2,283 matches
-
mi-ai băgat în cap că e periculos și trebuie eliminat. Nu te înțeleg...” “M-am răzgândit, făcu regina. Mai dă-i o șansă. Pune-l la probă“. Se produse rumoare în Sala tronului. Regele tăcea, buimac. Într-un târziu, mormăi, nemulțumit: “Uite ce e, Arthur. De mine n-ai cum să scapi. Te găsesc și-n gaură de șarpe. Dar îți mai dau o lună. În această perioadă, află-mi răspuns la o întrebare. Asta e proba. Altfel îți tai
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
tresări Andrew, ca trezit din morți. Nu e suficient că paparuda o să mă aibă pe mine, acum vrei să aibă tot ducatul, inclusiv pe tine?! Fii serios, frate, cu tine șef, tot mai avem o speranță în viață.” Oftă, apoi mormăi: „Să ne vedem cu bine...” Își îndreptă vestonul și plecă pe-aci încolo. Îl urmăriră cu privirea, triști. Garda îi dădu onorul. Unguroaica, dar nu numai ea, toată prezența feminină lăcrima. Andrew hălădui o vreme pe coridoarele casei de oaspeți
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
pe patru picioare, pînă cînd cheful îl strică în zori un al patrulea venit de-i zice Hermelintos, ce pe năbădăioșii petrecăreți dintre alcooluri îi învață să zboare. La răsăritul soarelui, chefliii zei se trag de bărbi și joacă skanderbeg, mormăind jumătăți de cuvinte stîlcite, apoi măsluiesc un poker de rămas bun, udat cu un vin de smochine sleite, mai îmbuc-o halva, măi rumega o brînză iute de la țară, pînă cînd Haidoș, mahmur că un corb, iese în Plaka și
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
e propriul lor destin, că e literatura, că e realitate și așa mai departe. Asta mă interesează pe mine". "Ei șdormitorii, n.m., R.R.ț - pere efemere, cîrduri de banane cu monograme - / mă refuză din gunoiul unui sforăit/ balansează la Balaton, mormăie mormon/ se fleșcăiesc prin casă într-un vis ticăit"; la lumina unui incendiu catastrofal "îngerul debarcă în realitate"; Prin aer o fanfară de elefanți de fier/ și tu, în patul mic, stingher, acoperindu-ți auzul cu leucoplast/ ești patului rușine
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
mai la îndemână îmi e cartea lui Radu despre istoria tragică&grotescă a întunecatului deceniu nouă, unde a citat, spre a dovedi cele spuse despre copleșitoarea forță a poeziei sale, aceste cuvinte: "Copila Atenei călcând peste ierburi în liniște mare"/ mormăie câinele,/ care te vede sărind pe fereastră cu capul în mâini,/ Singuratecă. Adriana Bittel Pentru Mariana Marin nu va mai fi nici dimineață, nici primăvară. Cum să accept grozăvia? Copilăroasă și risipitoare, ea se bucura ca nimeni alta de dimineți
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
e viața mea... Și poate că aș fi murit într-un anonimat deplin dacă ieri noapte nu aș fi avut parte de o întâmplare asupra căreia stau ca prostul și meditez de două zile. Deci: aproape de miezul nopții aud soneria, mormăi ceva vesel, cum ar face orice mediocru ridicându-se din patul cald, dar zic în drum spre ușă: - Mă, dacă vă jucați cu mine, vă bag toată sculăria de cizmar în coastă, 'ț-ai dreacu' de bașolzi!... Culmea e că
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
și catadixi să-și zâmbească mărunt, ca și când din gură i se prefirau firele de soare ce-i jucau pe buze, tupilându-se, jucându-se de-a v^ați ascunselea, în mustața umflată pe buză. ,Ehe, acu-i bine, e liniște", mormăi el și se cutremură la gândul că rostise cuvintele astea, care puteau să însemne, mai știi, și o înfruntare adusă lui Dumnezeu. Că adică, se înfumurase într-atât, încât se credea stăpân pe vrerea soartei, hoțomana. Și gândul i se
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Tu știi că bruma când se lasă Pe câmpuri până-n deal la schit, Din straiul tău de-mpărăteasă Rămâne-un petec ponosit; Tu știi că iarna e haină, La ea iertarea n-are rând, Sub masca albă de lumină Călăul mormăie flămând; De-aceea-ntreb cu jale lungă Și sentimente prietenești, Știind ce poate să te-ajungă De ce mai vrei să înflorești? Iar cupa-nchisă-n taină vie Răspunde gândului sărac: "îți mulțumesc de prietenie, Dar altceva nu știu să fac"
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
loc în loc, caleîndepărtată.... Drumurile erau pline de cei caredoreau să-L asculte.” În ziua de azi tronează mândria și neascultarea, mulți mergând la sfânta biserică mai mult de fală sau crezând că sunt iertați mai repede, în loc să asculte Sfînta Liturghie, mormăie rugăciuni. Asta s-o facă acasă în linște și nu să deranjeze pe ceilalți căci acolo se roagă preotul pentru noi toți. În timpul Sfintei Liturghi se pogoară asupra noastră Duhul Sfânt indiferent că suntem în față lângă preot sau stăm
