174 matches
-
mănunchi de 33 de lumânări albe, legate între ele, pe care este imprimata icoana Învierii Domnului, ca să le aprindă la vreme. Lumină Sfântă Acest mănunchi simbolizează numărul anilor pe care i-a trăit Mântuitorul pe pământ. Se face o tăcere mormântala! Fiecare se roaga, fiecare așteaptă cu emoție Lumină divină, fiecare stă concentrat în sine însuși, cuprins de fiorul tainic al minunii. Pe la orele 11.30 vin de la Betleem câteva sute de arabi ortodocși, să ia Sfântă Lumină. Ei sunt foarte
Sfânta Lumina de la Ierusalim, minunea dumnezeiască. De ce se aprinde numai la ortodocși-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101180_a_102472]
-
Auzi? Nimic! Ionică... Doar atât mai apucă să spună, în timp ce îi mângâie cu privirea pe toți, apoi își dădu duhul, strângând-o pe Măriuca ușor de mână, ca de rămas-bun. * Crăciunul și Anul Nou trecură pe nesimțite, într-o liniște mormântală. Cu hainele și sufletele cernite, locatarii căsuței uitate printre troiene nu mai trebuiră să-și facă griji cum îi vor da lui Ionică vestea neagră despre moartea părintelui său. Se stinsese în spital, la o zi după tatăl lui, chiar
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
făcut decât să schimbe culoarea mediului care ne înconjura, din negru în gri. Lipsa vizibilității mai mare de zece - cincisprezece metri în jurul nostru persista. Din când în când scoteam chiote a la Tarzan, poate ne răspundea cineva. Nimic. O liniște mormântală, umezeală și o ceață care îți pătrundea în oase. Doar pescărușii se așezau lângă barcă, așteptând să le aruncăm ca de obicei peștii mai mici. Am aruncat ancora și am început să pescuim. Dădusem peste un loc unde peștele mânca
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1388645616.html [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
își frământă palmele încântat de prada pe care o urmărește, perfid, din umbră. Circul...o lume iluzorie, o proiecție a realității. Triplu salt mortal, acrobatul de la trapez a calculat greșit distanță...s-a prăbușit. Înspăimântați, spectatorii au amuțit. O liniște mormântală s-a așternut ca un giulgiu peste cei prezenți. În întunericul sălii, doar fascicolul fixat pe omul fără suflare, strălucea ca o lanternă uriașă. Balerina îmbrăcată în alb și-a terminat dansul, lăsându-se grațioasă lângă acrobat ... lebăda și-a
ÎN ARENĂ ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 by http://confluente.ro/In_arena_camelia_constantin_1338804077.html [Corola-blog/BlogPost/358182_a_359511]
-
mustea de furie și neputință. Începea o nouă săptămână de muncă, fără vlagă, lipsit de entuziasmul ce-l anima de obicei. Aștepta să vină timpul pentru a merge la plictisitoarea ședință operativă de luni. Sunetul strident al telefonului în liniștea mormântală din birou l-a trezit din meditație și chiar l-a speriat puțin. - Am onoarea să vă salut! Ofițerul de serviciu, subcomisar Constantin. Domnul inspector-șef Nicolae, da? - Da, să trăiți! Despre ce este vorba? - Nu v-am văzut când
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_20_.html [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
-i îndeplini orice dorință. Eee, Titi cam avea dorințe de tot felul însă cele două superbe creole nu l-au dezamăgit. Între timp Mbobo a plecat și, cu ajutorul „cherestelei” livrate, a adus la tăcere un trib învecinat. O tăcere cumva mormântală. Însă Titi era fericit și, încântat de norocul său, le făcea portrete celor două fete care se prăpădeau de râs când le priveau. Singurul lucru care-l rodea era dorul de țară, de plaiurile natale, de orășelul lui înecat vara
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Norocosul_titi.html [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
eu cu parașuta. Frică? Ohoooo! Cât cuprinde! Majoritatea dintre cei zece colegi care ne îmbarcasem, aveam pe fețe cele mai stranii nuanțe de verde. După șutul în fund - adică plecarea din avion și deschiderea voalurii - s-a făcut o liniște... mormântală. Din când în când țipete de lăstuni și câte un strigăt de bucurie a coechipierilor mei îmi spărgeau timpanele. Am aterizat - nu fără emoții - chiar lângă zebră. Și astfel am desenat pe cer cea mai grea figură aviatică de la începuturile
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1359787409.html [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
O mamă își desfăcea brațele din care mogâldeața de om își va lua rămas-bun și va lăsa un scâncet tulburător. Apoi un torent necruțător acoperea orice urmă... Asistau, cu toții, cum rugul sufletului ardea pe templul realității. Următoarele clipe au fost mormântale. - Acum ai înțeles, mamă, nu-i așa? zise Maria. Emilia dădu din cap, afirmativ. Imediat însă, mamă și fiică binecuvântau împreună această clipă. Nicio comoară din lume nu putea înlocui îmbrățișarea lor. O alchimie a dreptății se strecura prin pânzele
