272 matches
-
și fuga scâlciată a stricăciunilor, ce se supuneau poruncii de a merge să se întindă înapoi la locurile lor. Celebi nu albi, ori poate că noroiul ce-l acoperea din cap până-n picioare și-l făcea să semene cu un moroi ascundea semnul că cel ce mergea acum spre sat, în zori, clătinându-se și mișcând încet din cap, trăsese o spaimă ce nu putea fi pusă în cuvinte. Așa mergea Celebi, frânt, cu capul atârnând și cu pielea frunții în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pastila devine un hap picant: Când te-nconjoară personaje sumbre/ să-ți țină companie până-n zori/ cu ale lor insidioase umbre,/ vei încerca, bag' sam', să le omori.../ Dar n-o să poți a le veni de hac/ când vin, precum moroii din morminte/ în grup compact și gata de atac.../ Nu râde, bă, citește înainte!/ Cum? Zici că tu habar n-ai să citești?!/ ... și nici nu știi silabisi cuvinte?!/...și chiar de-ai ști, tot n-ai citi povești?/ Atunci
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
nu ținea de împrejurări, de persoane, de simpatii sau antipatii, pur și simplu astăzi era numai miere, iar mâine, mai mult chinină. Se certa des cu tăică-su, se întâmpla să nu-și vorbească cu anii, fiindcă mereu ieșeau la suprafață moroii și vârcolacii trecutului, oricât de adânc i-ar fi îngropat. Tata-mare divorțase la sfârșitul războiului, își împărțise copiii cu fosta nevastă și, ținând un băiețel de patru ani de mână (tata), începuse să colinde prin țară, pe unde se găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
părăsit, unde se coceau primele mure, după iarba fiarelor sau ce ne închipuiam noi a fi iarba fiarelor. Rusalin citise într-o carte rufoasă că trebuia s-o culegi pe lună plină și-n miez de noapte. Cam înfricoșați de moroi, cu luna dodoloață bătîndu-ne fețele, strîngeam din cimitir, bolborosind un descîntec din G. Dem. Teodorescu, un braț de... mărarul calului. Firește, nu deschidea nici o broască, nici un zăvor. Era un băiat cu un comportament destul de contradictoriu. Cînd plin de bunăvoință și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în cea mai socială și mai spectaculoasă dintre artele verbale. Nu e de mirare că prozatorul a scris relativ puțin. Cea mai mare parte a creației sale nuvelistice, rod al unui deceniu și ceva , datează din perioada 1883-1894 (vezi Iancu Moroi, Zobie, Bursierul, Liniște, Domnul Vucea, Paraziții etc.). înainte de a fi ajuns „pe culmi", bineînțeles pe cele sociale, Delavrancea a reușit să închege într-un număr restrîns de pagini o lume proprie, în bună măsură inedită, și care concentrează tendințele novatoare
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
documentar. In schimb, ceva mai interesantă devine ambiția lui Delavrancea de a introduce în proza românească vibrația marelui oraș, a Bucureștiului; Parisul, orașul tentacular, arunca astfel o primă umbră peste România, umbră datorată tot naturalismului. Mahalaua Grădinii Icoanei în Iancu Moroi, centrul capitalei sufocat de o vară caniculară în Paraziții, străzile parcurse de Iorgu Cosmin de la grădina de vară, unde se cîntau romanțe de Cavadia, pînă acasă (pe Calea Victoriei, pe lîngă Biserica Crețulescu, pe Academiei), discuțiile balzaciene între tinerii eroi din
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
le pun în evidență ridicolul involuntar: „Nicolae Bălcescu ieșind din cavou fix în mijlocul fântânii la Piața Pache Protopopescu” (rezistenta.net). Încercarea de a stabiliza câte un nume neoficial se poate vedea într-un fragment care asociază ultimele două cazuri: „autorul Moroiului de la Izvorul Rece, al Ospătarului de la Herăstrău” (consumator online.ro). Inventivitatea onomastică s-a manifestat, în ultimele săptămâni, în legătură cu statuia Împăratului Traian, de Vasile Gorduz, recent amplasată pe treptele Muzeului Național de Istorie. Atitudinea persiflantă a trecătorilor și a comentatorilor
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
-și valorifice imaginația tot mai apăsătoare într-o lume lipsită cu totul de imaginație. Tânărul narator, Traian Rusu, și Mircea Mureșan, prietenul său, sunt convinși că unchiul dispărut al celui dintâi a fost ucis. Când se întoarce, acesta e etichetat moroi. Întreg romanul, ei se străduiesc să elibereze sufletul celui prins între cer și pământ, exasperând mama indecisă în zorii unei noi căsnicii. Adulții nu au timp pentru imaginație. Numai mătușa Nuți, „criminala”, o Marylin Monroe de cartier. Cum nu se
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
vreme se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea din interior la portiera mașinii. - Văleu, Doamne! icni Iadeș. S-au întors rușii! Își întoarse capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, pus în fața moroilor cu stea roșie în frunte. Dar nu era nimeni altcineva, fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându-se prin deschizătură cu o
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
