83 matches
-
II. Fonetică ● Fonemul. Sistemul fonologic al limbii române. Reprezentarea grafică a sunetelor. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentuarea cuvintelor ● Grupuri de sunete. Hiat, diftong, triftong ● Pronunții corecte/incorecte ale neologismelor Cacofonia. Hipercorectitudinea ● Pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) III. Morfosintaxă A. Morfologie ● Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. Clasificări (părți de vorbire flexibile, părți de vorbire neflexibile) a. Părțile de vorbire flexibile ● Substantivul și grupul nominal. Categorii gramaticale ale substantivului (genul, numărul, cazul). Substantive comune. Substantive proprii. Substantive simple. Substantive compuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. - Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
poezia satirică latină (Horatius); - * *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens). * pentru 2 ore /săptămână ** pentru liceele/seminariile teologice 2.3 CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
latină (Catullus); - să recunoască teme și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirica latină (Horatius); 2.3. CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și compușii; ire și compușii; ferre și compușii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
la fragmente din textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil, personaje etc.); 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII; text propriu a cunoștințelor - aplicarea adecvată a cunoștințelor de de lexic și de morfosintaxă, morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă; folosind adecvat semnele - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul ortografice și de punctuație propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență); - enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
fragmente din textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil, personaje etc.); 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII; text propriu a cunoștințelor - aplicarea adecvată a cunoștințelor de de lexic și de morfosintaxă, morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă; folosind adecvat semnele - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul ortografice și de punctuație propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență); - enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
poezia satirică latină (Horatius); - * *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens). * pentru 2 ore /săptămână ** pentru liceele/seminariile teologice 2.3 CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
teorie literară, de estetică și de stilistică existente în programele școlare pentru clasele a V-a - a XII-a, implicate în receptarea diverselor tipuri de text, literar și nonliterar. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. Limbă și comunicare (fonetică, vocabular, morfosintaxă, comunicare, stilistică, istoria limbii) ● Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, ediția a IIIa, 2009 ● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2007 ● Gramatica limbii române, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxă Substantivul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale substantivului. Clasele lexico-gramaticale ale substantivului. Adjectivul - prezentare generală. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație (sintetice și analitice). Pronumele - prezentare generală. Criterii de clasificare. Numeralul - prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
poezia satirica latină (Horatius); - să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine că etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfanțul Augustin, Prudentius Clemens)**). *) pentru 2 ore/săptămâna. **) pentru liceele/seminariile teologice. 2.3. CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, nehotărât*) Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și compușii*); ire și compușii*); ferre și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de promovarea examenului de bacalaureat. Articolul 20 Documentele de examen, inclusiv proiectele elevilor, se arhivează conform prevederilor legale. Anexa 1 la metodologie CRITERII ÎN EVALUAREA PROIECTULUI Redactare: 30 de puncte: a) alegerea temei tratate - 5 puncte; ... b) limba - semantică/lexic/morfosintaxă - 10 puncte; ... c) structurarea proiectului după un plan (introducere, cuprins, încheiere, bibliografie) - 15 puncte. ... Susținere/Prezentare orală: 60 de puncte: 1. expunere: - capacitatea de a reda ideile principale - 5 puncte; - capacitatea de a ilustra aceste idei cu exemple pertinente - 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215940_a_217269]
-
politică. în: LL, 40, nr. 2, 1995, p. 97-106. [12] BALLA, SARA, Limba română, manual pentru clasa a III-a învățământul cu predarea in imbile, minorităților naționale, vocabular român-maghiar, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 [13] BARBU, DAN, Structura logică a morfosintaxei limbii române. București, Scripta, 1995, 198 p. [14] BÂȚU, ANA, Jocul didactic-o resursă inepuizabilă pentru dezvoltarea vorbirii elevelor, Tribînv, 6, nr.262, 1995, 7 [predarea lb. rom.în învățământul primar]. [15] BĂLAȘ IOAN, O nouă structură a obiectului limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a IV-a, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995. [147] MUȘAT, ANA; DANCI, IOANA, Metode de prevenire a greșelilor ortografice și ortoepice la ciclul primar, înv.prim,nr.3-4, 1995, 52-54. [148] NĂSTASE, VERA, Dan Barbu, Structura logică a morfosintaxei limbii române. București, Scripta, 1995. în: LR, 44, nr. 5-6, 1995, p. 238-240. [149] NĂSTASE, VERA, Silviu Constantinescu, Gramatica limbii române (noțiuni teoretice, texte pentru analiză și fraze analizate sintactic [București, EDP, 1994]. în: LR, 44, nr. 3-4, 1995, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
examenul de admitere în liceu. București, Editura Coresi, 1995, 198 p. 1996 [1] ANDREI, ALEXANDRU, Literatura clasică română: antologie de texte comentate clasele I-IV / Al. Andrei, - București: Nova, 1996 (Fed) [2] ANDREI, MIHAIL; GHIȚĂ, IULIAN, Limba română. Fonetică, lexicologie, morfosintaxă: sinteze și exerciții. (în sprijinul cadrelor didactice și al elevilor). Ediția a II-a, revizuită și mult îmbunătățită. București, Editura Corint, 1996, 472 p. [3] AVRAM, ELISABETA; CUCU, RODICA, Ghid de predare a abecedarului, București, EDP, 1996, 152 p. [4
