273 matches
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioanichie_balan_.html [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
Ăla, cum îi zicea? -„Gagalileu” ne mintea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit, tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din tărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adica moroi? Cum zic prostii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar, n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit, tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din tărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adica moroi? Cum zic prostii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar, n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă că ne
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
nimerit ușa. -Mai Costică, rău se învârtește pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seară Bălosule! -Sară bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țară moroilor! * În aceași seară Elenă a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Marin, de nu mai
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
prun, Decât deștept și bun, mai bine prost. Viața-i neplăcere, prea mult chin, Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt, Există și dulceață în venin, Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct. Trăim în anarhia cu moroi, Ca-ntr-o ficțiune fără de sfârșit, Ne-ajută mai puțină ură-n noi, Un început de simpatie, chiar șoptit. Boris Marian Referință Bibliografică: În somn și în nesomn / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 352, Anul I, 18
ÎN SOMN ŞI ÎN NESOMN de BORIS MEHR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_somn_si_in_nesomn.html [Corola-blog/BlogPost/358896_a_360225]
-
fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi, Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte - Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi va scoate iar la lumina Învierii Ce distruge orice fiară și infernuri cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
au fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuitePlânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite.Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi,Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi.Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte -Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi va scoate iar la lumina ÎnvieriiCe distruge orice fiară și infernuri cu mizerii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi, Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte - Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi va scoate iar la lumina Învierii Ce distruge orice fiară și infernuri cu
NOAPTEA DE SÂNZIENE (SAU NONŞALANŢA NEGATIVULUI ALFA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1469718716.html [Corola-blog/BlogPost/371120_a_372449]
-
neuitare în moștenirea etnologică. Ritualurile se derulează într-o ordine cronologică a evenimentelor care încep din ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, prin paza usturoiului așezat la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce bântuie în această noapte (potrivit mitologiei populare). Sărbătoarea Sfântului Andrei fiind în perioada postului, motiv de reflectare și priveghere, se practică datini creștinești pentru rudele duse din această lume. Tot acum sunt practicate obiceiuri păgâne legate de
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
arătase în versiunea din 1834 că este vorba de un fals literar. Opera lui Byron a început să fie tradusă, chiar masiv, în deceniul 1810-1840 prin eforturile lui Eliade Rădulescu, au mai tradus Gr. Alexandrescu, C. Filipescu, I.St. Voinescul, Moroi Costache și paharnicul Gh. Seulescu. Fiind apreciat de generația intelectualilor pașoptiști. Prin 1884 și Titu Maiorescu și-a încercat talentul în a traduce din opera bayroniană. În perioada 1880-1910 apar un număr considerabil de traduceri, iar pentru Macedonski devine un
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
de irozi). iar mă întrebi, doamnă distinsă, ce mă ține să mă scol? mi-i lumânarea tot aprinsă, nu-mi dă ghiont să mă răscol. cărările mi-s toate-nchise, nu am loc nici prin boscheți; mă plimb ca un moroi, prin vise, și ca un sclav între pereți. de la vecini a carne friptă pute, și nu au habar (că-s încă viu și dorm în criptă) să-mi dea moartea la ziar... să nu mă-ntrebi, distinsă doamnă, dacă vreau
SĂ NU MĂ-NTREBI, DISTINSĂ DOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_ntrebi_distinsa_d_george_safir_1366495453.html [Corola-blog/BlogPost/345669_a_346998]
-
prun, Decât deștept și bun, mai bine prost. Viața-i neplăcere, prea mult chin, Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt, Există și dulceață în venin, Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct. Trăim în anarhia cu moroi, Ca-ntr-o ficțiune fără de sfârșit, Ne-ajută mai puțină ură-n noi, Un început de simpatie, chiar șoptit. EXISTĂ? Există și metastaza binelui? Un trist centaur în pași de dans. Iedera spune cuvintele sinelui, În urechea mea stângă aud
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192852.html [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