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_viii_gina_zaharia_1365439835.html [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
dinte de aur în partea dreapta a danturii. Părea foarte mirat și speriat în același timp la auzul numelui femeii. Se întoarse cu spatele și căzu pe gânduri vreo cinci minute. În scurtul interval de timp, se instală o liniște mormântală, care îi făcu inima cât un purice, doamnei Mariana. Apoi se întoarse brusc cu fața spre ea și îi lipi din nou banda adezivă pe gură. Neașteptându-se la gestul omului, ea tresări și începu să scoată aceleași zgomote surde
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444571947.html [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
Taci din gură, că ne aude și nu ne mai ia cu el! Scuip-o pe undeva și te prefaci că ai mâncat-o! Nu e chiar așa de rea! Întâlnind privirea severă din oglinda retrovizoare, Sorin amuți. În liniștea mormântală se mai auzea doar sâsâitul ușor al melodiei cu care unchiul le începuse ziua, acompaniat de huruitul domol al motorului și scrâșnetul metalic produs de fiecare salt peste hârtoape. Mătușa îi echipase corespunzător, cu șosete groase, pantaloni de trening ușori
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
convocat toată familia și a interzis de la bun început ca cineva să ia apărarea celui pe care-l va arăta că a făcut neamul de râs. A povestit cele spuse de învățătoare. Au amuți toți. Numai Gavrilă, în acea liniște mormântală pe care el a socotită ca fiindu-i favorabilă, a rostit cu nevinovăția întipărită pe chip: - Tovarășa învățătoare întotdeauna se ia de mine. Are ea ceva cu mine, că nu mă plâng de nimic, tată. Nu este adevărat că... - Îți
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
ridice ușor din sprâncene. După numai trei minute, bărbații au rămas singuri. Doamnele au plecat să-și refacă fardurile ușor deteriorate "de râs și transpirație", după cum a susținut doamna Mihaela. În clipele următoare, în separeu s-a lăsat o liniște mormântală. Fănel rămăsese în picioare încă de la ieșirea doamnelor și-l privea pe șeful său care ridicase mâna stângă cu degetul arătător întins către el, acuzator... - Ai luat mită, nenorocitule! a izbucnit comisarul-șef, făcând eforturi disperate să nu ridice tonul
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_15_.html [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TOAMNĂ INFERNALĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 981 din 07 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Toamna noastră-i ireală Ca o lungă insomnie, Ca o nuntă mormântală, Fără popi și cununie, Fără fast și poleială E o tristă ironie Ca o copie banală, Ca o veche nebunie Ciclică și abisală, Fără nerv și armonie În carcasa ei carnală Scursă în monotonie Austeră, boreală, Palidă ceremonie Funerară și
TOAMNĂ INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Toamna_infernala_romeo_tarhon_1378531095.html [Corola-blog/BlogPost/364340_a_365669]
-
te merită. Ești un om minunat Aurel. Simt că nu te merit și că nu mă pot ridica la nivelul speranțelor tale în capacitatea mea de dăruire. Te rog din nou să mă ierți. În cameră se lăsă o tăcerea mormântală. Plutea o tristețe căruia numai cei implicați puteau să-i măsoare intensitatea. Ana se întoarse cu spatele să nu fie văzută cum o podidise lacrimile. Plângea cu sughițuri. Până și Cristina începu să lăcrimeze, cu toate că știa cum se va sfârși
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Furtuna_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
liniște în toate ungherele lui. Numai la Terapie Intensivă nu se extinsese, dar faptul că Iustin se afla singur în acel salon le-a oferit posibilitatea de a se folosi de acest mare avantaj. Au rămas acolo, într-o liniște mormântală, comunicând numai din priviri și prin gesturi, alături de doctorul Cezar Nistorescu și de alți trei medici și două asistente, care, după puțin timp, au ieșit pentru a se ocupa de cazurile urgente ce apăruseră. Parcă intuind că în salon au
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1430489031.html [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
în clădirea din curtea Bisericii din Jos, construită în acest scop și unde, de fapt, fusese început de prof. Petre Ionescu-Muscel încă din 1937. Sub muzeu era gropnița. Nu știam. Singur, într-o liniște perfectă sau, ca să fiu în temă, mormântală, ștergând de praf obiectele și șmirgheluind sfeșnicele de alamă, văd la un moment dat ridicându-se ușor covorul din iută de pe podea. Am rămas nemișcat. Așteptam cu teamă să văd ce se va întâmpla. M-am închinat gândindu-mă că
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