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
până va cotrobăi prietenul prin aburii bahici după vreo logică în ce spune, noi ascultăm o interpretă de muzică populară, la TVR1, ce pare hotărâtă să-și pună capăt zilelor, fiindcă bădițul trece pe ulița ei ca un nesimțit... -Măgarul!, mormăie cu revoltă în glas Haralampy. În orice caz, mare dramă! Of, Doamne! Unde-o fi, oare, axa aia asigurătoare a suveranității sentimentelor ? Îți vine să strigi spre zonele celeste, ori măcar spre micul ecran și imediat îmi vine să-l
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
al nost să strige gata-gata să iasă prin ecranul MegaVijăn-ului, a doua zi de Sântă Măria Mare (16.08): - Dați-mi Dosarul! Dați-mi dosarul meu de securitate și îl fac public!... - Dați-i, bă, actu' lu' dom' Președinte, mormăie Haralampy cam abțiguit, apropiindu-se amenințător de MegaVijăn-ul nostru. Are dreptate Haralampy, așa că simțim cu toții cum ne bântuie dintr-odată un sentiment de înduioșare și solidaritate, iar adrenalina începe să ne vâjâie prin urechi... Ba deznădăjduitul strigăt prezidențial era
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
și-l rezervă autorul este să constate indeterminarea povestirii, să presupună cine ar putea povești, ce ar putea deveni personajele: "Însemnările care urmeaza (după ani de absență din locurile adolescenței și ale copilăriei) le va redacta, sau și le va mormăi în barbă, unul dintre protagoniștii scenelor care urmează. Ar putea fi junele acela...", să delege naratori din cei mai ciudați. Personajele sînt cele care scriu povestirea, ele sînt cele care își caută locul în această "reverie bine articulata epic pe
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
pritocit între două fălii de lut/ iese copt din noi/ către o dublă realitate,/ mișuna căldură în pămînt ceresc/ focul spulberă cetina tînără/ într-un balet cocostîrc însetat,/ straiele verii se despoaie de-odată/ se anina de soare preacurătindu-se nouă/ mormăie în cazane/ licoarea îmbătata umezește cocleala/ sîngele torențial intru fierbere/ explodînd" (Unu). Remarcabilă producție biruitor-văratică, torida și nesătula de imanenta, a Adrianei Barna ne convinge cum pînă "și obiectele se volatilizează", dimpreună cu limitele lor abstractizante, aidoma unui "fruct crescut
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
ce să ne mai dăm noi cu presupusu^...?! Nu-i așa, nea Matei?! Nu-i așa, bătrâne domn care ai apucat și alte vremuri, nu doar cele de astăzi... ?! ...Privindu-l atent, bătrânul domn dădu să-i răspundă. Nu reuși: - mormăi totuși în sine"), până la descrierea ciorapilor groși, "împletiți" ai Mariei, semn al bunăstării unor vremuri în care până și acest umil accesoriu vestimentar, atunci când se găsea, arată oribil. Dar, mai presus de orice, replică fulminanta, memorabilă a aceluiași Matei când
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
Arne: (expert) Se vede cât de colo... Nils: (iritat) Ce se vede, mă rog? Arne: (calm, în timp ce-i toarnă) În primul rând că folosești un vocabular cât se poate de tâmpit. (Imitându-l) „Fii drăguț și mai dă-mi unu'” (mormăind) „Fii drăguț...” „Mă rog...” Nils: Ai dreptate... Iartă-mă... (Explicând) Muzica asta... Am simțit deodată nevoia să fiu mai... Nu știu cum să-ți explic. Să par altul... Adică... Arne: Înțeleg. Tocmai de-aia te-am întrebat ce dracu ai? Nils: Drept
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
biserica și cârciuma, cursa de Sighet și tramvaiul 56 din Capitală) se transformă într-o scenă mobilă a performării și destrămării, a suferinței care nu mai încetează și a morții care, de fapt, nu eliberează. Personajele se scoală cu greu, mormăind, din somn și merg prin oraș cu pași împleticiți de băutură. Ori visează că îmbracă o sutană ca să facă, sub ea, tot răul din lume. Înjură când se roagă, bolborosesc, își scrâșnesc dinții, își exersează gâtlejul pentru urlet. Își scobesc
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
