca Jijia, Bahlui și Bârlad, deoarece precipitațiile au un caracter neregulat, iar albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie de vărsare. Într-o interdependență cu elementele respective se află rețeaua hidrografică, ce poate fi densă sau rară și dinamica râului și a afluenților din bazin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
PREFAȚĂ Studiul de geografie regională cu tematică specială dedicat ,, Bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari ,, propune o analiză privind cunoașterea principalelor caracteristici fizico-geografice ale arealului studiat, a tipurilor și formelor principale de relief și evidențierea particularităților morfometrice, morfografice și morfologice ale bazinului râului Bahlui în modul de utilizare a terenului din spațiul bazinal. Prin alegerea acestei teme de studiu s-a dorit actualizarea și completarea cunoștințelor geografice referitoare la bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zonă; C. Martiniuc și V. Băcăuanu cercetează terasele Bahluiului și afluenților acestuia (1965), precum și un studiu geomorfologic al regiunii Cotnari, în 1962. În 1968, V. Băcăuanu elaborează un studiu geomorfologic complex asupra Câmpiei Moldovei, unde abordează probleme privind cunoașterea caracteristicilor morfometrice ale reliefului, evoluția paleogeomorfologică, crearea reliefului actual, insistând asupra dezvoltării reliefului în pliocen și cuaternar. În 1958, M. Pantazică realizează un studiu hidrologic privind bazinul hidrografic al râului Bahlui, precizând principalele raioane hidrologice. V. Băcăuanu și colaboratorii (1980) publică cel
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]