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Got, Adina Manolache, Limba română. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Teora, 1997, 240 p. în: Ateneu, 34, nr. 9, 1997, p. 10. [88] DĂNILĂ, IOAN, O lucrare cu personalitate. [Mihail Anghel, Iulian Ghiță: Limba română. Fonetică, lexicologie, morfosintaxă: sinteze și exerciții. (în sprijinul cadrelor didactice și al elevilor). Ediția a II-a, revizuită și mult îmbunătățită. București, Editura Corint, 1996]. în: Ateneu, 34, nr. 5, 1997, p. 10. [89] DERȘIDAN, IOAN, Limba si literatura română în școală. îndrumări
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cluj], p.42-45. [76] ROTARU, VALENTINA, Basmul românesc cult. Antologie comentată [Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Făt-Frumos din lacrimă]. București, Aula, 2001, 106 p. (Antologiile Aula). [77] RUSU, MINA-MARIA, Limba română. Manual preparator (elemente de construcție a comunicării: fonetică, vocabular, morfosintaxă, în conformitate cu programa școlară, pentru pregătirea curentă, de performanță și pentru examenul de capacitate). București, Elis, 2001, 197 p. [78] SCHINTEIE, VALERICA, Manualele alternative și aplicarea cadrului ERR (evocare realizarea sensului reflecție), Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.67-71. [79
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
DINCĂ, GBRIELA, Teste și modele de teze cu subiect unic pentru clasa a VII-a, Slatina, Gabriel, 2005, 130 p. [78] DINCESCU, ȘTEFAN, Gramatica limbii române: evaluare curentă, evaluare sumativă, Bacău, Amphion, 2005, 128 p. [79] DINCESCU, ȘTEFAN, Limba româna: morfosintaxa: caietul elevului, Bacău, Amphion, 2005, 96 p. [80] DOBRA, SOFIA; IGNAT, LIDIA; NICA, ELENA, LIMBA și literatura română, clasa a V-a: teste și subiecte de teze, semestrul I, București, Tamar, 2005, 144 p. [81] DOBRA, SOFIA; IGNAT, LIDIA; NICA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, 2007. [197] SURDU, IOAN, Limba și literatura română: caiet de scriere și activități în completarea abecedarului: metoda 2, București, Erc Press, 2007, 112 p. [198] ȘERBAN, SERGIU, Limba română: o gramatică a greșelilor: îndreptar pentru evitarea confuziilor: fonetică, lexic, morfosintaxă, București, Editura Niculescu, 2007, 200 p. [199] ȘERDEAN, IOAN; Didactica limbii și literaturii române, Editura Corint, București, 2007. [200] TRANDAFIR, EMILIA, Limba română: exerciții pentru clasa a II-a , Iași, Ștef, 2007. [201] TRANDAFIR, EMILIA, Limba română: exerciții pentru clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția oricărui locutor, în "enunțarea" ce poate fi operată de orice subiect. Așadar "limba" nu trebuie concepută doar ca un lexic asociat unor reguli de fonetică și de morfosintaxă, ci și ca un sistem care le permite locutorilor să producă enunțuri singulare. În enunțul atribuit lui Ludovic al XIV-lea, "Statul sunt eu", observăm de îndată două mărci (printre altele) ale însușirii limbii de către enunțător: tematizarea și eu-ul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ACADEMICA 264 Seria Știin]ele Limbajului Monica BORȘ este lector dr. la Departamentul de Studii Romanice al Facultății de Litere și Arte, din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Predă cursuri de fonetică, morfosintaxă, lexicologie, semantică și limba română pentru străini. A mai publicat: Limba română contemporană (2010), Probleme de morfosintaxă a limbii române (2001; în colaborare), precum și articole în reviste de specialitate. Monica Borș, Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade (c) 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lector dr. la Departamentul de Studii Romanice al Facultății de Litere și Arte, din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Predă cursuri de fonetică, morfosintaxă, lexicologie, semantică și limba română pentru străini. A mai publicat: Limba română contemporană (2010), Probleme de morfosintaxă a limbii române (2001; în colaborare), precum și articole în reviste de specialitate. Monica Borș, Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
funcțiilor și procedeelor specifice de la nivelul sistemului"136. Consecințele acestei înțelegeri configurează, după părerea Emmei Tămâianu, tot atîtea aspecte sub care se manifestă diferența fundamentală dintre tipologia integrală a limbilor și tipologiile de procedee lingvistice: (1) Tipologia integrală nu privește "morfosintaxă" în sens restrâns (forme și construcții care apar ca atare într-o limbă), ci funcțiile semantice corespunzătoare acestora, mai exact tipurile și categoriile de funcții, ca "unități funcționale mai înalte și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unități funcționale mai înalte și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în acest sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne pentru funcții interne și determinări externe pentru funcții externe). (3) Tipologia integrală se situează la palierul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pidginurile s-au creolizat, devenind limbi cu o structură mai complexă sub aspect lexical și gramatical, utilizate în cele mai diverse situații de comunicare curentă. Vocabularul de bază al creolelor este împrumutat din limbile europene din care derivă, iar în morfosintaxă structurilor sintetice li se preferă cele analitice. Creolele sînt vorbite în America (de Nord, Centrala și de Sud), Africa, Asia (de Sud și de Sud-Est), precum și în Insulele din Oceanul Indian"217. Ioana Vintilă-Rădulescu reia toate problemele controversate legate de limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
100 Slavic Basic Roots: Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a părților de vorbire neflexibile, Editura Universității București, București, 2008 și 2011. Sussex, Roland; Cubberley, Paul, The Slavic Languages, Cambridge University Press, Cambridge-New York, 2006. Tomici, Mile, Limba sarba contemporană [Curs, Universitatea "Ovidius"], Constantă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]