-ncetase,/ O rază-a lunei se arătase./ Cea cât o mince stârcita, mica,/ O bleaznă mare-n sus se ridică,/ P-obraz lăsate cărunte plete/ Cu șerpi i-atârnă încovoiete,/ Neagră la fața din ochi sclipește,/ Nu se aude ce mormăiește." E avantajoasă, în imaginea vrăjitoarei lui Iancu Văcărescu, apariția dinamică și dificultatea de a o și auzi. Babă Bolintineanului se va exprima, ea, cu abundență. Scenă sosirii lui Mihnea și întâiul discurs ocupă 36 de versuri dintre cele mai neinspirate
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
cu degetele și o jumară. Atunci o altă muscă veni aterizând obosită-n tigaie. Era cu mult mai mare decât cel mai mare bărzăune pe care-l văzuse vreodată. Era cât un cărăbuș. Ați crescut de când vă hrăniți cu cadavre! mormăi popa și, o luă din grăsime strivind-o sub călcâi. Apoi începu să mănânce uitându-se cu ochii-n tavan. Văzu încă vreo câteva muște la fel de mari, ce umblau ca bezmetice prin casă. Furios băgă tigaia-n dulap, mai ales
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
relatează o scenă petrecută în cantina supraaglomerată a unui spital: singurul loc liber este la aceeași masă cu un bărbat în halat de medic, dar care poartă totodată și tichia de evreu ortodox. La salului lui Kazin, "Shalom aleheim," medicul mormăie un răspuns neprietenos. Ceea ce urmează este o surprinzătoare desfășurare de sarcasm și chiar cinism, de partea lui Kazin, pe care nici nu se străduiește să le ascundă. Perfect conștient că bărbatul din fața sa nu e deloc atras de întîlnirea cu
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
femeie, ca și cum ar fi spălat rufe ori ar fi tras ceva la mașina de cusut: ...și gîștele alea nu le-ai închis... și țolul ăla îl lăsași în ploaie... că se strică... și... nu mai e bun... dă nimic. Bărbatul mormăia doar, înverșunat pînă ce scoase un răget de animal înjunghiat și se prăvăli greu peste ea, care tăcu mîlc. Rațele la țară măcăne tare ca un fel de rîset grotesc, scuturîndu-și penele cu bătăi puternice de aripi azvîrlind stropi în
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
noaptea de pe balconul meu de pe Victoriei o scenă asemănătoare. Un tînăr bucureștean înfruntînd cu mîinile goale tot un tanc asemeni celui din Piața Tian An Men, și care striga patetic: Patria sînt eu, bă! pe cînd un soldat din umbră mormăia în scîrbă: "Du-te, mă, acasă, că o mierlești!" Repet, ocaziile mari nu se ratează. Din tot ce-am văzut eu în China, memorabile sînt două întîmplări vii, mărunte, sufocat de grandoare. Întîi, cum la un circ toate numerele de
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
a atras atenția: - I-ai spus cumva Bună dimineața frumoasei de acolo? arătând în direcția mea. El a îndreptat grăbit privirea spre mine și a remarcat: - A, încă o floare? Ca și cum aș fi fost o floare oarecare, și nu Prințesa, mormăi eu în sinea mea. Soțul ei trece la fel de grăbit, ocolind cu grijă canapeaua, dar nu și frunzele care încep să foș nească și să șușotească între ele. Se duce ca în fiecare dimineață să citească termometrul de pe ușa balconului. Trece
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
cum e posibil, aproape mi-am scos ochiul într-un cui! începu să vocifereze, când mai erau vreo 5-6 metri până la masă. Uite ce-am făcut, ce m-am schimonosit, spunea pipăindu-și fața. - La dracu! Să te tot ia!, mormăia, încet, mai mult ca pentru sine, Emi în timp ce Fluturele, impasibil, se așeză, după ce își astâmpărase năduful , la locul său din colțul îndepărtat al mesei. Rămaseră așa, într-o tăcere dureroasă, câteva minute bune. Ochii fetelor erau ațintiți tot asupra ei
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
Film Am văzut: Îl mai știi pe Cousin It din „Familia Addams”? Era capita aia blănoasa, cu ochelari de soare și joben, care mormăia tot timpul și despre care nimeni nu știa exact ce e. Dar măcar îți era drag de el, așa neînțeles cum era. Ei, acum câteva zile i-am întâlnit vărul de la țară. O „Creatură”, ultima din curtea școlii, probabil. Să
Creatura [Corola-blog/BlogPost/99761_a_101053]
-
casa de miros și de fum, iar bucătăria de ulei. “O friteuză ar schimba lucrurile”, am gândit, intrată deja în transă. - Ce-ar fi să ne luăm o friteuză?, am zis cu voce tare. - Hmm... Să facem creveți tempura, a mormăit Nic încântat. - Și banane tempura. - Și falafel. - Și pachețele de primăvară. - Mmmm... - Mmm... - Mm... Și ne-am luat friteuză. Și, de unde renunțasem la aspirator, ca să nu ne cărăm cu cutii, a făcut Nic drumul de la Unirii la Piața Sudului cu
Ce mi-am cumpărat de Black Friday by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20755_a_22080]