eu la Liuba, care prea se fălea cu curcubeul făcut de frate-său, Sașa, dintr-o curcubătă mare cât o zi de post. - Așa că deseară voi veni și eu să mă joc cu voi De-a moronii sau De-a moroii, auzi, vin și eu să mă joc cu voi! Mândră-i toamna ca o jună aflată înaintea sorocului nunții și bogată ca purecii pe mâță căci pe drum trec puzderii de cocii pline vârf de cucuruz și curcubete. La fiecare
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
așa, că e moartă! - Îți înscrii averea în colectiv? - Ce să fac, mama?! Păi, eu de înscris sunt? și-apoi nu e averea mea! Vreți să mă audă cumva aia din groapa? Odată se sucește în tron și se face moroi, de mă trezesc noaptea cu ea în pat. Ce știidumneata? Nai văzut-o când a murit? Au, Doamne, ăsta mi-ar trebui! Uite cum tremura carnea pe mine, numai când mă gândesc! - Înseamn-o, ba, nu vezi că toaca ceva mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN. FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A NOUĂ ANI DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384303_a_385632]
-
le scapără la luptă ieșind dinspre zacere. Capetele din textile sunt concepute-n război, țesute ca reperaje sordide, au creierele ca un sloi fecundat de păcate lichide. Monștrii textili cu păreri fără importanță sunt repere modeste în dușmanie din fașă, moroi fără sex și prestanță, ctitoriți în relief sau pictați în guașă. MONȘTRII DE PAIE Se ridică-n picioare monștrii de paie pe lângă pereți, of!... dărâmându-se, proaspăt ieșiți din ploaie se sprijină de mers, plimbându-se. Pe lângă pereți greu se
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
sepie vie, nu-i fie de deochi, ascunde în farfurie, tocmai bună de mistuit. 31. Reperaj: bătrân cu fața ridată și pălărie de cowboy, cu ochii reci, albaștri ca cerul pe care e proiectat, ne uimește cu prezența sa de moroi căzut pe un câmp electrocutat. 32. Reperaj: femeia decrepită cu alura de vampă și rochie lungă, verde, de seară, face un semn cu degetelul mijlociu către o lampă aprinsă unde scrie "motel de iarnă și vară". 33. Reperaj: măcelărie unde
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
l-a strigat. Mama băiatului și-a dat seama că a murit și s-a dus să vadă ce este cu el. Murise. L-au înmormântat oamenii din sat. Pentru că era un om mai ciudat, ca să nu se transforem în moroi, i-ai băgat în buric o andrea. Astăzi se spune strigoi. Noi, copiii, când ne jucam pe coasta lui Ilie al Ioanei, nu stăteam seara târziu că ne era urât. După el a rămas până în ziua de azi denumirea drumului
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire. La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiți canonic, după care au fost primiți de către starețul de atunci, Părintele Ioanichie Moroi. În primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate mai mare al Părintelui Cleopa Ilie s-a îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
bolnav și aproape orb. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie și cu greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
Acasa > Stihuri > Semne > STALINIANA-2014 Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Staliniana-2014 Cânt 1 Tavarășul Stalin trăiește în noi, Habar nu avem ce este un moroi, Era el, tovarășul bun specialist, Numai puțini îl știu ca lingvist, Nu era el un oarecare, A sugrumat cuvinte, popoare, Eu îi mai scriu uneori, în pustiu, El nu citește, îmi plac cei ce știu, Cei ce nu dau nimănui
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
Versuri > Iubire > TU ȘI EU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1334 din 26 august 2014 Toate Articolele Autorului Tu și eu Când vine seara-ndeosebi, În sinea mea port gânduri priponite, Când porțile cerești se-nchid, Și-ncep moroii răi să se agite. Se mai desface visu-n coarnele de cerb, Iar zarzării desprind petale-n jurul meu. O îndoială bântuie în orice verb, Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu. Vine iară bezna, cu ghearele-negrite, Pe ziduri
TU ŞI EU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368372_a_369701]
-
promitem zace în sicrie.... XX. TU ȘI EU, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1334 din 26 august 2014. Tu și eu Când vine seara-ndeosebi, În sinea mea port gânduri priponite, Când porțile cerești se-nchid, Și-ncep moroii răi să se agite. Se mai desface visu-n coarnele de cerb, Iar zarzării desprind petale-n jurul meu. O îndoială bântuie în orice verb, Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu. Vine iară bezna, cu ghearele-negrite, Pe ziduri
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi, Și-un cod al întristării, în mine îl desface. Citește mai mult Tu și euCând vine seara-ndeosebi,În sinea mea port gânduri priponite,Când porțile cerești se-nchid,Și-ncep moroii răi să se agite.Se mai desface visu-n coarnele de cerb,Iar zarzării desprind petale-n jurul meu.O îndoială bântuie în orice verb,Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu.Vine iară bezna, cu ghearele-negrite,Pe ziduri
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]