le scapără la luptă ieșind dinspre zacere. Capetele din textile sunt concepute-n război, țesute ca reperaje sordide, au creierele ca un sloi fecundat de păcate lichide. Monștrii textili cu păreri fără importanță sunt repere modeste în dușmanie din fașă, moroi fără sex și prestanță, ctitoriți în relief sau pictați în guașă. MONȘTRII DE PAIE Se ridică-n picioare monștrii de paie pe lângă pereți, of!... dărâmându-se, proaspăt ieșiți din ploaie se sprijină de mers, plimbându-se. Pe lângă pereți greu se
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1473834943.html [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
călări pe monștrii, sacri sau profani, Sclavi și stăpani, Sfinți și păgâni, Măduva vieții, suptă peste ani. Căci ei nu știu ce-a fost, nici ce va fi, Ci mocirliți în lungi sictiruri de vampiri, Întind spre noi Colți de moroi, Secătuindu-ne de vise și-amintiri. IMN DE BIRUINȚĂ Victoriile-mi scriu târziuri șterse, Și-adesea-mi este totuși prea târziu. Canaliile lumii-mi vând pogromuri Și holocausturi din tată-n fiu. De mi-ar dura vreo oaste biruința Aș trage cruda
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_lectia_de_i_daniel_ionita_1365146624.html [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
Pe câmp să plouă cu floare, De fluturi colindată. La sărbătoare creștină, Mit se perpetuează, Ce-n casă și în grădină, Datini împrospătează. Se-agață la grajd de vite, Funie de usturoi, Spre a nu fi bântuite De vârcolac sau moroi. În obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund de lână, Ce-a crescut cât au iernat, Oile se duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 491 din 05 mai 2012 Toate Articolele Autorului M-am înstrăinat de vise Casa mi se aburise, Cu umbre albe de moroi, Zâmbetul mi se acrise, În țara mea cu bieți eroi. Astăzi curăț de pe mine Fiorii reci ce m-au străpuns, Pasul pe poteci străine Călcând tăceri fără răspuns. Aripi ard în timpul static, Pădurile de falși poeți Cântă fals și hemoragic
M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/M_am_instrainat_de_vise_stelian_platon_1336245495.html [Corola-blog/BlogPost/357876_a_359205]
-
mai în vârstă, nu numai în ale lăutăriei. Era vremea ca satul să afle de drama părinților părăsiți de copii, a copiilor părăsiți de părinți, a bolilor vindecate miraculos cu buruieni, a babelor care descântau prin farmece, a strigoilor și moroilor care dădeau târcoale rudelor rămase sau... dușmanilor. Erau povești care țineau deschiși ochii ce încercau să vadă dincolo de linia orizontului, orizont care, pentru ei, la vremea aceea, însemna dealul Brâncovenilor. Ei erau, dacă vreți, deștepții de vineri până luni, sau
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai trăit”. Cu mult talent, Adrian Botez valorifica sonoritățile limbii române: “un șontâc de soare spârc / călărește
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-eighth-internatinal-anthology-on-paradoxism-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
carului în timp ce le stropește cu agheasma și le afuma cu tămâie, rostind cuvintele: „Cât de curată este tămâia și agheasma, atât de curați să fiți voi (plugarii) și să umblați nedespărțiți la arăt și să nu dați de strigoi sau moroi să vă facă vreun rău”. În fața boilor se așeza un ou, dacă acesta rămânea întreg după pornirea carului însemna că plugarilor le va merge bine tot anul agricol și că vor avea recolte îmbelșugate. Semnificația oului este, bineînțeles tot de
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Macinicii_stefan_popa_1393950448.html [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
sepie vie, nu-i fie de deochi, ascunde în farfurie, tocmai bună de mistuit. 31. Reperaj: bătrân cu fața ridată și pălărie de cowboy, cu ochii reci, albaștri ca cerul pe care e proiectat, ne uimește cu prezența sa de moroi căzut pe un câmp electrocutat. 32. Reperaj: femeia decrepită cu alura de vampă și rochie lungă, verde, de seară, face un semn cu degetelul mijlociu către o lampă aprinsă unde scrie "motel de iarnă și vară". 33. Reperaj: măcelărie unde
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai trăit”. Cu mult talent, Adrian Botez valorifica sonoritățile limbii române: “un șontâc de soare spârc / călărește
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-eighth-international-anthology-on-paradoxism-sau-paradoximul-la-maturitate-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
din gunoi Scormonind după mici resturi De Poet, în gropi din noi... El e zeu și Zeus însuși Peste-al neamului Olimp, Frânt în noi își varsă plânsu-și Ca de prunc din timp în timp... Răstignitul din Golgota Românească de moroi, Fetișându-ne mascota... Eminescu suntem noi! El destinul cel mai tragic, Noi câte puțin, la fel, Ne prelingem hemoragic Și fugim de el cu el... Cine să mai mântuiască De blesteme și nevoi Stirpea noastră românească? Eminescu moare-n noi! Și
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescului_din_noi_romeo_tarhon_1357543214.html [Corola-blog/BlogPost/348933_a_350262]
-
au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire. La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiți canonic, după care au fost primiți de către starețul de atunci, Părintele Ioanichie Moroi. În primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate mai mare al Părintelui Cleopa Ilie s-a îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
bolnav și aproape orb. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie și cu greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]