pentru a nu se împiedica în ele. Ajunseră la poarta aurită frânți de oboseală și atât de înghețați, încât noroc cu porumbelul, care reuși să bată cumva cu ciocul ca să li se deschidă. Înăuntru era întuneric, frig și o liniște mormântală. Norul care deschisese poarta, suflă către ei o ploaie măruntă și rece: - Soarele nu primește! - Vă rog, domnule, este o problemă de viață și de moarte! Nu vreau să deranjez! Doar să pun o mică rugăminte stăpânului cerului și al
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424918262.html [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
la... Unde? ... A fost de serviciu în noaptea asta? ... Toată noaptea? ... Hm! Da, da... sigur... E mașina lui? ... La Secție, da?... Bine, vin cu domnul procuror de îndată... Mulțumesc! ... Da, da... vă salut! În salon s-a instaurat o liniște mormântală în momentele imediat următoare. Fata se chircise de tot, panicată, în brațele grijulii ale mamei sale, iar aceasta îl fixa încremenită pe polițist, lăsând a i se citi pe față doar nedumerire și neîncredere. - L-au descoperit și reținut pe
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435401871.html [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
mai cântă-n surdină Strunele din ramuri. Prin frunze se-ndrugă Chemări adresate anilor lumină S-adune dorințe la ceasul de rugă Razele sărace punctează haotic Drumurile-ascunse spre soare-apune. Trunchiuri răzlețite, coloane-n stil gotic, Străjuiesc cărarea spre abstracțiune Tăceri mormântale cheamă la repaos, Freamătul pădurii e purtat de vânt, Cântece de vrajă pornite din haos Mă lasă de strajă, singur, pe pământ Verdele pădurii protejat de boltă Îmi pavează calea spre eternitate Măiastra coboară din ceruri în voltă Liniștea veghează
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1412202081.html [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
la pieptul Vetei lui Costache, rămase buimacă, cu privirea fixă la acel chip de mort. Pătru care abia își revenise din muțenie rămase și el uimit de felul cum era privit. - Dar ce s-a întâmplat? Ce-i tăcerea asta mormântală? - Ești galben ca ceara. Ce-ai văzut? - întrebă Costache. - Este o poveste lungă... Cum te simți, draga mea? Pătru o cuprinse în brațe. Elena de bucurie reizbucni în plâns la pieptul soțului și printre suspine, abia șopti: - Unde ai fost
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
între mamă și cozonaci. Dădea cu ei de lighenaș (sau de masă, nu știu exact, că n-am văzut cu ochii mei), de te treceau fiori pe șira spinării. Se auzea numai “buf, buf”, la intervale regulate, în rest, liniște mormântală. Nici noi nu mai îndrăzneam să vorbim între noi, de teamă că și asta ar putea perturba cozonacii, atrăgând după sine evacuarea noastră pe scara blocului, până la finalul experimentului. A durat mult și a fost greu. Nu am știut cum
Cozonac ca la mama şi ca la mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20897_a_22222]
-
Așa că, după ce plînge cît plînge, încetează să mai plîngă. Undeva, în mintea lui de copil, înțelege că plînge degeaba, că nimeni nu vine să-l ajute. Așa se face că intri în secții de maternitate în care e o liniște mormîntală, deși ești înconjurat de prunci. Nu plîng. Nu se mișcă. Nu îngaimă nici un sunet.” Ceea ce ați citit e un fragment dintr-un text mai lung, scris pentru revista Dilema de Ștefan Dărăbuș, directorul fundației Hope and Homes for Children România
Bebeluşii abandonaţi nu plâng by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18683_a_20008]
-
o lovitură atât de puternică. Balonul a trecut ca ghiuleaua din tun și pe oricine ar fi întâlnit în cale cred că l-ar fi doborât la pământ! Când balonul a trecut prin plasă, a urmat un moment de tăcere mormântală în tribune. Nimănui nu-i venea să-și creadă ochilor. Primul care s-a smuls din uluială a fost arbitrul Tică Iliescu, câre se afla în apropierea porții; văzuse cum balonul pătrunsese în spațiul ei și ce ravagii făcuse, așa că
Ripensia Timișoara () [Corola-website/Science/301451_a_302780]
-
Crețu a făcut ochii mari dar nu a avut timp să reacționeze, că am continuat) și În fine În vinișoare, care sunt un fel de pompulețe! Am spus totul dintr-o răsuflare, oftând apoi ușurat. În clasă era o liniște mormântală, iar Crețu Încă nu Își revenea: Inimă... pompă... pompițe... pompuțe...pompulețe... treci la loc mârlane, trii... Și În trecere a vrut să mă miluiască cu vergeaua, dar cum pe vremea aceia eram și slab și agil, l-am fentat. Plictisit
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
foarte mirat că N-aș putea spune că am rupt inima târgului, dar în opera mea nu stârnește ca de obicei hazul, ba dimpotrivă lipsă de altceva mai bun, au început cei din jurul meu: că s-a așternut o liniște mormântală. Intrigat, m-am întors Am venit și noi la școală, etc la care din ce în ce mai să văd ce se întâmplă și spre stupefacția mea, toți colegii mulți au intrat în horă (să te ferească Dumnezeu de stăteau în picioare cu ochii
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]